- Prețul corect al energiei se formează într-o piață lichidă și transparentă
- Inteligența artificială schimbă deja modul în care se tranzacționează energia
- Contractele pentru Diferență și Contrapartea Centrală – pilonii noii etape de dezvoltare a pieței
- OPCOM pregătește noi instrumente pentru o piață tot mai flexibilă și mai integrată
Cea mai mare provocare a pieței de energie nu este designul pieței, ci dezvoltarea unui mix de producție echilibrat, cu suficiente capacități flexibile și o lichiditate ridicată în piețele organizate.
În interviul acordat InvesTenergy, Cristina Șetran, director general al OPCOM, explică de ce România are nevoie de mai multe investiții, cum schimbă inteligența artificială tranzacționarea energiei, ce impact vor avea Contractele pentru Diferență și Contrapartea Centrală și de ce transparența rămâne fundamentul unei piețe sănătoase.
– Piața de energie funcționează după reguli clare și transparente, iar OPCOM este garantul acestui mecanism. Totuși, când România ajunge repetat cea mai scumpă piață din Europa, cu cele mai mari prețuri ale energiei, considerați că piața transmite un semnal corect despre lipsa de investiții și dezechilibrele din sistem sau arată că actualul design al pieței trebuie regândit?
– Mulțumesc pentru această oportunitate, sunt onorată.
Apreciez că designul actual al pieței este unul corect, dacă ne raportăm la prețul energiei pe care, de regulă, îl asociem cu prețul de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), acesta reprezentând prețul de referință al pieței angro de energie electrică. Este important să subliniem că designul PZU este unul european, stabilit printr-un amplu proces de colaborare la nivel național și european. Regulamentul pe baza căruia funcționează această piață a parcurs toate forurile europene relevante, implicând inclusiv factorul politic, iar forma actuală este aplicată de mai bine de zece ani. Din această perspectivă, consider că vorbim despre un mecanism corect, care, desigur, a fost perfecționat constant de-a lungul timpului.
Piața pentru Ziua Următoare nu este un mecanism rigid. Dimpotrivă, este un design viu, care evoluează permanent. Produsele tranzacționabile pe PZU au fost redefinite și remodelate de ACER împreună cu toți factorii implicați. În același timp, elementele tehnice – de la calendarul și succesiunea sesiunilor de tranzacționare până la procesele prin care se stabilește prețul – au fost reevaluate și îmbunătățite în mod constant. Aceste ajustări au integrat inclusiv solicitările operatorilor de transport și de sistem și au urmărit eficientizarea mecanismului, în special prin optimizarea utilizării capacităților transfrontaliere.
Aș merge însă mai degrabă pe ideea că prețurile reflectă, în primul rând, structura de producție. Chiar dacă vorbim despre o piață cuplată la nivel european, nu putem face abstracție de realitățile fiecărui stat membru: structura propriului mix de producție și existența unor capacități transfrontaliere suficiente, care să permită circulația eficientă a fluxurilor de energie între statele participante la cuplarea piețelor.
Din acest punct de vedere, cred că nivelul prețurilor transmite în continuare un semnal privind necesitatea dezvoltării de noi capacități de producție în România. Vorbim nu doar despre noi surse de energie, ci și despre surse flexibile și despre un mix de producție echilibrat, capabil să răspundă mai bine nevoilor sistemului și să contribuie la o mai bună stabilitate a prețurilor.
– Credeți că România are astăzi o problemă de piață, o problemă de investiții sau o problemă de guvernanță în sectorul energetic? Care dintre acestea apasă cel mai greu asupra prețului energiei?
– Nu aș spune că România are o problemă de investiții, ci mai degrabă că este nevoie de continuarea investițiilor în noi capacități de producție și în tehnologii diverse – regenerabile, nuclear, gaze naturale și alte surse. Este important ca aceste investiții să asigure și flexibilitatea necesară funcționării sistemului și, în același timp, să poată susține producția de bază. Din perspectiva mea, dezvoltarea unui mix de producție echilibrat și flexibil rămâne unul dintre elementele esențiale pentru funcționarea eficientă a pieței și pentru evoluția prețurilor.
– În luna iunie, prețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru Ziua Următoare a fost de aproximativ 645 lei/MWh, cu circa 50% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar în seara de 30 iunie s-a înregistrat cel mai mare preț pe interval de 15 minute din istoria pieței – peste 1.000 euro/MWh. În ce măsură aceste evoluții sunt determinate de fundamentele pieței – disponibilitatea producției, consumul, interconexiunile – și în ce măsură reflectă strategiile participanților la piață?
– Astfel de situații nu pot fi separate de fundamentele pieței. Disponibilitatea producției este, cu siguranță, unul dintre factorii determinanți, iar acest lucru s-a văzut și în perioada menționată, la sfârșitul lunii iunie.
O analiză a datelor disponibile la OPCOM arată că oferta de vânzare a fost una redusă. Cred că ne-am aflat în fața uneia dintre cele mai mici oferte de vânzare din ultimii mulți ani, iar acest aspect poate fi corelat cu nivelul ridicat al prețurilor înregistrate. În perioada respectivă, consumul nu a fost neapărat mai mare decât în alte intervale similare, însă oferta de vânzare reprezenta practic aproximativ jumătate din intenția de cumpărare.
Aș face însă o precizare importantă: vorbim strict despre datele pe care le gestionează OPCOM, respectiv despre oferta de vânzare și de cumpărare disponibilă în piețele administrate de noi.
În ceea ce privește strategiile participanților la piață, acestea reflectă, în mod firesc, condițiile obiective existente la un moment dat și sunt influențate de factori precum disponibilitatea resurselor eoliene, hidraulicitatea și multe alte elemente care determină modul de ofertare în diferite perioade.
–Aveți o previziune referitoare la evoluția prețurilor?
-La OPCOM, similar bunelor practici europene, nu realizăm și nu publicăm previziuni privind evoluția prețurilor, lăsăm asta în seama analiștilor de piață.
Din punct de vedere teoretic, putem însă înțelege mecanismele care influențează piața. Mai devreme am vorbit despre necesitatea investițiilor în noi capacități de producție și în dezvoltarea capacităților de interconectare transfrontalieră. În baza principiilor economice, de piață, ne așteptăm ca prețurile să reflecte creșterea capacității de producție. Pe măsură ce în sistem sunt integrate noi surse de energie și crește oferta disponibilă, este firesc să ne așteptăm la o presiune de reducere a prețurilor.
– Având acces la milioane de ordine și tranzacții, ce schimbări observați în comportamentul participanților în perioadele cu volatilitate ridicată? Piața reacționează astăzi diferit față de perioada crizei energetice din 2022–2023?
– Trecerea timpului, maturizarea pieței și integrarea tot mai accentuată a inteligenței artificiale în algoritmii de tranzacționare au influențat în mod evident comportamentul participanților. Astăzi vorbim despre un număr semnificativ mai mare de ordine, în special pe Piața Intrazilnică, unde frecvența introducerii ofertelor este mult mai ridicată decât în urmă cu unul sau doi ani. Această evoluție reflectă strategii de tranzacționare diferite și o intensificare a activității în piață.
În același timp, la nivel european există preocupări privind eficiența procesului de tranzacționare pe Piața Intrazilnică cuplată. În cadrul discuțiilor coordonate de ACER sunt analizate măsuri care să reducă numărul ordinelor ineficiente. În prezent, sunt introduse milioane de ordine, însă doar o proporție redusă ajunge să fie executată. Acest aflux încarcă infrastructura de tranzacționare, generează latență și afectează performanța algoritmului de cuplare. Sunt avute în vedere atât măsuri comune la nivel european, cât și soluții individuale, obiectivul fiind creșterea eficienței și reducerea volumului de ordine fără probabilitate reală de execuție.
În ceea ce privește comportamentul participanților comparativ cu perioada 2022–2023, observăm o schimbare importantă. După anii marcați de volatilitate extremă și de criza energetică, există o revenire a interesului pentru tranzacționarea contractelor la termen pe piețele administrate de OPCOM. În același timp însă, analiza rapoartelor ANRE arată că volume semnificative de energie s-au deplasat către piața contractelor negociate direct, în afara piețelor organizate. Ponderea acestor tranzacții depășește deja pragul de 30%, ceea ce indică o tendință în acest sens.
Consider că, din perspectiva sănătății și transparenței pieței, această evoluție merită urmărită cu atenție. Prețul de referință se formează într-o piață lichidă și transparentă, iar bursa are un rol esențial în asigurarea unui proces competitiv și credibil de descoperire a prețului.
– OPCOM vede piața în ansamblul ei. Dacă ar fi să descrieți, pe baza datelor pe care le administrați, cum s-a schimbat piața energiei în ultimii ani, care ar fi principalele concluzii?
– Dacă privim strict din perspectivă cantitativă, una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani este migrarea unei părți semnificative din cantitățile de energie către contractele negociate direct. Nu calific această evoluție drept pozitivă sau negativă, însă este, fără îndoială, o schimbare structurală față de anii anteriori.
Această tendință se reflectă în reducerea volumelor tranzacționate pe piețele organizate la termen administrate de OPCOM și, implicit, într-o diminuare a lichidității. Or, o piață lichidă este esențială pentru formarea unor referințe de preț solide, credibile și reprezentative pentru întregul sector.
În ceea ce privește piața spot, observăm în ultimii ani o stabilizare a ponderii energiei tranzacționate. Pe Piața pentru Ziua Următoare tranzacționăm aproximativ 30-32% din consum, iar dacă adăugăm și Piața Intrazilnică administrată de OPCOM, ponderea crește cu cateva procente. Considerăm că acest nivel reflectă necesitățile și oportunitățile imediate, rolul piețelor pe termen scurt fiind acela de a permite ajustarea pozițiilor comerciale și echilibrarea sistemului, nu de a substitui contractarea pe termen mediu și lung.
Și pentru că ați făcut trimitere la datele pe care le administrăm, vă propun o radiografie detaliată a dinamicii tranzacțiilor desfășurate în mediile organizate, transparente, administrate de OPCOM în ultimele două decenii de activitate neîntreruptă.
–Cum evaluați gradul de maturitate al pieței angro de energie din România comparativ cu alte piețe europene?
– Aș caracteriza piața românească drept o piață matură, comparabilă cu celelalte piețe europene dezvoltate. Avem prezenți toți actorii relevanți, mecanisme de tranzacționare aliniate cadrului european și o integrare deplină în piețele cuplate.
Desigur, există și așa este firesc aspecte care în continuare pot fi îmbunătățite. Ca orice piață matură dar dinamică, și cea din România trebuie să evolueze permanent, atât din perspectiva lichidității și eficienței tranzacționării, cât și a adaptării la noile cerințe tehnologice și de reglementare.
–Cum s-a schimbat rolul OPCOM în ultimii ani, într-o piață aflată într-o transformare fără precedent?
– OPCOM s-a adaptat permanent transformărilor prin care trece piața energiei și și-a extins responsabilitățile pentru a răspunde noilor mecanisme europene și naționale de susținere a investițiilor.
Un exemplu relevant este asumarea rolului de contraparte în cadrul mecanismului Contractelor pentru Diferență (CfD), un instrument validat de Comisia Europeană și considerat unul dintre cele mai eficiente mecanisme de stimulare a investițiilor în noi capacități de producere a energiei, în special din surse regenerabile.
În prezent, administrăm 75 de contracte pentru diferență, care însumează o capacitate care va beneficia de sprijin de peste 4.500 MW. Până în acest moment nu există elemente care să indice întârzieri semnificative în respectarea termenelor asumate pentru punerea în funcțiune a proiectelor. Investitorii transmit periodic rapoarte privind stadiul implementării, iar evoluția acestora este in principal în linie cu calendarele asumate.
Ne așteptăm ca, începând de anul viitor, o parte dintre aceste capacități să fie puse în funcțiune și să se intre în etapa de aplicare efectivă a mecanismului CfD, inclusiv prin realizarea plăților în dublu sens, specifice acestui sistem.
Este important de subliniat că schema este finanțată din Fondul pentru Modernizare, ceea ce oferă un cadru stabil și predictibil pentru susținerea investițiilor și pentru accelerarea tranziției energetice a României.
–Care sunt cele mai importante proiecte pe care le derulează OPCOM în prezent și ce impact vor avea asupra participanților la piață?
– Unul dintre cele mai importante proiecte din acest an a fost implementarea tranzacționării pe intervale de 15 minute pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), un moment așteptat de întreaga piață europeană. Ne așteptăm ca migrarea participanților către acest nou interval de tranzacționare să fie una graduală, în funcție de strategiile comerciale ale fiecăruia. În prezent, participanții pot tranzacționa produse cu intervale de 15, 30 și 60 de minute, iar la nivel european nu există un termen-limită care să impună utilizarea exclusivă a produselor de 15 minute.
Un alt proiect important, implementat în luna iunie, este trecerea la mecanismul de cuplare hibridă avansată care contribuie la optimizarea gestionării schimburilor de energie electrică între regiuni și în întreaga Europă. Acesta presupune o abordare coordonată a calculului capacităților disponibile de către operatorii de transport și de sistem, iar OPCOM a integrat aceste schimbări în procesele sale informatice, în conformitate cu cadrul european, menținând în același timp un nivel ridicat de stabilitate și fiabilitate operațională.
În ultimul trimestru al acestui an ne propunem să introducem pe PZU noi tipuri de oferte profilate, care vor permite participanților să își reflecte mai fidel nevoile comerciale și caracteristicile portofoliilor în modul de ofertare. Este un pas important pentru creșterea flexibilității pieței și pentru adaptarea acesteia la noua structură a producției de energie.
O prioritate strategică pentru OPCOM rămâne implicarea în operaționalizarea Contrapărții Centrale. Calendarul implementării este stabilit de Contrapartea Centrală, însă, odată cu lansarea acestui mecanism, una dintre primele clase de instrumente compensate ne așteptăm să fie reprezentată de tranzacțiile încheiate pe PCCB-NC (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale de Energie Electrică – Negociere Continuă), platformă administrată de OPCOM care permite tranzacționarea pe termen mediu și lung a contractelor de energie electrică. Ne așteptăm ca existența Contrapărții Centrale să fie bine primită de jucătorii din piață și să contribuie la sporirea încrederii acestora în mecanismele centralizate și transparente, la creșterea lichidității și la consolidarea unor semnale de preț mai consistente pentru produsele tranzacționate.
Tot în acest context, contractele futures pe energie electrică, repsectiv contractele financiare bazate pe indicii de preț OPCOM, care urmează să fie tranzacționate prin Bursa de Valori București, vor deveni operaționale potrivit calendarului stabilit de Contrapartea Centrală. Am certitudinea că OPCOM și Bursa de Valori București vor colabora îndeaproape pentru implementarea acestor produse.
Privim acest proiect la care OPCOM s-a angajat încă de la început ca pe un pilon al dezvoltării în continuare a pieței românești de energie, cu atât mai mult cu cât piața de energie și piața de capital sunt interconectate prin companiile din sectorul energetic listate, precum și ca pe un element important al strategiei de atragere a investițiilor, în complementaritate cu rolul pe care OPCOM îl îndeplinește deja în cadrul mecanismului Contractelor pentru Diferență în calitate de contraparte.
– Creșterea accelerată a capacităților din surse regenerabile schimbă profund funcționarea piețelor de energie. Cum se vede această transformare din perspectiva OPCOM?
– Din perspectiva noastră, dezvoltarea accelerată a capacităților din surse regenerabile se reflectă, în primul rând, prin creșterea volumului de energie ofertat în piață și prin modificarea profilului ofertelor de vânzare. Caracteristicile tehnologiilor regenerabile, în special ale producției eoliene și fotovoltaice, se regăsesc atât în strategiile de ofertare ale participanților, cât și în dinamica prețurilor din piețele administrate de OPCOM.
Considerăm că infrastructura și mecanismele dezvoltate de OPCOM sunt deja pregătite să răspundă unei ponderi tot mai ridicate a energiei regenerabile în mixul energetic. Un exemplu este piața PCCB-FLEX, operațională de aproximativ șase ani, care permite participanților nu doar utilizarea unor profile standardizate, ci și definirea propriilor profile de livrare, adaptate caracteristicilor portofoliilor și oportunităților comerciale. Aceste instrumente răspund optim specificului producției din surse regenerabile, chiar dacă nu sunt dedicate exclusiv unei anumite tehnologii.
În perspectivă, operaționalizarea facilității decontării prin intermediul Contrapărții Centrale a contractelor stabilite prin PCCB-NC va aduce un plus de siguranță pentru participanți, prin compensarea, garantarea și decontarea respectivelor tranzacții. Acest mecanism va consolida încrederea în piață și va sprijini dezvoltarea lichidității într-un context în care flexibilitatea devine din ce în ce mai importantă.
– Ce urmează în procesul de integrare europeană?
– La nivel european se lucrează în prezent la revizuirea Regulamentului privind alocarea capacităților și managementul congestiilor (CACM – Capacity Allocation and Congestion Management), unul dintre actele fundamentale care reglementează funcționarea piețelor de energie cuplate.
Viitoarea versiune a regulamentului ar putea să aducă modificări importante, inclusiv în ceea ce privește guvernanța cuplării piețelor și rolurile pe care operatorii de piață le îndeplinesc în acest mecanism. În cadrul dezbaterilor europene a fost avansată și posibilitatea unei organizări centralizate, prin desemnarea unei singure entități care să preia aceste responsabilități de coordonare. Este una dintre opțiunile aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, iar forma finală va rezulta în urma procesului de revizuire a regulamentului. Să sperăm însă că vor fi evitate schimbări disruptive, de natura celei menționate, care nu au în spate analize solide de impact și beneficii în termeni reali.
Subliniez și cu această ocazie că în prezent, mecanismul european de cuplare este unul descentralizat. Dintre cele 17 burse de energie implicate, opt – printre care se numără și OPCOM – exercită roluri de coordonare la nivel european pentru funcționarea acestui proces, respectiv pentru stabilirea cantităților tranzacționate și a prețurilor la energie electrică.
În orice caz, indiferent de soluția care va fi adoptată, obiectivul trebuie să rămână același: creșterea eficienței, a rezilienței și a nivelului de integrare a pieței europene de energie.
– Ce rol vor avea stocarea energiei și resursele de flexibilitate în stabilizarea pieței și în reducerea volatilității prețurilor?
– Ne așteptăm ca dezvoltarea capacităților de stocare să producă efectele cunoscute și așteptate în toate piețele europene: atenuarea diferențelor de preț dintre intervalele orare, în special prin reducerea vârfurilor de preț din orele de seară, și creșterea flexibilității sistemului energetic.
În prezent, cadrul de reglementare pentru mecanismele de flexibilitate este în curs de elaborare la nivelul ANRE. Ne așteptăm ca OPCOM să aibă un rol important în implementarea acestui mecanism, inclusiv prin administrarea proceselor de decontare, o zonă de excelență pentru OPCOM pe diverse segmente de piață așa cum știți, astfel încât participanții să beneficieze de un cadru transparent și eficient pentru valorificarea serviciilor de flexibilitate.
– În ce măsură inteligența artificială și analiza avansată a datelor pot schimba modul în care funcționează piețele de energie?
– Inteligența artificială și algoritmii avansați de tranzacționare influențează deja modul în care funcționează piețele de energie și este de așteptat ca această tendință să se accentueze. Cel mai vizibil efect este creșterea frecvenței cu care sunt introduse ordinele în piață și, implicit, dinamica tranzacțiilor executate. Din punct de vedere cantitativ, impactul este deja evident și va continua să crească pe măsură ce aceste tehnologii sunt adoptate pe scară mai largă.
Observăm, de asemenea, un interes tot mai mare pentru utilizarea datelor administrate de OPCOM. Tot mai multe companii solicită acces la aceste date pentru dezvoltarea unor modele de analiză, instrumente de prognoză și aplicații bazate pe inteligență artificială, care să sprijine procesul decizional și strategiile de tranzacționare. Sigur, ne dorim un cadru funcțional, corespunzător în acest sens.
În paralel, OPCOM derulează un proiect important ce vizează consolidarea activităților de supraveghere și raportare în cadrul REMIT, prin utilizarea unor instrumente moderne de analiză a datelor. Obiectivul este creșterea eficienței proceselor de monitorizare, aș spune pentru un interes comun al pieței în direcția asigurării integrității și transparenței acesteia.
– OPCOM și-a extins activitatea și în Republica Moldova. Cum evoluează OPEM și ce beneficii aduce dezvoltării pieței regionale de energie?
–De la obținerea licenței, în martie 2024, OPEM a continuat, împreună cu Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din Republica Moldova, procesul de implementare a regulilor de piață. A fost o perioadă de muncă intensă, în care OPCOM a fost implicat activ pentru ca, în decembrie 2025, OPEM să poată lansa Piața pentru Ziua Următoare, urmată de Piața Intrazilnică.
La aproximativ șase luni de la lansare observăm deja un interes în creștere din partea participanților. Practic, Republica Moldova dispune astăzi de o piață organizată, construită pe mecanisme concurențiale similare celor europene. În continuare este necesară avansarea procesului de liberalizare completă a pieței, aflat deja în derulare, pentru ca aceste mecanisme să își poată valorifica pe deplin potențialul.
Recent au fost modificate regulile pieței din Republica Moldova, iar OPEM, în calitate de filială a OPCOM, și-a adaptat propriile reguli pentru a reflecta aceste schimbări. Documentația se află în consultare publică și, după aprobarea de către ANRE, noile prevederi vor deveni aplicabile.
Din perspectiva lichidității, evoluția este încurajatoare. În anumite zile, volumele tranzacționate pe Piața pentru Ziua Următoare au reprezentat aproximativ 5% din consumul Republicii Moldova, ceea ce arată că participanții încep să utilizeze tot mai mult mecanismele pieței organizate.
Integrarea Republicii Moldova în piața europeană cuplată reprezintă următorul pas firesc. Acest proces presupune însă implicarea tuturor actorilor relevanți, în special a operatorului de transport și de sistem Moldelectrica, și este strâns legat de evoluția interconectării cu Ucraina, cele două frontiere urmând să avanseze coordonat în procesul de integrare, conform proiectului regional aflat în desfășurare.
Prezența OPCOM în Republica Moldova este rezultatul parteneriatului strategic dintre cele două state. Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în domeniul energiei a prevăzut desemnarea OPCOM pentru dezvoltarea și operarea piețelor organizate, tocmai pentru a accelera integrarea Republicii Moldova în piața europeană de energie.
Consider că s-a construit o bază foarte solidă. OPEM utilizează aceleași platforme tehnologice și aceleași principii de funcționare ca piețele europene administrate de OPCOM, ceea ce facilitează viitoarea integrare. În tot acest proces am beneficiat de o colaborare excelentă cu instituțiile din Republica Moldova – Ministerul Energiei, ANRE, Moldelectrica – precum și cu echipa OPEM, coordonată de Cristina Efremov, a cărei expertiză cuprinde cercetare științifică, inovare educațională, managementul proiectelor internaționale și dezvoltare strategică a parteneriatelor. OPEM este un proiect construit în primul rând prin cooperare și încredere reciprocă, iar rezultatele încep deja să se vadă.
–Care sunt cele mai importante tendințe pe care le anticipați pentru piața de energie în următorii doi – trei ani?
– Mă aștept ca principala evoluție să fie creșterea lichidității piețelor organizate. Beneficiile tranzacționării transparente, într-un cadru concurențial, rămân fundamentale pentru buna funcționare a pieței. Desigur, contractele negociate direct vor continua să existe și își au rolul lor, însă sunt convinsă că participanții vor continua să caute repere de preț solide, iar acestea se formează într-o piață organizată, lichidă și transparentă.
Sperăm ca această tendință să se reflecte într-o creștere a volumelor tranzacționate pe piețele administrate de OPCOM, cu efecte pozitive asupra eficienței formării prețurilor.
Un factor important va fi și dezvoltarea mecanismului Contractelor pentru Diferență. Schema de sprijin pentru noile capacități din surse regenerabile presupune tranzacționarea energiei pe piețele organizate, iar acest lucru va contribui în mod natural la creșterea lichidității. Ne așteptăm ca cei peste 4.500 MW aflați sub contracte CfD să fie regăsiți, într-o formă sau alta, în piețele administrate de OPCOM, ceea ce va reprezenta un plus important pentru piața românească de energie.
–Piața de energie trece prin cea mai amplă transformare din ultimele decenii. Unde vedeți OPCOM în 2030 și ce rol va avea în noua arhitectură energetică europeană?
– Văd OPCOM nu doar ca operator de piață, ci ca un facilitator al schimbării. Rolul nostru va continua să evolueze odată cu piața, iar misiunea va rămâne aceea de a crea și administra mecanisme moderne, eficiente și transparente, care să sprijine integrarea europeană, investițiile și tranziția energetică.
Pe măsură ce piețele devin tot mai digitalizate, mai integrate și mai complexe, OPCOM va avea un rol din ce în ce mai important în asigurarea unui cadru de tranzacționare sigur, competitiv și adaptat noilor provocări. Ne propunem să rămânem un partener de încredere pentru participanții la piață și un actor activ în dezvoltarea pieței regionale și europene de energie.
– Un mesaj participanților la piață și investitorilor…
– Îi invităm să rămână alături de noi și să utilizeze cu încredere piețele administrate de OPCOM. Le oferim un cadru de tranzacționare la standarde europene, bazat pe transparență, nediscriminare, tratament egal și respectarea riguroasă a regulilor.
Pentru OPCOM, regulile nu reprezintă doar un cadru procedural, ci fundamentul unei piețe funcționale, corecte și credibile. Numai într-un astfel de mediu pot exista încredere, investiții și o formare eficientă a prețurilor. Dezvoltăm și inovăm împreună cu dumneavoastră!
– Vă mulțumesc.
