- EPG: Clean Industrial Deal – un pas înainte cu oportunități ratate în asigurarea finanțării publice și susținerea cooperării regionale
Un plan de acțiune cu măsuri pe termen scurt a fost prezentat de Comisia Europeană pentru a reduce costurile energiei, a finaliza uniunea energetică, a atrage investiții și o mai bună pregătire pentru potențiale crize energetice. Ca o componentă-cheie a Pactului industrial curat, acest plan va oferi ajutor nu numai gospodăriilor care se confruntă cu facturi ridicate la energie, ci și industriilor care se confruntă cu costuri de producție ridicate, cu economii totale estimate la 45 de miliarde euro în 2025, care vor crește treptat până la 130 de miliarde euro în economii anuale până în 2030 și 260 de miliarde euro până în 2040, potrivit unui comunicat al Comisei.
Președinta Ursula von der Leyen a declarat:„Scădem prețurile la energie și creștem competitivitatea. Am redus deja în mod semnificativ prețurile la energie în Europa prin dublarea ponderii energiei din surse regenerabile. Acum, facem un pas mai departe cu Planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile, ca parte a Pactului nostru industrial curat. Prin aceasta, vom obține prețuri mai previzibile, conexiuni mai puternice în întreaga Europă și o creștere a preluării de energie. Vom elimina în mod sistematic obstacolele rămase, astfel încât să putem construi o veritabilă uniune energetică.”
Sursă foto. Reprezentanța Comisiei Europene în România
Măsuri cuprinse în „Planul industrial curat”:
Pentru ca energia electrică să devină mai accesibilă, Comisia va aborda toate cele trei componente ale facturilor la energie, și anume costurile de rețea și de sistem, impozitele și taxele și costurile de aprovizionare.
Se vor face recomandări statelor membre pentru a reduce impozitele naționale pe energia electrică și pentru a permite consumatorilor să schimbe mai ușor furnizorii către oferte de energie mai ieftine, printre altele.
Pe baza legislației UE existente în domeniul energiei electrice, Comisia va sprijini, de asemenea, în continuare adoptarea contractelor de furnizare pe termen lung care, în cele din urmă, contribuie la ruperea legăturii dintre facturile cu amănuntul la energie electrică și prețurile ridicate și volatile ale gazelor.
Pentru a reduce taxele de rețea care fac parte din factura la energie, Comisia va propune o metodologie prin care să se asigure că taxele de rețea reflectă costurile sistemului energetic, stimulând cea mai eficientă utilizare a rețelei.
Împreună cu sprijinul pentru a obține mai multe surse regenerabile de energie și mai rapid, Comisia va aduce, de asemenea, beneficii semnificative pentru consumatori prin sprijinirea adoptării pe scară mai largă a soluțiilor de eficiență energetică, ceea ce poate duce la economii de până la 162 de miliarde EUR pe an în 2030. Un sistem de garanții al UE care urmează să fie dezvoltat în cooperare cu Banca Europeană de Investiții va contribui la reducerea riscurilor investițiilor în serviciile de eficiență energetică și va facilita accesul la aparate și produse mai eficiente, cu o durată de viață mai lungă.
Prețurile gazelor din UE sunt prea ridicate și afectează competitivitatea industriei europene. Pentru a asigura o concurență loială, Comisia își va intensifica controlul asupra piețelor gazelor din UE cu ajutorul Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), al Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și al autorităților naționale de reglementare. De asemenea, CE va colabora cu furnizori fiabili de GNL pentru a identifica importuri suplimentare competitive din punctul de vedere al costurilor și pentru a valorifica puterea de cumpărare a Uniunii prin agregarea cererii din partea întreprinderilor din UE.
În cele din urmă, piețele energetice mai integrate, care funcționează bine și sunt decarbonizate reprezintă cel mai bun scut împotriva volatilității prețurilor. Acesta este motivul pentru care Comisia va depune eforturi pentru a finaliza uniunea energetică, cu mai multe interconexiuni, o rețea mai puternică și comerț transfrontalier, și va lansa un set de inițiative pentru a stimula electrificarea și decarbonizarea sectoarelor încălzirii și răcirii, pentru a mobiliza capitalul privat și pentru a digitaliza în continuare sistemul energetic, printre altele.
O mai bună pregătire pentru potențiale crize
Securitatea aprovizionării este esențială pentru a asigura stabilitatea prețurilor. Comisia va actualiza cadrul de securitate energetică al UE pentru a aborda amenințările emergente, cum ar fi atacurile cibernetice, sabotajul infrastructurii critice și riscurile generate de dependența de importuri. De asemenea, Comisia va spori gradul de pregătire pentru o potențială criză a prețurilor, printre altele, prin emiterea de orientări pentru statele membre cu privire la modul de recompensare a consumatorilor pentru a reduce consumul în perioadele de vârf și pentru a ține sub control facturile la energie.
EPG: Clean Industrial Deal – un pas înainte cu oportunități ratate în asigurarea finanțării publice și susținerea cooperării regionale
Pe 26 februarie, Comisia Europeană a publicat Clean Industrial Deal (CID), o strategie amplă menită să sprijine transformarea sectoarelor industriale ale UE. Este un document non-legislativ care prevede o serie de viitoare măsuri legislative în domenii precum energia, investițiile, achizițiile publice și prețul carbonului. A fost anunțat pentru prima dată ca o politică-cheie în EU Competitiveness Compass, ca parte a efortului de a consolida poziția Uniunii în cursa globală către un viitor cu emisii nete zero, inovator și sigur. Clean Industrial Deal a fost lansat împreună cu Affordable Energy Action Plan, care are scopul de a asigura energie accesibilă, eficientă și curată.
Luciana Miu, EPG Head of Clean Economy: “Clean Industrial Deal este un semnal binevenit al angajamentului UE față de o industrie competitivă și cu emisii reduse de carbon. Acesta urmărește să abordeze provocările urgente evidențiate în raportul Draghi și include propuneri practice și relevante pentru a stimula cererea de produse cu emisii reduse de carbon, a facilita accesul la energie curată accesibilă și a consolida lanțurile de aprovizionare (inclusiv cele circulare), printre altele. Cu toate acestea, acordul nu reușește să genereze schimbarea de paradigmă necesară în politica industrială europeană pentru a asigura o acțiune concertată. Principalul punct nevralgic al transformării industriale – costul energiei – este abordat în mare parte prin reciclarea reformelor deja convenite sau prin recomandări adresate statelor membre. Aproape că nu este mobilizată nicio nouă finanțare publică pentru transformarea industrială – deși acest fapt poate fi de înțeles în contextul altor priorități stringente, se ratează o oportunitate de a valorifica fluxuri de finanțare-cheie precum fondurile de dezvoltare regională, de exemplu prin condiționalități legate de achizițiile publice verzi.
Pentru țările din Europa Centrală și de Est, aceste deficiențe sunt amplificate de lipsa recunoașterii importanței cooperării regionale. EPG a demonstrat recent că o abordare regională a transformării industriale poate optimiza cheltuielile publice, construi capacități și genera beneficii indirecte. Deși CID reprezintă un pas înainte demn de apreciat, nu reușește să atingă nivelul de elaborare a politicilor necesar pentru noua ordine mondială în care se află Europa. “
Mihnea Cătuți, EPG Executive Director: “Deși au existat mesaje politice contradictorii în ultimele săptămâni, Clean Industrial Deal consolidează ideea că decarbonizarea și reindustrializarea trebuie să meargă mână în mână. Comisia s-a angajat acum să propună un obiectiv de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, întrucât UE va trebui să gestioneze simultan criza climatică, preocupările legate de competitivitate și îmbunătățirea rezilienței economice. Costurile asociate vor fi însă semnificative.
Din păcate, propunerea financiară nu vine cu schimbări revoluționare și este puțin probabil să mobilizeze finanțarea necesară. Realocarea unei părți din Fondul pentru Inovare poate avea doar efecte limitate, iar utilizarea STEP Sovereignty Seal poate altera obiectivele acestui instrument financiar. Redirecționarea resurselor MFF într-un nou Fond pentru Competitivitate va implica negocieri dificile, dar ar putea oferi cel puțin o soluție parțială pentru deficitul de finanțare publică preconizat după 2026.
Planul pare, de asemenea, să confirme că politica industrială rămâne în mare măsură o prerogativă națională, cu o dimensiune europeană limitată. Documentul nu prezintă nicio măsură credibilă de guvernanță la nivel european. Reforma cadrului de ajutor de stat prelungește în esență status quo-ul stabilit prin Temporary Transition and Crisis Framework și General Block Exemption, cu puține măsuri suplimentare pentru a preveni subvențiile naționale distorsionante pentru Piața Unică. Nu a fost propus niciun mecanism nou de redistribuire fiscală, iar revizuirea ETS din 2026 ar aduce doar câteva schimbări vagi ale regulilor de utilizare a veniturilor rezultate din comercializarea certificatelor de carbon. Dezvoltarea unor standarde armonizate și simplificate pentru oțel verde și ciment verde este o propunere promițătoare, mai ales că textul menționează în mod explicit utilizarea acestora în cheltuielile bugetului UE și operaționalizarea lor la toate nivelurile administrației publice.
Acțiunea UE pare promițătoare și prin noile Parteneriate pentru Comerț și Investiții Curate (CTIPs), care vor spori cooperarea cu țările terțe, consolidând reziliența lanțurilor de aprovizionare, mobilizând finanțare și creând cadre de reglementare comune. O revizuire clară a necesității de extindere a domeniul de aplicare al CBAM pentru a include emisiile indirecte reprezintă un pas pozitiv, iar Comisia s-a angajat să deschidă o discuție dificilă despre subvenții pentru exporturi.”
