“Piața energetică din România traversează o perioadă de tranziție profundă, în care creșterea rapidă a energiei regenerabile, volatilitatea accentuată și lichiditatea redusă generează presiuni semnificative asupra echilibrului sistemului. În același timp, factorii externi, precum evoluția prețului gazelor și contextul geopolitic, continuă să amplifice incertitudinea din piață”, a afirmat Aurel Mîndrican, Country Manager Ker Toki Power Romania, în cadrul Romanian Solar Summit 2025, organizat de Govnet.
InvesTenergy a fost Partener Media al evenimentului.
Mîndrican a conturat o imagine a transformărilor rapide din piața de energie electrică, marcate de creșterea producției solare, volatilitate accentuată și dezechilibre structurale în sistem.
Potrivit acestuia, România dispune în prezent de aproximativ 3.400 MW instalați în parcuri solare și încă circa 3.400 MW proveniți din prosumatori, ceea ce duce la un total de aproape 6.800 MW generați din surse fotovoltaice. Această expansiune rapidă se reflectă direct în funcționarea pieței de echilibrare și în evoluția prețurilor, unde apar tot mai frecvent intervale cu prețuri negative, începând chiar cu luna februarie. În acest context, producătorii sunt nevoiți să-și reducă producția pentru a evita pierderile cauzate de prețurile negative, reducând presiunea pe piața de echilibrare dar accentuând posibilitatea creșterii volatilității.
Mîndrican a subliniat că variațiile de producție solară pot ajunge la 400 MW de la un interval la altul, în funcție de condițiile meteo, ceea ce pune presiune semnificativă pe echilibrarea sistemului energetic. În luna aprilie, piața de echilibrare a înregistrat valori extreme, cu prețuri de până la 6.999 lei/MWh în situații de deficit și minus 7.489 lei/MWh în situații de excedent, semnalând o volatilitate ridicată.
El a atras atenția și asupra lipsei unor surse stabile de producție, cum se întâmplă în această perioadă, menționând indisponibilitatea parțială a centralei Brazi și absența energiei nucleare si debitul scăzut pe Dunare din mixul de echilibrare, ceea ce a lăsat sistemul dependent în principal de solar și importuri.
Deși au existat îmbunătățiri în ce privește lichiditatea redusă a piețelor de energie din România, aceasta rămâne semnificativ sub nivelurile din piețele europene mature. Mindrican a arătat că: pe piața spot (PZU) se tranzacționează aproximativ 30% din consum; pe piața intraday volumele reprezintă doar 2–3% din consum; pe piața de echilibrare, nivelul este de asemenea de 2–3%; pe segmentul forward (2025) – tranzacțiile au scăzut de la 43% la 33% din consum. Prin comparație, piețe precum Germania sau Ungaria înregistrează niveluri de lichiditate mult mai ridicate, inclusiv pe segmentele forward și futures.
În acest context, Mîndrican a respins criticile aduse traderilor, afirmând că aceștia joacă rolul de market makeri, asigurând permanent fluxul de cumpărare și vânzare și preluând o parte din riscurile producătorilor. Referindu-se la contractele de tip Power Purchase Agreement (PPA), acesta a explicat că piața românească a evoluat către structuri mai flexibile – inclusiv PPA-uri virtuale sau financiare – în lipsa apelului pentru contracte pe termen lung cu preț fix cauzat de modificările legislative. Totodată, el a subliniat că intervențiile repetate ale statului în piață au afectat predictibilitatea, atât din punct de vedere al prețurilor, cât și al cadrului legislativ, ceea ce îngreunează planificarea investiți
