Reprezentanții ANRM precizează că au în vedere și vor ține cont de recomandările actorilor pieței odată cu modificările legislative și cu existența pe piața din România a unei burse mature
ROPEPCA susține că ANRM a decis emiterea Ordinului fără să ţină cont deloc de poziţiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice din 7 februarie 2018, bazându-se pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparţinând Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti
Rămâne cum a stabilit Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), chiar dacă actorii pieței nu au fost de acord: noul preţ de referinţă al gazelor naturale în funcţie de care se calculează redevenţele pe care companiile trebuie să le plătească statului român va ține cont de cotaţiile de la bursa de gaze din Austria, respectiv hub-ul Baumgarten. La doar două zile după dezbaterea publică, a emis Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România și l-a transmis spre publicare către Monitorul Oficial.
Noul preţ de referinţă nu înseamnă o dublare a preţului gazelor la consumatorii finali, ci condiţii corecte atât pentru producători, cât şi pentru statul român, în condiţiile în care preţul gazelor a fost liberalizat, susține Gigi Dragomir, preşedintele ANRM. „Având în vedere că, potrivit formulei de calcul, noul preţ de referinţă este apropiat de cel la care s-au făcut tranzacţii pe piaţa de gaze, în ultimele luni, nu vedem motive pentru o creştere a preţului gazelor pentru consumatorii finali’, a precizat acesta. Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008, nivelul său actual fiind de 45 lei/ MWh.
„Prin Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale aduce la îndeplinire deciziile Curţii de Conturi din 2010 şi 2015, menţinute prin hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 972 din 4 martie 2015. Curtea de Conturi a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă la gaze, din 2008, statul român a pierdut, în perioada 2008-2015, circa 7 miliarde de lei. De asemenea, Curtea de Conturi a cerut actualizarea preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase din România”, se precizează într-un comunicat al ANRM.
ANRM explică de ce a ales Central European Gas Hub AG (CEGH)
Urmare dezbaterii publice din data de 07.02.2018 având ca temă proiectul ordinului de aprobare a metodologiei privind Stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România, ANRM a transmis un comunicat ROPEPCA, ARCOMN, FPPG și ROMGAZ.
Referitor la alegerea Central European Gas Hub AG (CEGH), ANRM precizează:
- platformele de tranzacționare de gaze naturale produse în România sunt imature și cu un impact redus pe capacități tranzacționate;
- coeficientul de tranzacționare pe burse stabilit prin OG nr. 64/2016 este de 30% din cantitate;
- Central European Gas Hub AG (CEGH) este hub ul cel mai important pentru comercializarea gazelor naturale din Europa central si de Est. CEGH este situat în Viena și este Hub l care conduce tranzacționarea de gaz de la Est la Vest deoarece acționeaza ca un HUB care transporta importurile de gaze natural în țările din Europa de Vest, fiind și o legătură între Nord Vest (Germania) și piețele din Sud Est (Italia), comerțul are loc între Austria și țările vecine care includ: Slovacia, Italia, Germania;
- în calitatea de operator al Punctului Comercial Virtual, CEGH oferă pentru comercianții de gaze internațional instrumentele pentru tranzacționarea în zona de intrare/ieșire a pieței austriece. Datorită volumelor mari tranzacționate, CEGH își menține o poziție importantă printre centrele de gaze naturale din Europa Centrala și de Est. activitatile de tranzacționare sunt acum centralizate la punctul de comercializare virtual (VTP Virual Transaction Point) care este operat de CEGH. Noul model de piață în Austria a adus schimbări majore pentru comercializarea gazelor. Locațiile comerciale separate din Austia au fost transformate într-un singur punct de comercializare virtual (VTP) care este operat de CEGH. Sistemul de intrare/ieșire cu înființarea VTP a facut tranzacționarea mai convenabilă pentru clienți, volume tranzacționate de CECH s-au dezvoltat foarte mult;
- Central European Gas Hub AG (CEGH) este unul din hub-urile din UE care exprimă un preț valabil pentru volume foarte mari tranzacționate (de 500 miliarde de Smc), contractele transparente pentru ziua următoare fiind foarte numeroase. Dintre contractele transparente cele mai numeroase sunt pe ziua următoare ceea ce justifică alegerea prețului acestora ca element de referință pentru prețul gazelor naturale;
- dezvoltarea SNTGN este un proiect naţional strategic care va necesita investiţii semnificative şi care ar trebui derulat pe etape şi pe măsura asigurării resurselor financiare (Transgaz, 2014). Prima etapă ar trebui să fie cea de preluare a gazelor din zăcămintele din Marea Neagră şi gazoductul B (Giurgiu Csanadpalota), parte a unui proiect european de 1 300 de km care vizează conectarea reţelelor de gaz din Sud Estul Europei, din Bulgaria până la hub-ul de gaze de la Baumgarten în Austria. Un alt proiect important ar fi cel de conectare a reţelei din Nordul Europei cu cea din Sudul Europei prin România, respectiv Slovacia Ucraina Medieşul Aurit Giurgiu Bulgaria, pe reţeaua existentă, C. În perspectivă ar trebui modernizat şi segmentul D (Isaccea Arad prin Mediaş). Toate aceste gazoducte (segmentele A, B, C şi D) ar reprezenta coloana vertebrală a unui sistem naţional de transport şi tranzit de mare presiune cu structură radială şi inel care ar conecta România la piaţa europeană şi care ar fi important şi după epuizarea rezervelor din Marea Neagră;
- contractul de tip spot pe Ziua Următoare exprimă corect prețul gazelor licitat la bursele din UE.
Citește și: Dispute pe prețul de referință la gaze pentru stabilirea redevenţelor
Referitor la stabilirea de formulei de calcul pentru prețul de referință al gazelor naturale, ANRM susține că a ținut cont de:
- necesitatea de a furniza urgent un preț de referință, respectiv de a intra în legalitate cu prețul de referință al gazelor naturale extrase în România (având în vedere Decizia nr. 972 pronunțată în data de 04 martie 2015, de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr. 3356/2/2012 );
- evidențierea printr-un preț corect a cantităților de gaze utilizate la consumurile tehnologice si în centralele de cogenerare;
- contextul actual și egislația in vigoare in domeniu care nu au permis aplicarea variantei complexe care a reieșit în urma elaborării studiului intocmit de UPG Ploiești;
- datele insuficinte deținute/furnizate de către titulari, date necesare în calculul pretului de referință conform variantei luate în considerare;
În final, reprezentanții ANRM precizează că au în vedere și vor ține cont de recomandările actorilor pieței odată cu modificările legislative și cu existența pe piața din România a unei burse mature.
În replică, ROPEPCA susține că ANRM a decis emiterea Ordinului fără să ţină cont deloc de poziţiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice din 7 februarie 2018, bazându-se pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparţinând Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti.
Citește și: ROPEPCA acuză ANRM de lipsă de suveraneitate
