Corneliu BODEA, CEO Adrem & Președinte CRE: Asistăm la o deprofesionalizare a capitalului uman din energie, rezultatul a 20 de ani de lipsă de investiții, și degeaba avem idei dacă ne lipsesc oamenii cu care să le punem în aplicare

Publicat pe Categorii Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Corneliu BODEA, CEO Adrem & Președinte CRE: Asistăm la o deprofesionalizare a capitalului uman din energie, rezultatul a 20 de ani de lipsă de investiții, și degeaba avem idei dacă ne lipsesc oamenii cu care să le punem în aplicare
  • Suntem capabili să profităm de oportunitățile tranziției energetice? Corneliu Bodea: Dacă vom reuși să construim un cadru legislativ care să încurajeze investițiile și competiția în piața energetică, dacă vom prioritiza modernizarea și digitalizarea sistemului energetic național, iar nu în ultimul rând dacă vom investi în resursa umană care să transpună în practică aceste direcții, putem avea niște premise bune pe care să construim.

INTERVIU cu Dl Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte Centrul Român al Energiei – CRE

Domnule Corneliu Bodea, după un an dificil, marcat de pandemia de  Covid-19, credeți că în 2021 va mai ușor sau mai greu pentru afacerile din energie?

Cred că 2021 aduce oportunități importante de reconstrucție economică, inclusiv de a sări niște etape și de a recupera în ce privește procesele de modernizare, digitalizare și inovație, prin instrumente cum este Green Deal care pune la dispoziție fonduri generoase oferite de Uniunea Europeană. În același timp asigurarea finanțării va fi o provocare, după 20 de ani în care nu s-au făcut investiții, în care nu  s-au pus bazele unei piețe energetice competitive – și vedem că în ultimii doi ani România a devenit importator net de energie – și în care capitalul uman din domeniu s-a deprofesionalizat treptat. Ca să valorificăm oportunitățile oferite prin fondurile europene este nevoie în primul rând de un cadru legislativ predictibil, corect și coerent care să încurajeze investitorii și apoi de proiecte concrete pregătite de oameni capabili care să realizeze studiile necesare, analizele tehnice, să se ocupe de proiectare.

Nu în ultimul rând sectorul de energie intră într-un proces de tranziție energetică cu o infrastructură învechită, cu puține automatizări, o eficiență energetică scăzută așa cum se vede foarte limpede din faptul că mai puțin de 15% din necesarul de energie termică este livrat în localitățile care operează sisteme de alimentare centralizată. Cred că anul 2021 poate fi un an bun dacă decidenții politici se vor grăbi să dezvolte cadrul legislativ despre care vorbeam mai devreme, dacă vor încuraja marile proiecte antreprenoriale și vom începe lucrările de modernizare care să crească atât eficiența cât și competitivitatea României în plan regional.

Cele mai importante lecții învățate în pandemie…Cum a schimbat pandemia viitorul?

Pandemia ne-a arătat câteva lucruri importante la nivel de societate, de business-uri și la nivel personal. Ne-a dat prilejul unei introspecții, care deși forțată de împrejurări, era necesară ca să înțelegem ceea ce este cu adevărat important pentru noi. Am învățat să prețuim sănătatea, familia și joburile, mediul înconjurător și nu în ultimul rând toate lucrurile pe care le consideram ca fiind date – libertatea de mișcare, ocaziile de a participa la evenimente culturale sau de a socializa. Am înțeles ca societate că nu putem unii fără ceilalți, că este nevoie de un efort comun, de solidaritate și de ajutor reciproc ca să trecem peste șocuri. Afacerile s-au oprit brusc din goana lor după profit și s-au confruntat cu cel mai important test în vreme de criză: confirmarea valorilor. În pandemie am văzut care sunt business-urile care și-au asumat cu adevărat valorile declarate și care au acționat prin prisma lor – cei care au pus sănătatea oamenilor pe primul loc, iar la nivel de afacere, s-au dovedit parteneri de încredere, capabili să acționeze cu responsabilitate, profesionalism și, nu în ultimul rând, cu deschidere și dorință de comunicare.

Dacă ne concentrăm pe mediul de afaceri, pandemia ne obligă la niște schimbări structurale, care pleacă de la modul în care lucrăm și ajunge până la stilul de leadership. În grupul de companii pe care îl conduc, Adrem, am făcut un sondaj în rândul angajaților și în jur de 70% dintre ei doresc pe viitor un sistem de lucru hibrid, care să le permită să combine munca de la distanță cu lucratul de la birou, lucru de care eu și colegii mei din management trebuie să ținem cont. Cred că multe afaceri vor face această tranziție pe termen mai lung, ceea ce implică inclusiv regândirea spațiilor de lucru, de exemplu. Totodată leadership-ul, care a avut de suferit în această perioadă, nu mai poate fi decât unul colaborativ, care să permită un schimb de idei și o construcție comună, inclusiv cu angajații, spre obiectivele asumate. Și, nu în ultimul rând, la nivelul mediului de afaceri, va fi în continuare nevoie de promovarea parteneriatului, de comunicare, responsabilitate și sprijin reciproc.

Din aceste perspective pandemia ne oferă multe oportunități care se traduc prin acea construcție durabilă și responsabilă la care nu am știut cum să ajungem. Acum nu mai este altă cale.      

Centrul Român al Energiei sărbătorește 10 ani de activitate în 2021

Vă propun să discutăm despre Centrul Român al Energiei. Cu ce anume se remarcă asociația pe care o conduceți?

Anul 2021 marchează 10 ani de când Centrul Român al Energiei (CRE) acționează ca o platformă de dialog dintre mediul industriei energetice, autoritățile competente din România și instituțiile relevante de la nivelul Uniunii Europene. Din asociația noastră fac parte companii din întreg lanțul de valoare al industriei energetice: producție și generare, transport şi distribuție, furnizori de servicii energetice, tehnologie și proiectare, IT&C, atât din sectorul gazelor și al petrolului cât și din acela al electricității. Componența CRE se traduce printr-o resursă de competență și profesionalism pentru autorități, iar în relația cu instituțiile europene, asociația noastră are o poziție recunoscută, beneficiind de susținerea, în cadrul evenimentelor și inițiativelor trecute, a comisarilor pentru energie şi climă Kadri Simson, Miguel Arias Cañete și Günther Oettinger, a vicepreședintelui Comisiei Europene Maroš Šefčovič, precum și a multor politicieni și diplomați români și europeni.

Asociația CRE se reamarcă prin activitățile de diplomație energetică și de reprezentare pe care le-a dezvoltat, poate atrage și face legatura cu alți jucători regionali sau asociații aliniate din punct de vedere al valorilor și obiectivelor. În plus, bazându-ne pe experiența câștigată și utilizând oportunitățile generate de actuala criză, CRE poate, în beneficiul membrilor săi, să promoveze industria energetică românească la nivel regional extins și să joace un rol în regenerarea unor conexiuni de cooperare benefice din trecut, putând revigora relații de afaceri care să contribuie la dezvoltarea și întărirea mediului de afaceri din energie din România prin parteneriate și relații comerciale. 

Nu în ultimul rând, CRE se numără în top 10 organizatii româneşti care au beneficiat de finanțare europeană, fiind parteneră în 10 proiecte Orizont 2020. Activitatea de cercetare – inovare este o altă zonă vitală în care acționăm, cu proiecte care contribuie la adoptarea la scară largă a digitalizării prin  soluţii inovatoare și noi produse capabile să consolideze sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea unei rețele inteligente cu input de până la 100% energie din surse regenerabile.

De ce să adere o companie în cadrul acestei asociații? Ce beneficii are?

Mediul asociativ ocupă un rol cheie atât în contextul imediat al crizei de urgență sanitară și al recuperării post-criză, cât și pe termen lung. Sectorul energetic național trebuie văzut ca fiind interconectat regional și european, de aceea este important ca reprezentanții companiilor active în România în relație cu instituțiile de la Bruxelles să își exprime reușitele, oportunitățile, dar și riscurile pe care tranziția energetică le poate avea asupra operațiunilor lor, securității de aprovizionare, stabilității naționale și regionale și în cele din urmă asupra bunăstării cetățenilor. Să nu uităm că România și-a asumat țintele foarte ambițioase ale Uniunii Europene iar în asociația noastră se regăsesc membrii aliniați la valorile europene în ce privește descentralizarea și digitalizarea industriei energetice și preocuparea pentru decarbonare și schimbările climatice.

Este nevoie de un efort concertat pentru a face posibilă relansarea economică după această pandemie și pe termen lung pentru a valorifica potențialul României de a fi un leader regional pentru că energetica românească are capacitatea, cunoștințele și resursele necesare. Una dintre cele mai importante lecții pe care ni le-a arătat pandemia, pentru mediul de afaceri în general, este faptul că fără un parteneriat autentic, fără sprijin reciproc și o comunicare transparentă nu putem ieși din această criză și merge mai departe.

Care este relația CRE cu autoritățile din România? Dar cu instituțiile europene?

Rolul Centrului Român al Energiei este să acționeze ca un liant între companiile membre în asociația noastră, instituțiile naționale și omologii europeni. De aceea în 2020 am organizat o serie de webinarii cu membrii şi partenerii CRE, evenimente care au încurajat dialogul deschis între părţile interesate şi expunerea de bune practici privind măsurile de gestionare a crizei dar şi de redresare post-criză. În continuare, CRE a coordonat elaborarea unui document ce a vizat măsuri pe termen scurt de gestionare a crizei COVID-19 precum şi pe termene mediu şi lung de redresare, iniţiativă la care au aderat cele mai reprezentative 10 asociaţii din sectorul energetic din România. Documentul, organizat într-un punct de vedere al întregii industrii energetice naţionale, a fost transmis tuturor autorităţilor competente.

În acest an vom menține efortul de gestionare a crizei COVID-19, vom intensifica dialogul dintre membrii CRE și autoritățile competente și vom căuta să solidificăm rolul de pivot al asociației, între companiile membre și instituțiile naționale, precum și de punte de legătură între sectorul energetic național și omologii de la Bruxelles. 

Punctați câteva din realizările CRE în 2020…

Aș menționa două realizări majore, dintre care prima vizează reprezentarea sectorului energetic într-o voce unică organizată în documentul despre care vorbeam anterior și care arată cât de important este pe timp de criză să ai acest input și instrument din partea specialiștilor într-un domeniu de interes strategic național. Am dovedit într-un context de incertitudine și teamă că acționăm cu adevărat în baza valorilor pe care le promovăm și că dincolo de interesele legitime ale membrilor noștri există un parteneriat autentic, o comunicare deschisă și un profesionalism care face din asociația noastră o resursă vitală pentru factorii de decizie. Traversăm o perioadă de mari încercări pentru umanitate, iar criza sanitară precum și efectele sale economice lasă o grea moștenire în anii ce vin, care vor reprezenta pentru mediul asociativ din România vremea adevărului și timpul rezoluțiilor.

Pe de altă parte, mă bucur să vă împărtășesc faptul că anul 2020 a reafirmat rolul de leader al CRE în domeniul cercetării si inovarii din România, asociația noastră find plasată de Comisia Europeană pe locul 9 între primele 10 organizații românești care au atras fonduri prin programul Orizont 2020. Alături de membrii asociației noastre, CRE este parteneră în nu mai puțin de 10 consorții internaționale de cercetare în domeniul energiei: SUCCESS, RESERVE, WiseGRID, NRG5, CROSSBOW, SOGNO, PHOENIX, TRINITY, EDDIE și EDGEFLEX. În prezent, cu o valoare directa de finanțare a proiectelor CRE care depășește 4 milioane de euro, proiectele la care contribuim propun soluții inovatoare pentru gestionarea transfrontalieră a energiilor regenerabile variabile și a unităților de stocare, pentru  interconectarea piețelor de electricitate din Sud-Estul Europei sau dezvoltarea conceptului de Centrale Electrice Virtuale. Iar cele 10 proiecte sunt doar începutul, vom continua să creștem pe această linie de cercetare și inovare și să accesăm cât mai multe fonduri europene pentru că, așa cum spuneam, România are de recuperat.  

Ce planuri aveți pentru acest an?

Noul mandat de presedinte CRE inceput la finalul anului 2020 va continua in aceeasi nota de atentie pentru membrii nostri, pentru starea generala a sectorului energetic national si pentru relationarea in conditii optime cu factorii de decizie de la Bruxelles. Din dorinta de a reprezenta fidel interesele membrilor nostri, am inceput anul 2021 cu o serie de intalniri individuale cu toti membrii nostri, in care am ascultat feed-back-ul pe activitatile trecute si am identificat punctele de interes pentru perioada urmatoare. Astfel, suntem capabili sa armonizam punctele de legatura dintre membrii nostri, fapt ce ne va pozitiona corect in relatie cu actiunile cele mai potrivite pentru acestia, pentru dezvoltarea energeticii din Romania si asezarea ei in contextul planurilor si strategiilor Europene, in special al Pactului Ecologic European.

De asemenea, vom continua sa promovam membrii nostri in consortii internationale de cercetare-inovare finantate de Comisia Europeana.  Consider ca este de datoria noastra sa incurajam atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea concreta de servicii si produse energetice si sper ca eforturile si reusitele CRE sa fie un exemplu de buna practica pentru alte organizatii dar si pentru autoritati. Suntem o organizatie cu putina traditie in acest domeniu, dar pot spune ca in cei doar 6 ani de cand suntem implicati in aceste proiecte internationale de cercetare-inovare am descoperit oameni foarte competenti si de cele mai multe ori leaderi indiscutabili in relatiile cu partenerii nostri straini. Cercetarea este domeniul in care Romania nu poate suferi de nici un complex de inferioritate si sper ca decidentii politici sa acorde atentia cuvenita, materializata si in cresterea ponderii cheltuielilor pentru cercetare in PIB, actual la cel mai scazut nivel din Uniunea Europeana.       

CRE a coordonat elaborarea unui document, organizat într-un punct de  vedere al întregii industrii energetice naţionale, ce a vizat măsuri pe termen scurt de gestionare a crizei COVID-19, precum şi pe termene mediu şi lung de revenire post-criză, iniţiativă la care au aderat cele mai reprezentative 10 asociaţii din sectorul energetic din România. Ce s-a întâmplat cu acesta? Se aplică în sectorul energetic?

Pandemia cu noul coronavirus SARS-COV-2 ne-a pus la grea incercare capacitatea de adaptare si rezilienta. Am traversat cea mai grava criza sanitara a timpurilor noastre si probabil cea mai importanta criza financiara dupa Marea Depresiune de la inceputul anilor 1930.

Totusi, anul 2020 ne-a dovedit ca puterea noastra sta in capacitatea de a ne asocia si de a lupta pentru cauze comune. CRE nu functioneaza in vid si m-am bucurat sa avem sprijinul principalelor 10 asociatii din sectorul energetic din Romania in elaborarea unui document al intregii industrii energetice care a vizat masuri concrete de gestionare a crizei dar si masuri pe termen mediu si lung de revenite post-criza. Dintre masurile pe termen scurt putem enunta sustinerea capacitatii financiare si de lichiditate a companiilor din intreg lantul valoric si amendarea/aplicarea uniforma si nediscriminatorie a unor prevederi legislative si de reglementare, iar dintre masurile pe termen mediu si lung enumeram sustinerea si chiar extinderea programelor de investitii si re-evaluarea si adaugarea anumitor conditii contractuale in sensul asigurarii echilibrului intre autoritatile contractante, beneficiari si furnizorii de servicii si echipamente, sustinerea dezvoltarii, modernizarii si digitizarii infrastructurii energetice nationale precum si asigurarea unui cadru de dialog si cooperare intre specialistii din industrie si autoritatile si institutiile nationale relevante.

Am reținut următoarea declarație care vă aparține: Anii următori vor reprezenta pentru mediul asociativ din România vremea adevarului, timpul rezoluțiilor! Perioada romantică se încheie cu ajutorul crizei pe care o trăim și numai acele organizații care au un leadership capabil și determinat vor reuși să-și reprezinte corect membrii, iar aceștia vor folosi în interese benefice industriei afilierea la astfel de asociații. Înțeleg că se va face o selecție în rândul asociațiilor? Explicați vă rog.

Pandemia ne-a demonstrat ca ambitia, curajul si increderea in noi fac diferenta intre mediocritate si excelenta. Consider ca suntem la un punct de cotitura intre modul vechi de a produce, transporta si utiliza energia si viitorul celor 5D: democratizare, decarbonare, digitizare, descentralizare si dereglementare. Uniunea Europeana si-a setat tinte extrem de ambitioase privind energia si clima si am incredere in determinarea si viziunea decidentilor politici din Romania de a (1) recunoaste fidel status quo-ul energeticii nationale si (2) seta corect planul de actiune, in interesul industriei si pentru bunastarea cetateanului.

Avem capacitatea, cunostintele si resursa umana specializata pentru a realiza tranzitia energetica. Companiile sunt mai mult decat apte sa implementeze proiecte concrete, daca vor beneficia de un cadru legal si de reglementare predictibil pe termen lung, aspect cheie pentru incurajarea investitorilor. Totusi, acestea au nevoie sa fie racordate la procesul legislativ national si european printr-un cadru asociativ puternic si armonizat cu toate partile interesate.

Cu toate acestea, ca memorie a perioadei romantice la care făceam referire, există încă zeci de organizații asociative care și-au pierdut fie direcția, fie însăși rațiunea pentru care au fost înființate, asociații care nu au mai reușit să ofere membrilor valoare sau care nu au mai găsit eficiența necesară reprezentării acestora. Cred că este extrem de importantă această etapă de selecție și cristalizare ce se va produce natural într-un context complicat, în care actorii industriali din energie caută rezultate palpabile și rapide.

Cunoașteți foarte bine sectorul energetic în care activați de peste 30 de ani. Cum se prezintă acesta?

Cred că situația actuală în care se regăsește sectorul energetic este o consecință directă a unei lipse de coerență și câteodată de competență din partea celor care au avut în responsabilitate acest sector în ultimii 30 de ani, legislația stufoasă și de multe ori contradictorie care a făcut să întârzie investițiile foarte necesare în proiecte de modernizare și digitalizare și care, în cele din urmă, a condus la situația din ultimii doi ani în care România a devenit importator net de energie. Organizarea producătorilor în companii pe sistem de monocombustibil a făcut să nu existe competiție reală, aceștia nu au mai avut motive pentru a investi și a se eficientiza, iar creșterea prețului la energie electrică și la producție este o problemă importantă, ca dovadă că România în 2020 a prezentat printre cele mai mari prețuri în mecanismul de cuplare 4 MMC (România, Ungaria, Cehia și Slovacia). Diversificarea portofoliilor de generare a producătorilor este una din premisele pentru creșterea competitivității acestui sector, care nu funcționează în vid, ci este parte din economia națională.

Volumul redus al investițiilor în modernizarea și digitalizarea infrastructurii de transport și distribuție de energie, fie că vorbim despre gaz sau electricitate, ne face să ne găsim într-o situație nefericită comparabil cu alte țări similare României din UE. Aceste lucruri vor influența în continuare capacitatea României de a-și atinge țintele de energie regenerabile asumate și va genera costuri mari, pe care toți consumatorii le vor suporta.

Eficiența energetică împreună cu energia din surse regenerabile sunt printre principalele preocupări de pe agenda europeană, care are ținte ambițioase pentru un 2050 în care să neutralizăm gazele cu efect de seră. Gazul este combustibilul de tranziție al Uniunii Europene iar resursele din Marea Neagră reprezintă pentru România o oportunitate imensă, de aceea exploatarea ar trebui să înceapă cât mai curând, dar în al 12-lea ceas încă nu am modificat legea offshore. Dacă pe lângă toate acestea adăugăm și sectorul energiei termice, care este în moarte clinică și pentru redresarea căruia sunt necesare implementarea urgentă a unor măsuri de modernizare a rețelelor de distribuție și a centralelor de cogenerare, avem imaginea unui sector energetic care pleacă de la niște premise foarte dificile în fața tranziției energetice pe care România și-a asumat-o.

Care sunt provocările? Lipsa de specialiști devine o problemă acută?

Tranziția spre energie verde va fi una dintre cele mai mari provocări economice pentru România, care are peste 100 de ani de tradiție a producției de petrol și gaze, cu 20% din energie asigurată din cărbune.  Banii din Greal Deal nu vor veni dacă nu avem capacitatea de a dezvolta și implementa proiecte concrete, iar pentru acest lucru este nevoie de specialiști care să realizeze studii de fezabilitate, caiete tehnice, să facă proiectare. Asistăm la o deprofesionalizare a capitalului uman din energie, rezultatul a 20 de ani de lipsă de investiții, și degeaba avem idei dacă ne lipsesc oamenii cu care să le punem în aplicare. Cunosc în mod direct cât de dificil este să găsești profesioniști buni în energie pentru că pe lângă funcția de Președinte al CRE, conduc grupul de companii Adrem care are peste 1.500 de angajați. Este un business pe care l-am construit împreună cu ei în ultimii 30 de ani, cu multă reziliență, și prin care contribuim cu proiecte înscrise în logica tranziției energetice pe care România o traversează. Anul trecut, de exemplu, am avut doua proiecte majore de automatizări, pentru gazoductul BRUA, unde lucrările au avansat semnificativ, și un program de implementare a sistemului de monitorizare și control SCADA, derulat cu cu Electrica Transilvania Sud. Adrem asigură și partea de contorizare inteligentă, facem managementul activelor şi implementăm GIS (geographic information system), iar nu în ultimul rând cunoaștem foarte bine piața și putem livra și implementa proiectele în condiţii foarte competitive. Nimic nu ar fi fost posibil fără oameni foarte bine pregătiți, în care s-a investit de-a lungul timpului și care au rămas motivați să se dezvolte odată cu compania.

Sunteți optimist în ce privește viitorul energiei în România?

Sunt optimist în măsura în care vom reuși cât mai curând să dezvoltăm politici publice coerente, corecte și durabile în timp și să sprijinim mediul de afaceri care până acum s-a dovedit foarte rezilient, dar care nu poate face pasul spre investiții majore și proiecte antreprenoriale ample fără o minimă predictibilitate. Viitorul energiei în România trebuie gândit într-un context regional și european, în care ne-am aliniat la niște obiective europene îndrăznețe de energie și climă, cu limitarea la 55% a gazelor cu efect de seră până în 2030 și o țintă finală de neutralitate a carbonului până în anul 2050. România are oportunitatea de a pregăti această tranziție, începând cu exploatarea resurselor din Marea Neagră care conform studiilor Băncii Mondiale are un potențial tehnic de 435 GW, din care platoul românesc 76 GW. Totul depinde de cât de repede avansăm cu modificarea legii offshore, pentru că din acel moment și până la exploatarea propriu-zisă vor mai trece aproximativ 5 ani. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere și sursele consacrate de energie, cum sunt reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, acestea asigurând consumul de bază, alături de sursele hidro. Și din această direcție avem semnale pozitive, de la companii care înaintează cu planurile de investiții, precum Hidroelectrica ce propune 300 MW offshore până în anul 2026. Dacă la toate acestea adăugăm proiectele de tip Waste 2 Energy, geotermia și biogazul, putem vedea că perspectivele pozitive nu ne lipsesc.

Suntem capabili să profităm de oportunitățile tranziției energetice?

Tranziția energetică vine cu niște costuri mari pentru România, spuneam mai devreme că 20% din energie este asigurată din cărbune, de faptul că sectorul energiei termice este pe butuci și să nu uităm că ținta impusă de Comisia Euopeană prin Taxonomie de 100 g CO2/KWh pentru generare din combustibili fosili lichizi și gazosi este mult sub valoarea de diminuare a emisiilor pe care o reușesc cele mai bune tehnologii disponibile, iar România nu este pregătită și nu poate respecta rezonabil aceste limite.

Dar dacă vom reuși să construim un cadru legislativ care să încurajeze investițiile și competiția în piața energetică, dacă vom prioritiza modernizarea și digitalizarea sistemului energetic național, iar nu în ultimul rând dacă vom investi în resursa umană care să transpună în practică aceste direcții, putem avea niște premise bune pe care să construim. În Adrem, spre exemplu, am lansat un proiect major de digitalizare, unde investiţiile vor ajunge undeva la 500.000 de euro, și aici vorbim doar de un grup de 3 companii cu aproximativ 1.500 de angajați. Avem de recuperat, la nivel de industrie, din acest punct de vedere, și dacă vrem să ne asigurăm finanțarea prin fondurile europene generoase care ne sunt puse la dispoziție este obligatoriu să punem bazele despre care am vorbit astăzi.   


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *