Planul National Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, usor modificat dupa dezbaterea publica (pe forma, nu neaparat pe fond), este în analiză la Comisia Europeană. Negocierile dintre autoritățile române și reprezentanții CE sunt la început, se poartă discuții tehnice în această perioadă. De subliniat faptul ca, dupa ce va fi acceptat de Comisia Europeana, PNIESC devine un angajament ferm al Romaniei cu conotatie si consecinte juridice. Cu alte cuvinte, obiectivele asumate prin acest document, spre deosebire de ce este prevazut in strategia energetica, trebuie indeplinite, altfel Romania va fi penalizata! Iar autoritatile aleg sa fie precaute, renuntand la tinte ambitioase.
Astfel, Ministerul Energiei a propus, in PNIESC, să se asigure 27,9% din consumul de energie al anului 2030 din surse regenerabile. O tinta cu mult mai redusă decât obiectivul stabilit la nivelul Uniunii Europene, de 32%! Un obiectiv mult sub potențialul national, au clamat Asociatiile de profil. “Ţinta de energie regenerabilă pentru România este 27,9% în 2030, ceea ce nu este foarte încurajator. Sunt convins că aceasta nu va fi ultima ţintă pentru România”, a apreciat si Zoltan Nagy-Bege, Vicepresedinte ANRE.
„Prioritatea noastră numărul 1, ca ţară, este să finalizăm Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice (PNIESC) şi să negociem cu Comisia Europeană tinta pentru SRE pe care ne-o asumăm şi ne propunem să o îndeplinim până în 2030, de 27,9%. Este foarte greu să cred că aceasta va fi cifra finală având în vedere potenţialul României. Noi am depăşit deja ţinta de 26%. Să ne propunem doar două procente în plus, adică să accepte Comisia Europeană o ţintă mult sub nivelul mediu al Europei, în condiţiile în care până acum eram peste medie!, a afirmat Zoltan-Bege.
Este cat se poate de clar ca Romania poate mai mult pe regenerabile, lucru dovedit de altfel in anii anteriori, cand tinta a fost indeplinta si depasita fara probleme. Dar autoritatile romane, reprezentate de Ministerul Energiei, au decis sa fie foarte precaute, alegand sa mearga pe varianta unei tinte mai mici decat cea stabilita la nivel european pentru a se asigura ca vor putea duce la indeplinire angajamentul asumat fara sa existe consecinte juridice. Daca tinta va fi aprobata de CE la nivelul propus de Ministerul Energiei, ramane de vazut…Negocierile sunt in curs si este posibil sa vedem o modificare a acesteia, in sensul majorarii cifrei propuse.
Surse guvernamentale ne-au spus ca autoritatile au dorit sa se pozitioneze astfel la inceput de negocieri cu Comisia Europeana. In orice caz, odata respectat angajamentul – o tinta de regenerabile de 27,9% daca va accepta CE – nu ne opreste nimeni sa depasim, din nou, tinta de regenerabile. Nu ar trebui sa ne cramponam in cifre, este mesajul autoritatilor romane pentru investitorii din sectorul regenerabilelor.
De remarcat faptul ca, in acelasi document, se prevede o creștere a capacităților eoliene de la 3.000 MW până la 4.300 MW, în 2020, și a celor fotovoltaice până la aproximativ 3.100 MW. Pe fondul unui consum in crestere cu aproximativ 18% în perioada 2021-2030, vor fi instalate mai multe capacități de producție care vor conta pentru sectorul energetic, potrivit expertilor in energie.
Pentru energia din surse regenerabile, procentul de 27,9% aplicat la un consum teoretic mai mare decat cel care va fi real genereaza o obligatie de putere instalata mai mare decat consumul estimat. Practic, pe langa angajamentul indeplinirii tintei, Romania – fara a fi obligata – isi asuma sa creasca puterea instalata in regenerabile pe fondul cresterii consumului de energie.
Specialisti in energie apreciaza ca Romania va avea, in 2030, o tinta indeplinita mai mare de 30%. Potrivit acestora, afacerile in regenerabile au devenit un business, costurile cu tehnologiile au scazut, nu mai este nevoie de sprijin din partea statului. In mod evident, se poate depasi, din nou, tinta de regenerabile propusa si asumata de autoritati. Trebuie insa ca Transelectrica sa modernizeze retelele pentru a integra ESRE si energia produsa de prosumatori si sa organizeze licitatii pentru cei peste 3000 MW putere noua instalata in zone cu capacitate mare de injectie in sistemul de transport, spun specialistii in domeniu.
De cealalta parte, intr-o ţară unde nivelul de trai nu este foarte mare şi costurile cu utilităţile au o pondere mult mai mare în buget decât în cazul altor ţări, mai trebuie să analizezi şi acest impact social, spune vicepresedintele ANRE, subliniind ca România îşi propune, cel puţin în prima perioadă, până în 2030, ca măsurile să fie mai blânde. „După 2025 încep să iasă capacităţi de producţie din schema de sprijin şi ar putea să scadă contribuţia la schemă. După această perioadă, când ne mai liniştim, vedem ce obligaţii avem, să ne gândim la noi scheme de sprijin dacă va fi nevoie. Un studiu arată că în 2024 şi în România vor fi posibile investiţii în vânt şi solare fără sprijin. Dacă investiţiile vor fi rentabile fără scheme de sprijin, situaţia va fi diferită în privinţa consumatorilor”, a afirmat Bege.
