De ce construiește Transelectrica noi linii electrice, deși România are deja 9.000 de kilometri de rețea. Cum se schimbă harta energiei

Publicat pe Categorii Semnal
Prima Pagina Actual Semnal De ce construiește Transelectrica noi linii electrice, deși România are deja 9.000 de kilometri de rețea. Cum se schimbă harta energiei

Dezvoltarea producției de energie schimbă inclusiv geografia sistemului electroenergetic. Noi capacități eoliene și fotovoltaice apar în zone cu resurse regenerabile importante, capacitățile de stocare cresc, iar numărul și puterea instalată a prosumatorilor se află pe un trend ascendent.

În acest context, cei aproximativ 9.000 de kilometri de linii electrice ai Rețelei Electrice de Transport nu mai reprezintă doar o infrastructură care trebuie menținută, ci una care trebuie adaptată noilor fluxuri de energie.

Transelectrica construiește noi linii electrice pentru că se schimbă harta energiei din România, precizează compania. Energia nu mai este produsă în aceleași locuri și în aceleași momente ca în trecut. Noile capacități de producție, dezvoltarea stocării și extinderea prosumatorilor modifică punctele în care energia intră în sistem și traseele pe care aceasta trebuie transportată către zonele de consum.

Dobrogea este una dintre regiunile care ilustrează cel mai bine această transformare. Zona concentrează capacități importante de producție eoliană, fotovoltaică și nucleară, în timp ce noi proiecte regenerabile continuă să fie dezvoltate.

Pentru ca această energie să poată ajunge la consumatorii din celelalte regiuni ale țării, este nevoie de o rețea de transport capabilă să preia volumele suplimentare și să gestioneze fluxurile de energie în condiții de siguranță, spun reprezentanții Transelectrica. Iar procesul nu este specific doar Dobrogei. Dezvoltarea accelerată a surselor regenerabile creează noi centre de producție în mai multe regiuni ale României.

Aproape 1.000 MW de stocare și aproape 3.900 MW la prosumatori

Transformarea sistemului este vizibilă și în evoluția capacităților de stocare și a prosumatorilor.

La 1 august 2026, instalațiile de stocare din România însumau 989 MW putere instalată. În același timp, puterea instalată la prosumatori ajunsese la 3.897 MW, la 1 iunie 2026.

Potrivit Transelectrica, aceste capacități aduc o schimbare importantă în modul în care funcționează sistemul: energia poate fi produsă și injectată în rețea dintr-un număr tot mai mare de puncte, iar disponibilitatea producției regenerabile variază în funcție de condițiile meteorologice.

Pentru operatorul de transport, toate aceste evoluții înseamnă noi fluxuri de energie și necesitatea unei infrastructuri care să poată răspunde atât creșterii producției, cât și schimbării direcției și intensității fluxurilor.

Ce linii de 400 kV dezvoltă Transelectrica

O parte importantă a investițiilor vizează infrastructura de 400 kV, coloana vertebrală a transportului de energie electrică la nivel național.

Printre proiectele dezvoltate de Transelectrica se numără:

  • LEA 400 kV dublu circuit Gutinaș–Smârdan – proiect strategic destinat creșterii capacității Sistemului Electroenergetic Național de preluare a energiei produse din surse regenerabile și consolidării transportului de energie din estul țării.
  • LEA 400 kV Medgidia Sud–Constanța Nord – o nouă linie care va contribui, între altele, la integrarea în SEN a noilor capacități de producție din surse regenerabile dezvoltate în Dobrogea.
  • LEA 400 kV Gădălin–Suceava – o nouă magistrală cu rol important în închiderea inelului de 400 kV al României, în creșterea siguranței SEN și în dezvoltarea capacității de interconexiune.
  • Interconexiunea 400 kV Suceava–Bălți – proiect cu rol strategic pentru dezvoltarea conexiunii dintre România și Republica Moldova.
  • LEA 400 kV Reșița–Timișoara/Săcălaz – Etapa II a Axului Banat – proiect care presupune dezvoltarea infrastructurii de 400 kV din vestul României, împreună cu retehnologizarea stației Timișoara și trecerea acesteia la 400 kV.
  • LEA 400 kV Timișoara/Săcălaz–Arad – Etapa III a Axului Banat – proiect care include dezvoltarea infrastructurii de 400 kV de la Arad și Săcălaz și care va contribui la creșterea capacității de schimb pe granițele România–Ungaria–Serbia.
  • Axul Brazi Vest–Teleajen–Stâlpu – infrastructură care este trecută la tensiunea de 400 kV pentru creșterea capacității de transport.
  • LEA 400 kV Isaccea–Tulcea Vest – proiect care presupune trecerea liniei existente de la simplu la dublu circuit, în cadrul proiectului pilot „DigiTEL Power Lines of the Future”.

Proiectele de 400 kV urmăresc creșterea capacității de transport, integrarea noilor capacități de producție, reducerea congestiilor și întărirea interconexiunilor, dar și creșterea flexibilității și siguranței în funcționarea Sistemului Electroenergetic Național.

Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *