Noile prevederi ale Codului urbanismului pot transforma acoperișurile verzi, suprafețe până acum neutilizate, într-un instrument puternic de protecție a orașelor în fața caniculei, ploilor torențiale și inundațiilor urbane, precum pot și dezvolta o ramură economică dinamică, dar cu condiția ca legea să fie clarificată și aplicată corect, transmite Converde – Asociația Constructorilor de Acoperișuri, Pereți și Fațade Verzi.
Aceste prevederi stabilesc că, începând cu 1 ianuarie 2027, autorizarea clădirilor cu funcțiuni de birouri, comerciale, industriale sau de depozitare, inclusiv a parcajelor acoperite, cu o suprafață construită mai mare de 1.000 de metri pătrați, va fi condiționată de amenajarea unor acoperișuri verzi adaptate condițiilor climatice locale pe cel puțin jumătate din suprafață.
Converde salută introducerea acestei obligații, care poate transforma acoperișurile din suprafețe care acumulează căldură și trimit rapid apa în canalizare într-o infrastructură activă pentru adaptarea climatică a orașelor.
„Avem o oportunitate extraordinară de a transforma în bine orașele României și de a crește de câteva ori industria acoperișurilor verzi.
Acoperișul nu mai trebuie să fie o suprafață moartă. Un acoperiș verde funcționează ca un burete în timpul ploilor torențiale și ca un strat natural de răcire în perioadele de caniculă. La scara unui oraș, mii de asemenea suprafețe pot reduce presiunea asupra canalizării, pot limita supraîncălzirea cartierelor și pot reda naturii o parte din spațiul ocupat prin construcții”, declară Zoltan Kolcsar, președintele Converde.
„Beneficiile pot fi considerabile. Vorbim despre o soluție care poate gestiona aproximativ jumătate din apa de ploaie, poate reduce temperatura suprafeței acoperișului cu 30-40 de grade comparativ cu o hidroizolație normală și poate prelungi până la dublu durata de utilizare a hidroizolației. Acoperișurile verzi nu sunt elemente decorative, ci infrastructură urbană. Ele trebuie privite în aceeași logică în care privim parcurile, arborii stradali, sistemele de drenaj și celelalte investiții care fac orașele mai sigure și mai suportabile”, subliniază Zoltan Kolcsar.
Prin aplicarea noilor prevederi, suprafețe întinse ale orașelor pot deveni spații care captează apa, reduc temperatura, filtrează particulele din aer și creează habitate pentru insecte și păsări. Amplasate coerent și conectate cu celelalte spații verzi, acoperișurile vegetale pot forma adevărate coridoare de biodiversitate, nu doar insule verzi izolate.
Converde atrage însă atenția că efectele legii vor depinde de modul în care va fi interpretată și aplicată prevederea potrivit căreia obligația nu se aplică atunci când cerințele nu pot fi îndeplinite în condiții acceptabile din punct de vedere tehnic și economic.
„În lipsa unor criterii clare și unitare, această formulare poate conduce la interpretări diferite de la o autoritate la alta și poate transforma excepția într-o cale facilă de evitare a obligației. Imposibilitatea tehnică și economică trebuie demonstrată prin documente și evaluări verificabile, nu doar declarată, iar un cost inițial mai ridicat nu ar trebui să reprezinte, singur, un motiv suficient pentru acordarea unei derogări.
Pentru ca beneficiile să existe în realitate, nu este suficient ca legea să fie respectată doar formal. Reglementările tehnice trebuie să precizeze ce înseamnă un acoperiș verde funcțional și performant, cum este justificată acordarea unei excepții și care sunt condițiile minime de proiectare, execuție și întreținere. Evaluarea economică ar trebui să țină seama și de durata de viață a construcției, de economiile generate în timp și de beneficiile publice, nu doar de investiția inițială”, transmite Zoltan Kolcsar.
Converde își exprimă disponibilitatea de a colabora cu ministerele responsabile, administrațiile locale, organizațiile profesionale și mediul academic pentru elaborarea normelor și a reglementărilor tehnice necesare aplicării unitare a legii.
„Avem o lege care poate schimba vizibil orașele României și poate face industria să crească de câteva ori în următorii ani. Acum trebuie să o aplicăm bine. Dacă stabilim standarde clare, controlăm calitatea lucrărilor și nu permitem ca excepțiile să devină regulă, peste câțiva ani vom putea vedea diferența nu doar de la înălțime, ci și la nivelul străzii: orașe mai răcoroase, mai bine pregătite pentru ploi extreme și mai apropiate de natură”, concluzionează președintele Converde.
.jpg)
