Ping-pong cu atribuțiile și luarea de decizii:
- ANRE: Cantitatea de gaze extrasă din depozite nu ar fi trebuit limitată, întrucât în depozite erau suficiente resurse. Ministerul Energiei este instituția responsabilă cu rezervele disponibile pentru siguranța în aprovizionarea cu energie și gaze, cu monitorizarea stocurilor și cu luarea unor decizii în acest sens.
- Ministerul Energiei: Prevederile Ordinului ANRE nr. 141/2021 care reglementează regimul de utilizare al depozitelor de gaze pot fi actualizate de către autoritatea de reglementare, având în vedere situația apărută în acest sezon rece. Ministerul nu are atribuții de monitorizare și control al funcționării pieței gazelor naturale și de sancționare a abaterilor constatate.
Cum se prezintă situația de pe piața gazelor naturale? “Nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaze naturale în această perioadă cu episod de ger”, o spune – cu convingere – ministrul Energiei, Sebastian Burduja. “Din perspectiva adecvanţei sistemului energetic, din perspectiva gazului, depozitelor, plus ceea ce avem din import-export, nu există niciun fel de risc”.
În acest moment, în depozite există 1,37 miliarde normal metri cubi de gaze, gradul de umplere fiind de 37% şi nu va fi nicio problemă în ceea ce priveşte acoperirea consumului intern. Burduja a menţionat că, anul trecut, consumul total de gaze în România a fost undeva la 9,9 miliarde de normal metri cubi, iar România a importat net, de la 1 ianuarie până la finalul anului 2024, 5 milioane de normal metri cubi, “deci 0,0006% din cât a consumat”.
Ministerul Energiei mai precizează că, în ședințele Comandamentului de iarnă, desfășurate săptămânal sau ori de câte ori a fost nevoie, nu s-au semnalat disfuncționalități referitoare la activitatea de extracție a gazelor naturale din depozite. Responsabilitatea Ministerului Energiei este de a asigura siguranța în aprovizionarea cu gaze naturale pentru cetățeni și mediul economic, iar această siguranță nu a fost și nu este sub nicio formă pusă sub semnul întrebării, se subliniază în informarea ministerului de astăzi, 20 februarie.
Deci, putem sta liniștiți. Conform spuselor ministrului Energiei, situația este sub control, ne va fi cald și bine în aceste zile geroase și până trece iarna. Nu ar trebui să ne îngrijoreze semnalele venite din piață, de la specialiști, însă trebuie să fim informați, că așa este corect.
Ministerul Energiei versus ANRE, atribuții și decizii: Cine, cum?
Cantitatea de gaze extrasă din depozite nu ar fi trebuit limitată, așa cum s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, întrucât în depozite erau suficiente resurse, precizează ANRE, ca răspuns la solicitarea transmisă de HotNews.ro. ANRE subliniază că instituția responsabilă cu rezervele disponibile pentru siguranța în aprovizionarea cu energie și gaze, cu monitorizarea stocurilor și cu luarea unor decizii în acest sens, este Ministerul Energiei, scrie Hotnews.
Ministerul Energiei răspunde: “În conformitate cu legislația în vigoare, Ministerul Energiei nu are atribuții de monitorizare și control al funcționării pieței gazelor naturale și de sancționare a abaterilor constatate. Ordinul ANRE nr. 141/2021 aprobă Regulamentul de programare și funcționare a depozitelor de înmagazinare subterană a gazelor naturale, care reglementează regimul de utilizare al depozitelor de gaze. Prevederile acestui ordin pot fi actualizate de către autoritatea de reglementare, având în vedere situația apărută în acest sezon rece”.
Tot în răspunsul transmis Hotnews, ANRE precizează că “a elaborat un cadru de reglementare tehnic clar și aplicabil, iar responsabilitatea gestionării stocurilor de gaze aparține celor care au fost mandatați prin lege să o facă. ANRE va continua să își îndeplinească rolul său de reglementare cu profesionalism și independență”.
Așteptăm raportul Corpului de Control al ministrului Energiei la Depogaz
În ceea ce privește compania Depogaz, care deține cele mai importante capacități de înmagazinare a gazelor naturale, este în desfășurare o acțiune de control, dispusă de ministrul energiei. Raportul va fi publicat, în parte sau integral, în termenul cel mai scurt, iar eventualele abateri de la reglementările în vigoare vor fi sancționate drastic, se precizează în informarea ministerului.
Potrivit unei notificări a Depogaz, extracția din depozite a fost limitată cu 20% începând cu 7 februarie, urmând ca în perioada 24-28 februarie să fie limitată cu 40%. Conform datelor publicate de e-nergia.ro, pe 19 februarie, România a importat 13 milioane de metri cubi de gaze, adică peste 23% din consumul acestei zile, de 54 milioane mc. Producția internă a fost de 24,1 milioane mc, iar extracția din depozite de 17,7 milioane mc, conform datelor Transgaz.
Ce semnalează expertul Dumitru Chisăliță:
Expert în domeniul gazelor naturale, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, aprecieză că în momentul de față România este supusă unui set de acțiuni de dezinformare, panică și manipulare, pe fondul haosului creat de lipsa de decizie a Guvernului României privind modul de funcționare a pieței de gaze după 1 aprilie 2025, cu scopul de a se obține avantaje comerciale și a crea instabilitate.
O serie de activități care se derulează în ultima vreme ridică reale întrebări în ceea ce privește modul în care se derulează operațiunile în sectorul energetic din România:
- Dezinformarea masivă privind importurile uriașe pe care le are România în momentul de față și de aici sugerarea pericolului de a nu exista suficiente gaze pentru români
Statistic luna februarie este luna în care se înregistrează cele mai mari consumuri de gaze pe fondul celor mai scăzute temperaturi ale aerului din perioada rece. Este și luna în care urmare a reducerii presiunii gazelor din depozitele de înmagazinare, scade și cantitatea de gaze posibil a se extrage zilnic și aceasta determină creșterea necesarului de importuri de gaze zilnice pentru a putea asigura acoperirea cererii. Astfel, luna februarie statistic, se înregistrează cele mai mari importuri nete de gaze. Luna februarie 2025, se înscrie în statistica lunilor februarie din anii anteriori.
- ,Golirea prematură a depozitelor ”strategice” ale României
În mod eronat se prezintă că problema României fiind gradul redus de umplere a depozitelor de înmagazinare din România. În fapt obligațiile de înmagazinare impuse de ANRE consumatorilor au determinat introducerea de gaze în depozite de înmagazinare din care se știa că nu se pot extrage gazele atunci când este nevoie și transporta clienților, iar anumite companii, profitând de lacunele legislației secundare, au extras gaze aproape exclsuiv din depozitele care joacă un important rol strategic pentru România – Bilciurești și Urziceni – care se găsesc în zona cu cel mai mare consum din România, justificând că ele au gaze înmagazinate în depozitele care au rămas pline și în prezent și de unde gazele nu se vor putea extrage și vor rămâne în pământ la sfârșitul iernii.
- Nominalizări eronate privind consumurile și sursele
Analizând nominalizările pentru data de 16.02.2025, în raport cu trendurile de consum din perioada anterioară se poate observa că în mod anormal nominalizările au fost scăzute intenționat (sub aspectul estimării consumului și al importurilor). Analizând nominalizările pentru data de 16.02.2025, în raport cu realizările din această dată constatăm că am avut nominalizări de consumuri subevaluate cu 21% și nu am avut exporturi nete (așa cum arătau nominalizările), ci am avut importuri nete (conform realizărilor). Nu cred că această situație a fost întâmplătoare, ci a fost o acțiune premeditată.
- Achiziția gazelor la suprapreț
Este ”interesată” poziția unor furnizori care deși cunoșteau prognozele de temperatură încă de vineri – 14.02.2025 pentru perioada 16-17.02.2025, au preferat să facă nominalizări mult mai mici decât consumurile clienților lor și să refuze achiziția de gaze vineri la prețuri de 272,893 lei/MWh (preț mediu pe BRM SPOT), respectiv cca. 290 lei/MWh în dimineața zilei de luni-16.02.2025 și au achiziționat întreaga cantitate de gaze lipsă din surse via Bulgaria, la prețuri mult mai mari 341,052 lei/MWh (preț mediu pe BRM SPOT). Sigur schema de plafonare îi incurajează pe furnizori să nu-i intereseze că achită cu 25% mai mult, deoarece acești bani sunt returnați furnizorilor de la bugetul de stat.
- Achiziția gazelor care să acopere deficitul față de nominalizările eronate, prin gaze achiziționate de la ruși prin interpuși.
Deși în cursul zilei de vineri și luni au existat oferte de gaze cu moleculă non-rusească cu prețuri mai mici cu până la 25%, anumite companii au achiziționat întreaga cantitate de gaze de import într-o perioadă de doar 10 minute, imediat după efectuare nominalizărilor de către ruși a gazelor disponibile via Bulgaria. Sigur aceste gaze au fost achiziționate prin interpuși, dar momentul (imediat după nominalizarea făcută de ruși a gazelor disponibile a fi vândute via Bulgaria) și timpul de achiziție (10 minute după nominalizarea făcută de ruși a gazelor disponibile a fi vândute via Bulgaria), sugerează că au fost gaze rusești. Schema de plafonare existentă în România, plata de la bugetul de stat a prețurilor mari plătite de furnizori, i-a făcut pe furnizori să fie dispuși să achite prețuri mai mari pe gazele necesar a fi importate în România zilele acestea. Dar ce altceva a determinat această abordare?
- România cea mai scumpă piață din Europa
România este țara cu cea mai mică lichiditate de piață, înregistrată în anul 2025, fiind cauza principală a exploziei prețurilor din România în anul 2025.
În data de 16.02.2025 gazele tranzacționate în Europa de est a plasat România în rândul statelor cu cele mai scumpe gaze vândute:
- România TTF + 17 euro/MWh
- Grecia TTF + 15 euro/MWh
- Bulgaria TTF + 10 euro/MWh
- Polonia TTF + 10 euro/MWh
- Slovacia TTF + 4 euro/MWh
- Ungaria TTF + 3 euro/MWh
- Austria TTF + 3 euro/MWh
- Cehia TTF + 2 euro/MWh
Analizând modul în care anumite companii au determinat extragerea prematură a gazelor din depozitele de înmagazinare ”strategice”, care prin nominalizări eronate au indus ideea creșterii cererii și au forțat importuri mari de gaze, și implicit determinând creșterea prețurilor pe piața spot din România mult peste alte piețe europene, facilitând achiziția gazelor din Federația Rusă, prin anumiți intermediari, concomitent cu apariția unor acțiuni de inducerea panicii pe piața din România, prin dezimformări și manipulări, susținută de lipsa de acțiune a instituțiilor care ar trebui să vegheze piața de gaze din România – arată vulnerabilitatea în care se găsește sistemul energetic românesc și se impune o reunire a instituțiilor specializate în securitatea României, care să stabilească un plan de măsuri de diminuare a efectelor drastice pentru România.
