De câteva zile asistăm la un război – al declarațiilor – între reprezentanții furnizorilor și producătorilor de energie. Furnizorii spun că nu au de unde să cumpere energie pe termen lung, producătorii îi contrazic, iar consumatorii plătesc.
Audiat în Comisia parlamentară de anchetă privind preţul energiei, Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, a declarat: Furnizorii de energie ai clienţilor casnici refuză să încheie contracte pe termen lung cu producătorii, la preţuri mai mici, şi preferă să cumpere de pe platformele bursiere pe termen scurt, cu preţuri mari, speculative, citează Agerpres.
Săptămâna trecută, reprezentantul Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Cristian Culea, a afirmat, într-o întâlnire cu presa, că furnizorii nu au de unde să cumpere energie pe termen lung. „Furnizorii vor să cumpere energia la preţul pieţei, dar volumele puse în vânzare de producători sunt mai mici şi pe termene mai scurte faţă de anul trecut. E uimitor că la acest preţ producătorii nu produc la capacitatea maximă, este un semn de întrebare. De asemenea, este de mirare că la acest preţ încă importăm energie”, a susţinut Culea
În replică, a venit astăzi declarația președintelui Directoratului Hidroelectrica, după ce cu o zi înainte Complexul Energetic Oltenia a transmis un comunicat de presă.
„Tot timpul Hidroelectrica a scos energie la tranzacţionare. Din păcate, de mai mulţi ani observăm un fenomen: marii furnizori, cei cu mulţi clienţi, nu cumpără acea energie şi se duc în pieţele speculative de tip PZU (piaţa pentru ziua următoare – n.r.), unde preţurile sunt extrem de mari. Aceasta în condiţiile în care această energie se putea achiziţiona din timp, la preţuri mult mai mici”, a afirmat Badea, citat de Agerpres, precizând că energia mai ieftină, pe care o vinde Hidroelectrica pe termen lung, este cumpărată de traderi care apoi o vând mai scump în PZU.
Bogdan Badea a precizat că au fost anulate licitaţii prin care Hidroelectrica voia să vândă 4,55 TWh de energie cu livrare în 2021, pentru că nu a venit nimeni să cumpere aceste cantităţi, în condiţiile în care preţul mediu al acestei energii era 255 lei pe MWh. Spre comparaţie, preţul din aceste zile din PZU depăşeşte 1.000 de lei pe MWh. Dacă s-ar fi cumpărat această cantitate pentru consumatorii finali, poate n-ar fi trebui să se simtă o variaţie atât de mare la consumatorul final în acest an, a subliniat Badea, potrivit Agerpres.
Prezentăm și declarațiile reprezentanților CE Oltenia:
În cursul acestui an, CE Oltenia a vândut 85% din energia produsă prin contracte încheiate pe termen lung pe PCCB, 10% pe Piața pentru Ziua Următoare si 5% pe Piața cu Amănuntul. De asemenea, CE Oltenia a vândut deja peste 85% din energia electrică preconizată pentru anul 2022, conform BVC. Față de alți participanți, ponderea CE Oltenia pe Piața pentru Ziua Următoare și pe Piața Intra-zilnică este sub 5%.
Cantitățile vândute sunt publice pe site-ul OPCOM, fiind tranzacționate pe PCCB-NC sau pe PCCB-Flex, unde se regăsesc și furnizorii, și traderii care au achiziționat energia respectivă.
Deși prețurile la care au fost perfectate contractele respective au fost mult mai mici decât cele actuale conform evoluției pieței, unii furnizori (ex. ENEL) nu au raspuns ofertelor de vânzare. CE Oltenia a avut oferte de vânzare și până în anul 2025 inclusiv, doar o mică parte dintre acestea fiind materializate și cu contracte, deoarece marii furnizori nu au răspuns la ofertele de vânzare care, la momentul respectiv, au avut prețuri mult mai mici decât cele din ultima perioadă. Faptul căa o parte dintre furnizori, care sunt și furnizori de ultimă instanță, nu au răspuns la ofertele de vânzare ale CE Oltenia este propria decizie a acestora, conform politicii de piață pe care o derulează.
Rămâne în continuare întrebarea: Este sau nu energie în piață? Până se vor lămuri cumva lucrurile, dacă se va întâmpla asta, consumatorii sunt cei care vor plăti facturi care vor fi din ce în ce mai mari.
.png)
Ce face Consiliul concurenței? Lucrează pentru consumatorul român care-i l plătește cu impozite și taxe,sau pentru marile companii lacome și fără scrupule? Statul nostru e așa de ciuruit încât e incapabil să ne apere interesele cu atătea organisme cu atâtea instituții? Nu se vede ce rapid și eficient alte guverne UE au aplicat soluții contra manipulârii pieței? Ori cei care au învățat tâmpenia că piața reglează totul au rămas înțepeniți in proiect( definiția prostiei,dată de Liiceanu)?