Raport privind punerea în aplicare a dreptului UE: 31 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României în 2018. 5 dintre acestea vizează politica de mediu

Publicat pe Categorii Mediu, Opinii / Analize
Prima Pagina Mediu Raport privind punerea în aplicare a dreptului UE: 31 de cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva României în 2018. 5 dintre acestea vizează politica de mediu

Comisia Europeană a deschis în total 644 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către România în 2018. Este vorba despre o scădere cu 10 % în raport cu 2017, când au fost deschise 716 proceduri, potrivit Raportului privind punerea în aplicare a dreptului UE în 2018.

La finele anului trecut, România avea 59 de cazuri deschise, dintre care 34 pentru neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere, 20 pentru transpunere incorectă și/sau necorespunzătoare a directivelor, respectiv 5 pentru încălcări ale regulamentelor, tratatelor și deciziilor. De asemenea, 31 de cazuri noi au fost deschise împotriva României doar în 2018, din care 5 vizează politica de mediu, se specifică în Raport.

În Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE, ce a fost publicat săptămâna trecută, se prezintă modul în care Comisia a monitorizat și a asigurat aplicarea dreptului UE în 2018. Tabloul de bord al pieței unice online, publicat pe 4 iulie, evaluează performanța țărilor UE/SEE pe piața unică a UE și identifică deficiențele pentru remedierea cărora Comisia ar trebui să își intensifice eforturile.

Cetățenii și întreprinderile se pot bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele convenite de comun acord funcționează efectiv în practică, precizează oficialii CE. În noiembrie 2018, Comisia a prezentat o nouă evaluare a obstacolelor rămase în calea pieței unice și a făcut apel la statele membre să fie vigilente în ceea ce privește implementarea, aplicarea și asigurarea respectării normelor UE și să evite crearea unor noi bariere, de exemplu, de la emisiile autoturismelor la comerțul electronic, de la platformele de comunicare socială la sectorul serviciilor, precum și în multe alte domenii.

Comisia transmite că se asigură în permanență că normele UE sunt aplicate și respectate în mod corespunzător. De exemplu, în 2018, Comisia a acționat cu fermitate în ceea ce privește asigurarea aplicării normelor într-o serie de domenii de politică. Comisia a sprijinit autoritățile naționale și regionale în punerea în aplicare a unor norme clare privind transportul aerian și apa curată. De asemenea, Comisia a luat măsuri împotriva statelor membre care nu și-au respectat angajamentele și nu au pus în aplicare normele UE privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și combaterea spălării banilor. În plus, Comisia și-a utilizat competențele în materie de asigurare a respectării legislației atunci când unele țări din UE nu s-au dovedit suficient de rapide în ceea ce privește îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la site-urile web și la alte aplicații mobile.

Raportul anual privind monitorizarea punerii în aplicare a dreptului UE în 2018. Comunicat publicat de Reprezentanța în România a Comisiei Europene

Raportul anual pentru 2018 indică o ușoară creștere (cu 0,8 %) a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (1571) comparativ cu anul 2017 (1559 de cazuri). Astfel, după ce în 2016 a atins un maxim raportat la ultimii cinci ani, numărul de proceduri a început să se stabilizeze, în 2018 reducându-se cu 5 % față de 2016.  Printre principalele domenii de politică vizate s-au numărat aspecte legate de mediu, mobilitate și transporturi, precum și de piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri. De fiecare dată când dreptul UE nu este aplicat corect, cetățenii și întreprinderile nu își pot exercita drepturile și nu au acces la beneficiile conferite de legislația UE. În domeniul mediului, de exemplu, Comisia a continuat să ia măsuri pentru a asigura respectarea deplină a Directivei privind calitatea aerului în ceea ce privește valorile limită ale PM10 și ale dioxidului de azot (NO2), precum și sistemele de monitorizare din întreaga UE.

În ceea ce privește cazurile de transpunere cu întârziere, Cipru, Belgia și Spania au avut cel mai mare număr de cazuri deschise, în timp ce Estonia, Danemarca și Italia au avut cele mai puține. Spania, Italia și Germania au înregistrat cel mai mare număr de cazuri pendinte pentru transpunerea incorectă și/sau aplicarea greșită a dreptului UE, în timp ce Estonia a avut cel mai scăzut număr total de cazuri deschise anul trecut.Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri noi de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2018 au fost piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și mobilitatea și transporturile.

Combaterea transpunerii tardive a directivelor UE

Pentru ca cetățenii și întreprinderile să poată profita de beneficiile oferite de dreptul UE, este esențial ca statele membre să transpună directivele europene în propria ordine juridică națională în termenele prevăzute.

În 2018, numărul de noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de transpunerea tardivă a scăzut puternic, și anume cu o pătrime (de la 558 de cazuri în 2017 la 419 în 2018). Cel mai mare număr de noi cazuri de transpunere tardivă din legislatura Comisiei Juncker a fost înregistrat în 2016 (847 cazuri). Comisia a lansat noi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva majorității statelor membre pentru netranspunerea la timp a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal (Directiva 2016/680/UE) în legislația națională, în pofida termenelor convenite în prealabil chiar de către statele membre. Pentru a facilita transpunerea corectă și la timp, Comisia a continuat să asiste statele membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, a unor site-uri web specifice și a unor documente de orientare și prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

Anul trecut, Comisia a introdus acțiuni în fața Curții de Justiție a UE cu privire la 5 state membre, solicitând aplicarea de sancțiuni financiare: Slovenia (3 cauze: C-628/18, C-69/18 și C-188/18), Spania (3 cauze: C-430/18, C-165/18 și C-164/18) și Belgia (C-676/18), Irlanda (C-550/18) și România (C-549/18) (câte o cauză fiecare).

Tabloul de bord al pieței unice în 2019

Tabloul de bord al pieței unice oferă o imagine de ansamblu detaliată a modului în care normele pieței unice a UE au fost aplicate în Spațiul Economic European (SEE) în 2018, a nivelului de deschidere și integrare al anumitor piețe și a măsurii în care statele membre au contribuit la elaborarea unei serii de instrumente ale UE destinate unei funcționări mai bune a pieței unice.

În funcție de performanțele lor din 2018, statele membre au primit 153 de cartonașe verzi, 137 de cartonașe galbene și 59 de cartonașe roșii, care au indicat, respectiv, o performanță excelentă (verde), medie (galbenă) sau sub medie (roșu).

Imaginea de ansamblu arată că, în pofida extinderii în continuare a comerțului cu bunuri și servicii, situația s-a înrăutățit în anumite domenii de politică începând din 2017. Statele membre au îmbunătățit funcționarea unora dintre instrumentele pieței unice, cum ar fi portalul Your Europe și Sistemul de informare al pieței interne (IMI). Cu toate acestea, țările au primit mai multe cartonașe roșii decât anul trecut pentru mai multe domenii de politică, ca de exemplu în ceea ce privește corectitudinea sistemelor de achiziții publice și recunoașterea calificărilor profesionale. Același lucru s-a întâmplat în privința cooperării în cadrul proiectelor-pilot UE.

În general, țările cu cele mai bune rezultate au fost Portugalia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Lituania, în timp ce Spania, Italia, Grecia și Luxemburg au primit cele mai multe cartonașe roșii și galbene.

Comisia ia măsuri ca urmare a plângerilor cetățenilor

Cetățenii, întreprinderile, ONG-urile și alte părți interesate pot raporta suspectarea încălcării dreptului UE printr-o plângere online accesibilă prin intermediul portalului Europa „Drepturile dumneavoastră”. În 2018, majoritatea plângerilor noi au vizat justiția și drepturile consumatorilor, piața internă a UE, industria, antreprenoriatul și IMM-urile, precum și aspecte legate de ocuparea forței de muncă și de afacerile sociale. Datorită portalului SOLVIT, o rețea informală de soluționare a problemelor din cadrul Comisiei și al statelor membre, cetățenii și întreprinderile pot găsi o soluție la problemele lor în raport cu o autoritate publică din altă țară a UE.

Context

Începând cu anul 1984, în urma unei solicitări formulate de Parlamentul European, Comisia prezintă un raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE în cursul anului precedent. Parlamentul European adoptă apoi o rezoluție privind raportul Comisiei.

În mod prioritar, Comisia vizează problemele în cazul cărora acțiunile sale de asigurare a respectării legii pot avea un impact real și pot ajuta cetățenii și întreprinderile. Ca urmare a repartizării responsabilităților între instituțiile europene, Comisiei Europene îi revine responsabilitatea generală de a iniția procesul legislativ. Consiliul și Parlamentul European decid cu privire la propunerile Comisiei. Statele membre sunt responsabile de punerea în practică, transpunerea și asigurarea respectării în mod prompt și corect a dreptului UE în ordinea juridică națională. Comisia închide apoi acest cerc: de îndată ce propunerile sunt adoptate și devin acte legislative ale UE, aceasta monitorizează dacă statele membre aplică corect legile respective și ia măsuri în caz contrar. Prin urmare, Comisia ar trebui să acționeze ferm și rapid atunci când încălcările împiedică realizarea obiectivelor politicii UE. În acest sens, Comisia și-a expus recent o abordare mai strategică a procesului de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește tratarea încălcărilor, în conformitate cu angajamentul de a fi „mai mari și mai ambițioși în ceea ce privește aspectele importante și mai mici și mai modești în ceea ce privește aspectele puțin importante”.

Tabloul de bord al pieței unice evaluează anual modul în care statele membre:

–   pun în aplicare normele UE;

–   creează piețe deschise și integrate (de exemplu, achizițiile publice, comerțul cu bunuri și servicii);

–   gestionează aspectele administrative privind lucrătorii străini (de exemplu, calificările profesionale);

–   cooperează și contribuie la mai multe instrumente de guvernanță la nivelul întregii UE (de exemplu, portalul Your Europe, precum și Solvit și EURES).

Tabloul de bord al pieței unice evaluează performanța în patru domenii de politică, două domenii privind deschiderea și integrarea pieței și 13 instrumente de guvernanță.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*