INTERVIU Bogdan BADEA, Secretar de Stat Ministerul Energiei anunță schimbări majore în legislația primară: Vizăm mai multe legi,nu numai Legea 123; Legea 220 – amendată în max.6 luni

• “Contractele bilaterale de energie – absolut necesare. Cu REMIT devine caducă legea românească și restricționarea excesivă a tranzacțiilor”

“Ne dorim o strategie cât mai realistă, care trebuie să plece obligatoriu de la o analiză diagnostic pe tot pachetul legislativ. Vizăm mai multe legi, nu numai legea 123”, ne-a declarat Bogdan Badea, Secretar de Stat în Ministerul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri. În minister se lucrează deja la o formulă de amendare a legii 220 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care va trebui notificată la Comisia Europeană, avansându-se un termen optimist de finalizare de max. 6 luni. Contractele bilaterale de energie sunt absolut necesare, susține Badea, considerând că ”prin instituirea REMIT cu mecanisme de control, obligații de raportare care sunt general valabile în toate țările europene, devine caducă legea românească și restricționarea excesivă a tranzacțiilor”.

Vă prezentăm prima parte a Interviului acordat InvesTenergy de Dl Bogdan BADEA, Secretar de Stat Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri:

– Dle Badea, vă rog să clarificați un aspect legat de strategia energetică. Un oficial de la Ministerul Economiei a declarat recent că aceasta va fi gata până la finele lunii octombrie anul curent? Este fezabil acest termen?

– Reprezentantul Ministerului Economiei, având Transelectrica și Transgaz în coordonare, a făcut probabil referire la strategia de dezvoltare a celor două companii. La Ministerul Energiei se lucrează la acest document de luni bune. Toată lumea se aștepta ca noua strategie energetica să apară foarte rapid. Au fost deja prezentate public două capitole introductive, însă mai avem de lucru până la finalizarea componentei de substanță a strategiei energetice. Ne dorim o strategie cât mai realistă, care să analizeze în profunzime sistemul energetic și care trebuie să plece obligatoriu de la o analiză a cadrului legislativ. Constatăm anumite disfuncționalități în ce privește funcționarea pieței de energie, s-a încercat să scăpăm de băieții deștepți prin masuri restrictive care au creat probleme majore de competitivitate in zona energetica. Vom face o analiză a tot ceea ce înseamnă funcționarea pieței de energie comparabil cu celelate state ale UE. Discutăm despre uniunea energetică, fapt ce înseamnă că se mută competiția la nivel european, unde lucrurile stau altfel. Trebuie astfel să luăm măsuri din timp, să fim pregătiți. Uitându-ne în spate am fost întotdeauna luați prin suprindere, trebuie să schimbăm această optică.

– Analiza diagnostic a sectorului energetic, a cadrului legislativ, este necesară doar pentru elaborarea strategiei energetice?

– Analiza diagnostic va fi o componentă importantă a strategiei energetice a României. Nu poți face o strategie fără o evaluare serioasă a situației actuale. Nu sunt mulțumit de evaluarea pe care o avem la ora actuală. Recunosc ca este nevoie de întărirea capacității administrative la nivelul Ministerului și trebuie să găsim soluții pentru a atrage cât mai mulți specialiști în echipă. Consider că, indiferent de configurația guvernamentală, trebuie să fie o bază solidă de specialiști, plătiți la un nivel care să îi motiveze să rămână în minister și care să poată să facă analize laborioase pe anumite segmente ale sectorului energetic. Nu poți coordona companii naționale cu cifre de afaceri de miliarde de euro, cu oameni plătiți cu 1.500-2.000 lei pe lună!

La strategie lucrăm pe mai multe fronturi. În primul rând, am căutat să găsim o soluție de bugetare pentru achiziționarea de servicii de consultanță. Din pacate, la preluare, nu am avut bugetate aceste sume la nivelul de minister, de aceea a mai durat o perioadă. În paralel au fost discuții în grupuri de lucru cu toate sectoarele implicate, am creionat documentul în vederea achiziționării serviciilor de consultanță pentru analiza pe cadrul legislativ. Acum suntem practic în ultima fază si sperăm să lansăm licitația cât mai rapid – până la finele anului. De asemenea este important să vedem ce se întâmplă cu legislația în domeniul achizițiilor publice, care a generat întârzieri foarte mari la toate proiectele importante ale acestei țari.

– V-ați angajat la un termen de finalizare a strategiei energetice?

– Ne luăm angajamente în măsura în care depinde doar de noi să le ducem la îndeplinire și în măsura în care găsim resursele necesare! Strategia energetică este prioritatea zero pentru Ministerul Energiei.

– Companiile pot lucra în absența unei strategii energetice? Se simte acut lipsa unor direcții?

– Depinde din ce perspectivă sunt privite lucrurile. Din perspectiva ministerului de resort, da – este nevoie de strategie energetică nationala. În acest moment, la nivel internațional, mai sunt evenimente care vor influența decisiv politicile europene în domeniul energiei și nu cred că este oportun ca până la sfărșitul anului în curs să luăm decizii angajante privind strategia energetică. Mă refer la COP 21 Paris France Sustainable Innovation Forum 2015, unde se vor trasa liniile generale pe cea ce înseamnă țintele de reducere a emisiilor, lucru care impactează extrem de mult în sectorul energetic românesc, mai ales pe zona de cărbune. Să zicem că am fi terminat strategia în iunie într-un anumit sens și la anul trebuia să o actualizăm, conform deciziilor la nivel internațional. Cred că este mai bine să ai toate datele de input corecte de la început, atunci când ceri ceva unui consultant și când vrei să implementezi politici si măsuri. Toate deciziile importante europene se vor lua în acest an. Cumva, tot răul e spre bine.

– Domnule Badea, producătorii din sectorul regenerabilelor sunt în alertă. Pierderea netă totală (la nivel consolidat) a industriei eoliene în anul 2014 a atins 2,1 Mld. RON, potrivit datelor furnizate de asociațiile de profil. Ce măsuri salvatoare aveți pentru acești investitori?

– Lucrăm la o formulă de amendare a legii 220, care va trebui notificată la Comisia Europeană. Prin legea 122/2015 am făcut practic tot ceea ce se putea face ca și modificări în lege în sprijinul investitorilor din zona regenerabilelor fara a necesita o noua notificare a schemei de sustinere; mă refer la sprijinul pentru micii producători, cota anuală verificată și aplicată trimestrial astfel încât să fluidizeze piața certificatelor verzi, deschiderea pieței de CV către celelalte state membre UE. Sigur deschiderea este un proces complex pentru că schemele sunt diferite în fiecare stat membru și e necesar un acord bilateral între state în ce privește felul în care se vor interconecta cele 2 scheme de susținere. În plus, am avut în vedere o corectare a unor situații apărute în cazul marilor producători care, pentru anumite perioade de timp, nu au mai beneficiat de schema de sprijin, ceea ce nu este un lucru normal.

– Amendarea legii 220 este un proces de durată…

– Noi suntem mai optimiști. Având în vedere experiențele noastre foarte bune cu Comisia Europeană, estimăm max. 6 luni.

– Sunteți într-adevăr foarte optimiști. Până la amendarea legii, veniți cu alte soluții pentru producătorii de energie din surse regenerabile?

– Din păcate, actualul cadru legislativ nu ne permite foarte multă marjă de manevră. Cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi pentru anul 2016, fiind în situația în care s-au atins țintele intermediare, suntem obligați să o calculam păstrand impactul la consumator din anul precedent – 35 lei/MWh. În această situație, o modificare de cotă ar schimba și impactul la consumatorul final. Am avut multe discutii cu ANRE pentru a găsi o soluție de majorare a cotei propuse, din păcate insa încorsetările legislative ne-au condus către ideea că întâi trebuie modificată legea, pentru a avea mai multa flexibilitate din acest punct de vedere. Sigur, acest lucru al trebui coroborat si cu alte măsuri care să vina in sprijinul producătorilor.

– Cum vor fi afectați producătorii de energie din surse regenerabile de exceptarea de la plata unor certificate verzi a marilor consumatori de energie? Apreciați care va fi impactul asupra consumatorului final (casnic și IMM neexceptat) urmare a acestor scutiri?

– Exceptarea cu siguranță va avea un impact. Nu avem suficiente date pentru a putea face o evaluare la acest moment. Cred ca mai multe detalii vă pot oferi colegii de la Ministerul Economiei. Ca principiu general, orice fel de exceptare din zona marilor consumatori se mută pe populație și IMM-uri. Toata lumea trebuie sa aibă în vedere prevederile legale, trebuie păstrat impactul asupra consumatorului final. Noi am calculat împreună cu ANRE cota de certificate verzi de 12,15% din consumul final brut de energie electrică astfel încât impactul să fie păstrat identic cu cel de anul trecut – 35 lei/MWh. Deocamdată, vom merge pe aceasta valoare, cu posibilitatea modificării acesteia în măsura în care vor avea loc modificari ale legii 220/2008.

– Între timp, în sectorul regenerabilelor, rezistă cine poate! Să ne așteptăm la o selecție naturală?

– Selectie naturală, nu! Încercăm să restabilim încrederea investitorilor, să găsim o soluție sustenabilă, predictibilă, pe termen lung, care să corecteze toate disfunctionalitățile care au apărut în implementarea schemei de susținere. Practic, de la o schemă extrem de generoasă, s-a încercat o corecție poate prea abruptă, care ne-a mutat în cealaltă zonă. S-a trecut de la extaz la agonie foarte repede, trebuie găsită o soluție de mijloc. Evident că este o decizie politică atâta vreme cât propunerea de amendare a legii 220/2008 va merge în Parlament însă având în vedere colaborarea bună pe care am avut-o până acum pe acest subiect suntem optimiști. Subliniez faptul că Ministerul Energiei este favorabil pentru reglarea situației producătorilor de energie din surse regenerabile.

– Care este opinia dvs. despre reintroducerea contractelor bilaterale directe de energie?

– Contractele bilaterale de energie sunt absolut necesare. Inclusiv din această perspectivă dorim o analiză care sa ne arate câte țări au restricțiile pe care le are România în ce privește tranzacționarea energiei electrice. De multe ori am încercat sa rezolvăm o problemă punctuală modificand legi care au ajuns să restricționeze întreaga piață. Cel puțin în negocierile pe care le purtăm în acest moment în cazul investițiilor mari în secorul energetic – pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, centrala de la Tarnița, grupul de la Rovinari – toți partenerii de discuție ne solicită contractele bilaterale, acestea fiind o condiție esențiala în asigurarea finanțării.

– În acest demeres, vă este de ajutor REMIT?

– Era un al doilea aspect pe care vroiam să-l menționez. Practic – la nivel european – instituindu-se REMIT cu mecanisme de control, obligații de raportare care sunt general valabile în toate țările europene, devine caducă legea românească și restricționarea excesivă a tranzacțiilor. Vă spuneam de o problemă de competitivitate pe care producătorii noștri pot să o aibă în momentul în care intră pe o piață comună la nivel european. De exemplu, un mare producător – cazul CE Oltenia, cu un anumit specific al instalațiilor, este cu atat mai eficient cu cât este lăsat să producă mai multă energie în bandă, fără opriri. În măsura în care poate să încheie un contract pe termen lung cu un mare consumator, devine și el mai eficient. În momentul în care îl pui să joace pe PZU, este evident că nu poate fi competitiv, sunt instalații care din punct de vedere tehnic nu pot fi pornite și oprite ori de câte ori ti se năzare. Sunt chestiuni elementare….

– Se impune modificarea Legii 123…

– Într-adevăr, trebuie modificată Legea 123. Noi nu ne-am propus inițial acest lucru pentru că au fost prea multe modificări, unele mai fericite, alte mai puțin fericite. Intenționăm – sigur durează – sa facem această analiză diagonstic pe tot pachetul legislativ, vizăm mai multe legi, nu numai legea 123. Ne dorim să facem – în baza unor studii de impact, nu după ureche – o armonizare a legislației pe sectorul energetic, care să nu ne mai dea rezultate impredictibile și distorsiuni în piață. Legislația secundară se bazează pe legislația primară. Dacă baza e incoerentă, la fel e și legislația secundară. Ne bazăm mult pe colaborarea cu ANRE, discutăm și ne consultăm pe toate deciziile ce țin de sectorul energetic.

– Dle Badea, de ce să nu poată producătorii de energie să exporte direct în Uniunea Europeana?

– E o altă chestiune pe care o avem în analiză. Lăsând la o parte anumite accente populiste, prețul la energie în România nu este unul foarte mare pe partea de producere. Noi suntem mult mai ingrijorați în ceea ce privește pretul energiei la consumatorul final, care include toate componentele, inclusiv prețul de distribuție si transport, taxa de injecție – pe care am reușit să o reducem, certificate verzi, bonus de cogenerare etc. Este important să facem o analiză pe tot lanțul, nu partea de producere mă ingrijorează cel mai tare, ma uit atent la zona de distribuție…

– Vă mulțumesc!

Vom reveni cu partea a doua a interviului.