Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, în procedură de evaluare de mediu. Sectorul energetic are nevoie de investiții de 22,6 miliarde euro în perioada 2021-2030

Publicat pe Categorii Investitii / Tranzactii, Opinii / Analize
Prima Pagina Business Investitii / Tranzactii Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, în procedură de evaluare de mediu. Sectorul energetic are nevoie de investiții de 22,6 miliarde euro în perioada 2021-2030
  • Nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile, stabilit la o cotă de 30,7%. O nouă analiză/ajustare a țintei pentru anul 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, anunța în luna februarie, când a fost audiat în Parlament, că Strategia energetică și Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice – PNIESC vor fi aprobate prin hotărâre de guvern la finele lunii aprilie.

MEEMA a anunțat declanșarea etapei de încadrare pentru a se decide dacă “Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030” se supune procedurii de evaluare de mediu, conform HG nr. 1076/2004. Conform anunțului ministerului, propunerile, sugestiile şi opiniile privind proiectul de act normativ sunt așteptate în termen de 18 zile de la data publicării la adresa de e-mail: pniesc@energie.gov.ro

Potrivit proiectului PNIESC, varianta finală, sectorul energetic are nevoie de investiții totale în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro în perioada 2021-2030, în producerea, transportul şi distribuția energiei electrice. Din această sumă, 9,8 miliarde euro vor fi direcţionate în reţele, 12 miliarde euro în centralele electrice și 800 de milioanede euro în boilere pe abur.

România se angajează să atingă un grad de interconectare de cel puțin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030. Nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%, recomandarea Comsiei Europene fiind să se crească nivelul până la cel puțin 34%.  În proiectul PNIESC se precizează că noul obiectiv a fost calculat, în principal, pe baza recomandării Comisiei de a alinia prognozele macroeconomice naționale la cele ale „Raportului de îmbătrânire Proiecții economice și bugetare pentru cele 28 de state membre ale UE (2016- 2070)”, corelat cu scoaterea din operare a capacităților pe cărbune. Pentru atingerea nivelului de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile de 30,7% în anul 2030, România va dezvolta capacități adiționale de SRE de aproximativ 6,9 GW comparativ cu anul 2015. Pentru realizarea acestei ținte este necesară asigurarea unei finanțări corespunzătoare din partea UE în sensul asigurării unei adecvanțe corespunzătoare a rețelelor electrice, dar și a flexibilității producerii de E-SRE prin instalarea de capacități de back up pe gaze naturale, capacități de stocare și utilizarea de tehnici inteligente de management a rețelelor electrice, se specifică în document.

Explicațiile oferite grupul de lucru, asistat și sprijinit de Deloitte, pentru ținta pentru regenerabile aleasă: “România a ales să adopte o abordare relativ prudentă cu privire la nivelul de ambiție, ținând cont de particularitățile naționale care țin atât de stabilitatea și siguranța SEN și necesitatea capacităților de stocare, precum și de impactul asupra prețului la consumator a costurilor de investiții, dar și având în vedere că Regulamentul (UE) 2018/1999 stipulează faptul că în viitoarele revizuiri ale PNIESC ajustarea cotelor se poate face numai în sensul creșterii. În conturarea acestei abordări, trebuie menționat faptul că procesul de implementare arecomandărilor s-a confruntat și cu o lipsă a datelor necesare creșterii nivelului de ambiție în zona recomandată de COM și elaborării unui plan mai detaliat cu privire la măsurile, acțiunile, resursele financiare avute în vedere de autoritățile române pentru îndeplinirea țintelor de RES în perioada 2021-2030. Ca exemplu, faptul că la acest moment nu sunt disponibile date oficiale cu privire la potențialul real al resurselor de biogaz și biomasă la nivel national, situație îngreunată și de existența unui cadru legislativ neclar în acest domeniu, care nu permite o încadrare clară a anumitor resurse naturale în categoria biomasei (un exemplu în acest sens fiind lemnul de foc, resursă care este folosită pe scară largă în zona rurală drept combustibil pentru încălzire), reprezintă o constrângere suplimentară. Astfel de situații/factori au fundamentat decizia României de a adopta o abordare prudentă. Cu toate acestea, în condițiile inexistenței unor bariere legislative pentru creșterea capacităților SRE și a disponibilității unor instrumente de finanțare pentru 2021-2030, deosebit de prietenoase pentru SRE, acestea se vor putea dezvolta în funcție de cererea pieței, iar capacitățile dezvoltate vor putea depăși valoarea propusă la acest moment în Plan, dacă cererea din piață și potențialul efectiv utilizabil vor permite acest lucru”.

O nouă analiză/ajustare a țintei pentru anul 2030 va putea fi efectuată odată cu revizia PNIESC, moment la care o serie de strategii încă în curs de dezvoltare vor fi fost finalizate și aprobate și la care, de asemenea, vor putea fi cunoscute și estimate mult mai bine, la nivel național, efectele implementării Directivei (UE) 2018/410 și ale programelor de susținere a Green Deal, se concluzionează în documentul consultat de InvesTenergy, publicat pe site-ul MEEMA.

Pentru atingerea obiectivelor SRE propuse, România va dezvolta o serie de politici și măsuri menite deopotrivă să diminueze consumul de energie, dar și să încurajeze utilizarea surselor SRE în sectoarele relevante – Încălzire & Răcire, Energie electrică și Transporturi.

Totodată, la solicitarea CE, România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins. Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 200, potrivit proiectului PNIESC.

De asemenea, Comisia Europeană a sugerat României să definească obiective și ținte mai ambițioase, referitoare la integrarea în piața internă a energiei, recomandând în special adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor piețe angro și cu amănuntul, lichide și competitive. România și-a asumat un calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor începând din 2020/2021. Pe de altă parte, operaționalizarea măsurilor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și combaterea sărăciei energetice vor fi avute în vedere, în strictă corelare cu termenele aferente calendarului menționat anterior.

Conform PNIESC revizuit, România își asumă obiectivul asumat privind nivelul de interconectivitate a rețelelor electrice de transport, care va atinge cel puțin 15,4% în 2030, pe baza unui calendar de progres a proiectelor actuale și preconizate, administrat de operatorul de transport și sistem al energiei electrice.

În ceea ce privește cercetarea, inovarea și competitivitatea, Guvernul României își propune să elaboreze Strategia Națională de Specializare Inteligentă pentru perioada 2021 – 2027, prevăzută a fi publicată în al doilea trimestru al anului 2020.


Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *