Cu aprobarea Guvernului, Hidroelectrica va putea finaliza Centrala Hidroelectrică Dumitra și Microhidrocentrala Livezeni și să le racordeze la Sistemul Electroenergetic Național, proiecte declarate de interes major național și realizate în proporție de circa 90 %.
Ministerul Energiei a pus în consultare o Hotărâre privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere aferent obiectivului „Racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Dumitra și a Microhidrocentralei Livezeni” din cadrul lucrării de utilitate publică și interes național „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”, județele Gorj și Hunedoara.
Potrivit datelor Hidroelectrica, punerea în funcțiune a amenajării va asigura injectarea în SEN a unei cantități de energie electrică curată de circa 259 GWh/an, energie care va acoperi necesarul a peste 85.000 gospodarii și care va contribui la reducerea gazelor cu efect de seră cu peste 200.000 tone/an.
“Din cauza unor intervenții, cel puțin dubioase, acest proiect a fost blocat în instanță, cu o motivație care merită analizată, de diferite organizații de mediu. Da, ne pasă de mediul înconjurător, vrem să-l protejăm, să vedem care este impactul asupra mediului. Dar când ai un proiect finalizat în proporție de 96%, ești dator să găsești soluții pentru deblocarea lucrurilor, adică finalizarea hidrocentralei Dumitra. Eu îmi asum ca, împreună cu Ministerul Mediului, cu toți cei care au responsabilități, să găsim soluții viabile”, declara Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Practic, prin actul normativ ce urmează să fie aprobat de Guvern se solicită aprobarea amplasamentului care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național „Racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Dumitra și a Microhidrocentralei Livezeni, terenuri situate pe raza unităților administrativ-teritoriale Aninoasa, județul Hunedoara. Totodată, se cere aprobarea pentru declanșarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, precum și a listei imobilelor proprietate privată afectate de coridorul de expropriere.
Potrivit datelor prezentate, pentru realizarea lucrărilor de racordare la SEN a CHE Dumitra și a MHC Livezeni, este necesară utilizarea unei suprafețe totale de 8.216 mp care include 13 imobile, după cum urmează:
– 7 imobile în suprafață totală de 3.524 mp, terenuri inventariate în domeniul public al statului Român și UAT Aninoasa;
– 5 imobile în suprafață totală de 4.369 mp, terenuri proprietate privată a persoanelor fizice Rădoi Ileana, Hanga Zelma și Farkaș Gheorghe;
– 1 imobil în suprafață de 323 mp, teren proprietate SPHEE Hidroelectrica SA, dobîndit prin vânzare – cumpărare în anul 2004.
Valoarea de despăgubire a proprietarilor celor 5 imobile în suprafață de 4.369 mp situate în coridorul de expropriere este în cuantum de 30.408,50 lei și ar urma să se asigure de către Ministerului Energiei de la bugetul de stat.
Reamintim că Consiliul Suprem de apărare a Țării, a aprobat în ședința din octombrie 2022, proiecte de investiții strategice ale Hidroelectrica, luând în considerare și faptul că finanțarea europeană prin planul de măsuri REPower EU presupune o perioadă redusă de timp pentru evaluare, fiind necesară asigurarea implementării până în anul 2026. Ca urmare, a fost adoptată OUG 175/2022 pentru stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă. Astfel, „Amenajarea hidroenergetica a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”, județele Gorj și Hunedoara, a fost declarat proiect de interes major național/importantă/securitate națională, iar pentru realizarea cu celeritate s-au stabilit o serie de măsuri de facilitare a procesului de implementare a proiectului.
Un proiect de investiții de interes național, cu un parcurs de 20 de ani, blocat în instanță de asociațiile de mediu
În nota de fundamentare a HG se prezintă istoricul proiectului de investiții al Hidroelectrica:
Realizarea Amenajării hidroenergetice a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti, județele Gorj și Hunedoara a fost aprobată în anul 2003. În 2006, prin HG, lucrarea a fost declarată de interes naţional, obiectiv de utilitate publică.
În 2022, Hidroelectrica a actualizat Devizul General, iar prin Hotărârea AGEA nr. 15/2022 au fost aprobați noii indicatori tehnico-economici, cu păstrarea parametrilor tehnici ai amenajării.
Stadiu fizic actual de realizare a obiectivului de investiții „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” este de 88,9 %.
Pentru racordarea la SEN a CHE Bumbești și evacuarea energiei electrice produse a fost proiectată o linie electrică aerienă (LEA) 110 kV dublu circuit între CHE Bumbești și borna 35 bis a LEA 110 kV Tg. Jiu Nord-Parângu circuitul 2, existentă.
Pentru realizarea acestui obiectiv, prin Hotărârea nr. 1032/2018 Guvernul a aprobat amplasamentul și declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al „Liniei electrice aeriene (LEA) 110 kV dublu circuit CHE Bumbești – borna 35 bis LEA 110 kV Târgu Jiu Nord – Parângu circuitul 2” pentru racordarea la Sistemul Electroenergetic Național a Centralei Hidroelectrice Bumbești, obiectiv din cadrul lucrării de utilitate publică și interes național „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbești”, județele Gorj și Hunedoara.
Asociațiile de mediu Bankwatch România și Agent Green au demarat un litigiu, prin care au solicitat instanței anularea HG 1032/2018. La finele anului 2020, Curtea de Apel București a admis cererea reclamanților și a dispus anularea HG. Soluția a fost recurată de către Guvernul României, recursul fiind admis de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a casat în tot sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond Curtea de Apel București.
Rejudecând fondul cauzei, Curtea de Apel București a respins, prin sentința civilă nr. 1650/24.10.2023, cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată, admițând însă cele două cereri de intervenție accesorie în favoarea Guvernului României.
.png)
