În prezent, cred că există o lipsă de comunicare între guvern și mediul de afaceri legată de măsurile concrete pentru spijinirea companiilor, iar acest lucru provoacă nesiguranță și impredictibilitate care se reflectă mai departe în luarea deciziilor
Este timpul ca România, în efortul de reconstrucție și revenire, să-și regândească structura producției și creșterea flexibilității acesteia, a rețelelor și chiar a consumului de energie
În cadrul Centrului Român al Energiei am pregătit o serie de măsuri pentru sectorul energetic care includ sprijinirea de către ANRE a digitalizării sistemului energetic (prin tehnologii de tipul smart grid și smart metering) și relansarea investițiilor în infrastructura energetică, cum ar fi extinderea rețelei de gaz
“În momentul de față, cred că există o lipsă de comunicare între guvern și mediul de afaceri legată de măsurile concrete pentru spijinirea companiilor, iar acest lucru provoacă nesiguranță și impredictibilitate care se reflectă mai departe în luarea deciziilor. După ce această criză se va termina, statul ar trebui să învețe o serie de lecții și să sprijine proiectele de investiții, să continue cu digitalizarea sistemului energetic național și să ofere finanțarea necesară”, susține Dl Corneliu Bodea, CEO Adrem și Președinte Centrul Român al Energiei – CRE. Este momentul proiectelor mari de infrastructură – proiecte strategice care poate nu întruneau criteriile recuperării în termen scurt și care acum sunt necesare pentru repornirea economiei. Totodată, să se susțină investițiile care vizează informatizarea și digitalizarea sistemului energetic, recomandă domnia sa.
InvesTenergy continuă seria interviurilor cu specialiști din sectorul energetic. Astăzi, Dl Corneliu BODEA, CEO Adrem și Președinte Centrul Român al Energiei – CRE. Are o carieră de 30 de ani de antreprenoriat și o vastă experiență în domeniul energetic, în managementul unor activități complexe și de coordonare a peste 1.000 de angajați.
Piața de energie înainte, în timpul și după pandemie. Cum vedeți/simțiți sectorul energetic/piața de energie în această perioadă în care este declarată stare de urgență în România? Dar după pandemie?
Înainte de această criză sanitară, piața de energie se afla deja într-un moment dificil în care încerca să se recupereze după impactul OUG 114/2018. La începutul anului, mulți jucători au pornit optimiști la drum, cu strategii bine puse la punct, dar au fost puși din nou în fața unei situații complicate care i-a forțat să o ia de la capăt. În timpul stării de urgență, au fost schimbate prioritățile și setate alte obiective, cele mai importante lucruri fiind protecția angajaților, clienților și implicarea în lupta împotriva virusului cu toate resursele posibile. Mă bucur că foarte multe companii s-au unit în această acțiune comună, au dat dovadă de o solidaritate fără precedent și s-au gândit mai întâi la combaterea efectelor epidemiei și apoi la economie.
Pe de altă parte, vedem deja o parte a consecințelor pandemiei asupra pieței locale de energie – scăderea sau înghețarea activităților unor furnizori, scăderea producției și a consumului, scăderea investițiilor – pe care le vom resimți în etapa post pandemie. Aici prevăd o perioadă extrem de dificilă pentru producătorii, transportatorii, dar și distribuitorii de energie, care vor fi forțați să-și ajusteze atât costurile, cât și planurile de investiții, iar furnizorii, să-și regândească din nou modelele de business, să revizuiască bugetele și să identifice noi oportunități de dezvolare.
Post pandemie, va trebui să adaptăm piața noastră de energie la o mult mai mare flexibilitate inclusiv prin adoptarea ultimelor regulamente europene în domeniu și modificarea de urgență a legii energiei 123.
Ați identificat probleme/disfuncționalități în această perioadă? Care sunt riscurile și cum pot fi evitate?
În momentul de față cred că există o lipsă de comunicare între guvern și mediul de afaceri legată de măsurile concrete pentru spijinirea companiilor, iar acest lucru provoacă nesiguranță și impredictibilitate care se reflectă mai departe în luarea deciziilor.
Ce anume vă îngrijorează în acest moment?
Faptul că ne așteaptă o criză profundă, nu doar economică ci poate chiar una socială, în care mulți oameni își vor pierde încrederea în viitor. Vom trăi din nou vremuri nesigure, dar sunt convins că dacă vom lupta împreună vom reuși să trecem și peste această perioadă.
Ce recomandați actorilor pieței să poată depăși cu bine această perioadă și cum să se pregătească pentru ce urmează? Ce nu ar trebui să facă aceștia?
Leadershipul este scutul obligatoriu cu care să ieși la înaintare în această perioadă deoarece oamenii au nevoie de lideri puternici pe care să-i urmeze, care iau decizii ferme, îi protejează, îi direcționează și îi încurajează. Consider că liderii trebuie să adopte măsuri care ar putea flexibiliza mai mult afacerile, să reproiecteze businessul, să analizeze și să vadă unde poate fi modificat în așa fel încât compania să fie pregătită să facă față unei perioade care se estimează a fi de lungă durată, plină de dificultăți economice. În continuare, va trebui să înțelegem că suntem doar locuitori ai acestei planete împreună cu alte forme de viață și că va trebui să ne bazăm doar pe ceea ce ne-a făcut atât de puternici: iubire și solidaritate!
Sunt necesare schimbări în strategiilecompaniilor, în administrațiile publice…Opinia dvs.
Orice situație de criză aduce cu sine necesitatea de revizuire a strategiilor pentru a contracara efectele acesteia, pentru a restarta businessul și pentru a identifica noi oportunități benefice pentru companii, oameni și societate în general.
Cât de importantă este digitalizarea și la ce nivel să se implementeze?
O lecție valoroasă pe care ne-a învățat-o această pandemie este importanța automatizării și digitalizării. Să ne imaginăm cum ar fi daca sistemul nostru energetic național ar avea soluții SCADA, soluții de Asset Management, rețele inteligente (smart grids) și contorizare inteligentă în toată această criză! Am avut ocazia la mijlocul anilor ‘90 să fim printre primii care au adus soluții de automatizare în industrie, cu un nou departament de soluții SCADA în Adrem Invest, un departament care ulterior s-a dezvoltat într-o companie de sine stătătoare: Adrem Engineering. Toate aceste instrumente ar fi oferit un suport minunat pentru continuarea activităților fără a ne afla fizic pe teren, eliminând astfel și contactul direct cu clienții, respectând în același timp normele de distanțare socială. În opinia mea, după ce această criză se va termina, statul ar trebui să învețe o serie de lecții și să sprijine proiectele de investiții, să continue cu digitalizarea sistemului energetic național și să ofere finanțarea necesară, astfel încât următoarea criză care va lovi – nu dacă o face, ci când – nu ne va găsi într-un loc atât de vulnerabil.
În cadrul Centrului Român al Energiei am pregătit o serie de măsuri pentru sectorul energetic pe care le vom înainta instituțiilor guvernamentale care includ sprijinirea de către ANRE a digitalizării sistemului energetic (prin tehnologii de tipul smart grid și smart metering) și relansarea investițiilor în infrastructura energetică, cum ar fi extinderea rețelei de gaz.
Se schimbă strategia la Adrem după criză?
În această perioadă vom revizui strategia Adrem astfel încât să reducem pe cât de mult posibil efectele crizei sanitare asupra oamenilor noștri și companiei. În continuare, prioritatea principală va rămâne protejarea angajaților, clienților și familiilor acestora, vom alinia planurile de activități cu cele ale partenerilor, vom adapta serviciile pe care le oferim la noul context economic și vom căuta noi oportunități de dezvoltare.
Ați pregătit un plan de întoarcere la muncă? Dacă da, în ce constă acesta?
În următoarea perioadă, vom continua să ne concentrăm pe păstrarea angajaților și clienților noștri în siguranță și sănătoși; pericolul nu va dispărea după 15 mai când starea de urgență va fi ridicată. Pe termen scurt, lucrăm la un plan de revenire treptată la spațiile noastre de lucru și la o listă de măsuri vizând modul de desfășurare a activităților, noi reguli de birou, precum și instrumente care ne vor susține activitatea după 15 mai, atât la birou, cât și pe teren. În ceea ce priveste businessul, lucrăm la un plan de recovery care să fie în concordanță cu noile realități economice și sociale modelate de pandemie, trebuie să fim flexibili, să ne adaptăm și să ne securizăm afacerea. Acum vine adevăratul nostru test de reziliență. De asemenea, cred că este un moment pentru modestie, în care ar trebui cu toții să facem o introspecție. În trecut, am luat cadourile Pământului, dar natura ne arată cu forță deplină ce poate face. Nu suntem de neatins și nu suntem deasupra.
Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile pentru stabilizarea pieței și o recuperare a companiilor?
Asigurarea de împrumuturi subvenționate și garantate de stat pentru asigurarea cash-flow-ului companiilor afectate plus preluarea costurilor pentru șomajul tehnic care se întâmplă deja și pe care o consider o idee bună. Legat de industria de energie, eu cred că guvernul va trebui să susțină relansarea investițiilor, cu investiții în infrastructura energetică sprijinită de stat, pentru a readuce muncitorii și a consolida activitatea în sistemul energetic. Este momentul proiectelor mari de infrastructură – proiecte strategice care poate nu întruneau criteriile recuperării în termen scurt și care acum sunt necesare pentru repornirea economiei.
O altă măsură este sprijinirea în principal de către ANRE a investițiilor care vizează informatizarea și digitalizarea sistemului energetic. Împreună cu mai multe asociații am dezvoltat o serie de măsuri pe care le vom propune guvernului și pe care le considerăm necesare pentru păstrarea echilibrului în sistemul energetic național.
Oportunități după criză?
Din această criză, am învățat că trebuie mai întâi să învingem, apoi să învățăm și să corectăm ceea ce nu am făcut bine anterior. Oportunitățile pe care le văd în viitor sunt legate de „work from home” care va deveni „remote work” și va schimba fundamental modul în care vom lucra în viitor (de acasă, de la mare, dintr-o altă țară etc). De asemenea, cred că încep zorii unui alt tip de relație de muncă între companii și oameni și că treptat ne vom îndepărta de clasicul contract de muncă și angajarea la o singură companie. Acest lucru va aduce cu sine o serie de noi oportunități precum cele de dezvoltare în care vom învăța să ne organizăm mai bine, să mai eficienți, mai productivi și manageri mai buni – să prioritizăm și să gestionăm timpul mai bine în beneficiul nostru. De asemenea, vigilența cred că este o altă calitate pe care oamenii ar trebui să și-o dezvolte având în vedere situațiile impredictibile la care vom fi expuși din ce în ce mai mult pentru a putea lua măsuri preventive rapide, lucide și fără panică.
O altă oportunitate pe care o văd este regândirea anumitor structuri organizaționale în sensul externalizării de activități, așa cum am experimentat și după criza din 2008, dar și o atenție sporită asupra ceea ce înseamnă real flexibilitatea si agilitatea unui business.
Ce investiții se impun acum ca fiind urgente? Ce proiecte se pot face/finaliza în acest an?
Este momentul proiectării unor investiții majore și rolul statelor va crește în a asigura cadrul pentru acestea. O regândire a lanțurilor de aprovizionare și producție pentru a reduce dependența de Asia ar putea de asemenea crea oportunitati de investiții. Însă anul în curs și poate o parte din cel următor vor fi dedicați reconstrucției economiei și a lanțurilor valorice care se sparg în acest moment. Este timpul ca România în efortul de reconstrucție și revenire să-și regândească structura producției și creșterea flexibilității acesteia, a rețelelor și chiar a consumului.
Care este mixul energetic potrivit și funcțional pentru România?
România este o țară bogată în ceea ce privește resursele energetice, de aceea cred că mixul energetic potrivit include toate formele de energie. Iar cu un mix energetic inteligent, precum energia nucleară și sursele regenerabile (hidro mare, solar, eolian, biomasă etc) eu cred că țara noastră ar putea să se afirme ca un furnizor de securitate energetică în zonă și în acest sens să-și negocieze o poziție favorabilă în contextul Energy Union. Utilizarea la scară regională a capacității noastre hidroenergetică în asigurarea stabilității și reglajului poate fi cel mai bun exemplu în acest sens.
Sunteți optimist în ce privește viitorul energiei în România? De cine și de ce anume depinde succesul tranziției energetice?
Sunt recunoscător că în continuare avem șansa de a învăța și de a reconstrui prin eliminarea greșelilor. Șansa de a ne reveni printr-un mod mai eficient și mai pragmatic de revizuire a planurilor de viitor prin investiții relevante în tehnologie, precum digitalizarea, exploatarea resurselor energetice de la noi din țară și crearea unui cadru legislativ predictibil de către autoritățile competente. Succesul tranziției energetice depinde de capacitatea noastră de a înțelege greșelile făcute și de a lua un curs de corecție a acestora.
Cât de pregătită este România pentru provocările viitorului? Suntem în direcția corectă? Ce ne lipsește?
România nu este din păcate atât de bine pregătită pentru provocările viitorului pe cât ar trebui! Acesta este motivul pentru care avem urgent nevoie de o viziune nouă și de o strategie adaptată acesteia. Pentru aceasta este nevoie de leadership, adică de exact ce ne-a lipsit în ultimii ani. Nu este bine pregatită deoarece avem un sistem educațional slab și subfinanțat, deoarece resurse extrem de importante au ales calea exilului și produc astăzi pentru alte state, deoarece nu am reușit să înlocuim sistemul clientelar și arogant tipic bizantine ale statului și multe alte motive pentru care nu suntem bine pregătiți. Cu toate astea sunt optimist! Sunt optimist deoarece Dumnezeu iubește România și pe români.
La final de interviu, aș dori să discutăm despre importanța comunicării în această perioadă și după pandemie…
Având în vedere că această perioadă de impredictibilitate a afectat puternic atât financiar, cât mai ales emoțional majoritatea oamenilor, companiilor și industriilor, avem nevoie de comunicare intensă, multi-direcțională, cu toți cei din jurul nostru – parteneri, autorități colegi, familie, prieteni – pentru a acționa toți împreună cu un scop comun și anume binele nostru al tuturor. De aceea, ca să traversăm împreună cu bine această criză e foarte important să discutăm deschis unii cu alții, să căutăm soluții de rezolvare, să ne consultăm și să fim buni aliați. Numai așa vom reuși să învățăm, să învingem și să creștem împreună.
Vă mulțumesc.