Autor: Dumitru Chisăliță, Expert Judiciar Gaze
Liberalizarea pieții de gaze, prin stabilirea acțiunilor care trebuie întreprinse la data de 1 iulie 2016, a devenit subiectul unor conversații amatoricești. Actorii care și-au dat cu părerea privind subiectul, uită un element esențial în această discuție cel al legalității deciziei care se va lua.
Conform Art 179, alin 2 lit b, din legea gazelor: “Activităţile aferente pieţei reglementate cuprinde furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2021 pentru clienţii casnici”. Legiuitorul a considerat că este important ca el să stabilească exact data la care se va elimina piața reglementată din România. Apreciez că nu este neaparat o practică ca o astfel de acțiune să fie stabilită prin lege, atributul acesta ar fi fost mai util să fie lăsat la nivelul legislației secundare, având în vedere caracterul dinamic al unei astfel de decizii. Dar, dacă a fost ridicat la nivel de lege stabilirea exactă a datei la care să dispară piața reglementată, respectiv data de 30 iunie 2021, doar legiuitorul poate stabilii altfel printr-o modificare a Legii existente. Astfel, nici ANRE, nici Ministerul Energiei, nici Guvernul nu are aceasta opțiune. Această opțiune o are Parlamentul României. Este adevărat că există posibilitatea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, dar care trebuie validată de Parlament. Este adevărat că există posibilitatea ca Guvernul să aibă o inițiativă de modificare a legii, dar nu a avut-o.
Același articol 179, la aliniatul 7 stabilește că ANRE monitorizează anual rezultatele calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali şi propune Guvernului, după caz, valorificarea producţiei interne a gazelor naturale pe piaţa internă până la finalizarea calendarului aprobat.
Astfel, conform legii, ANRE, trebuia să monitorizeze permanent rezultatele Calendarului de eliminare treptată a prețurilor reglementate și în cazul în care constată posibilele efecte negative ale eliminării preţurilor reglementate, astfel încât acestea să fie cât mai puţin resimţite de clienţi (conform art 179, alin 3), o dată pe an să facă o propunere către Guvern pentru modificarea calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali, care a fost agreat de Guvernul României cu FMI, BM și CE, cu începere de la 1 iulie 2013 pentru clienţii casnici. Am aflat prin declarațiile făcute în presă că ANRE nu a făcut monitorizarea, nu a întocmit un studiu privind eliminarea treptată a prețurilor și nu a înaintat către Guvern o propunere de modifcare a Calendarului de eliminare a prețurilor. În această situație, în data de 13 iunie 2016 nu avem o hotărârea a Guvernului privind un nou Calendar.
Astfel, în conformitate cu legea gazelor (dacă dorim să o respectăm), eliminarea pieței reglementate se va face la 30 iunie 2021, iar singurul Calendar de eliminare treptată a prețurilor reglementate este Calendarul existent (achiziția gazelor din producția internă la un preț de 66 lei/MWh la 1 iulie 2016, la 72 lei/MWh lei la 1 iulie 2017 și 78 lei/MWh la 1 iulie 2018).
După cum se poate observa Ministerul Energiei, nu este sub nici o formă nominalizat de legiuitor cu nici o sarcină în aceste etape.
Afirmațiile că s-a înaintat la Minister o adresă, că Ministerul nu vrea, că Ministerul se opune etc. sunt doar …povești. Legea nu prevede nici o implicare a Ministerului Energiei și nici nu ar trebui să I fie permis să se implice având în vedere caracterul de reprezentant al acționarului majoritar/minoritar, după caz în mai multe companii din sectorul gazelor naturale, care vor fi antajate/dezavantajate de o astfel de decizie.
Chiar dacă Ministerul Energiei nu este implicat în stabilirea Calendarului de eliminare a prețurilor, Legea gazelor, prevede totuși că Ministerul de resort, să fie inițiatorul hotărârii de Guvern care stabilește la aliniatul 5, de la art 181, preţul de achiziţie al gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici (”Preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, în concordanţă cu prevederile Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali.”).
Ministerul de resort este asimilat Ministerului Energiei, ceea ce determină ca totuși, din punctul meu de vedere, în mod eronat, acesta să fie cel care inițiază Hotărârea de Guvern privind preţul de achiziţie al gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici. Consider, eronată această calitate, datorită rolului Ministerului Energiei, în dubla sa calitate de reprezentant al acționarului la unele companii și de inițiator al unor prețuri care vor fi folosite de aceste companii pe piață. Cu toate aceasta, Ministerul Energiei joacă mai mult un rol formal, conform legii, propunerea de preț pe care o face trebuie să fie “în concordanţă cu prevederile Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienţii finali”, respectiv prețul înaintat este prețul stabilit de către Guvern la propunerea ANRE.
Respectarea legii nu (ar trebui să) se discută, dar o dezbatere asupra avantajelor și dezavatajelor modificării Calenadrului (până la eliminarea lui), respectiv faptul că păstrarea Calendarului de eliminare treptată a preţurilor reglementate pentru clienții finali (dacă ar fi o abordare corectă), nu ar trebui să influențeze prețul la populație, este o altă discuție sau este adevărata discuție, de care instituțile responsabile se feresc.
Apreciez, că atât tarifele la servicii, cât și costurile amânate ar trebui să fie puternic reduse, fapt ce ar determina necesitatea scăderii prețului la populație, chiar în condițiile creșterii prețului prevăzut în cadrul Calendarului.
Omul bun trebuie să se supună legilor rele ca să nu permită omului rău să violeze legile bune. (Socrate)
