RWEA si Deloitte prezintă potenţialul de dezvoltare al energiei regenerabile în România:Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene va aduce valoare adăugată în economie de două miliarde de euro

Publicat pe Categorii Opinii / Analize, Regenerabile
Prima Pagina Opinii / Analize RWEA si Deloitte prezintă potenţialul de dezvoltare al energiei regenerabile în România:Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene va aduce valoare adăugată în economie de două miliarde de euro

Asociaţia Română pentru Energie Eoliană – RWEA şi Deloitte România prezintă  potenţialul de dezvoltare al energiei regenerabile în România. Un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene, în România, va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro, reiese din studiul „Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, realizat de Deloitte pentru Asociaţia Română pentru Energie Eoliană – RWEA.

Potenţialul ponderii surselor de energie regenerabilă şi, în special, al energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidenţiat mai multe posibile scenarii privind potenţialul la orizontul anului 2030.

Conform scenario  Ministerului Energiei, se estimează menţinerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030. Alte trei scenarii, dezvoltate de Deloitte, au urmărit testarea fezabilităţii creşterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5%.

Potrivit studiului, la nivelul anului 2030, preţul electricităţii (fără TVA şi accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referinţă, 113,7 euro/MWh în Scenariul potenţial A şi 138,2 euro/MWh în Scenariul potenţial B.

La nivel naţional, investiţiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se aşteaptă să depăşească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potenţial A, şi 25 de miliarde de euro în scenariul potenţial B, în condiţiile în care în scenariul de referinţă valoarea investiţiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro.

Toate variantele iau în considerare construirea de noi capacităţi de producţie în centrale eoliene, într-o variantă de 3.000 MW, iar în alta – de 4.000 MW. În prezent, România dispune de o capacitate de producţie în ferme eoliene de aproape 3.000 MW.

Ipotezele specifice pentru scenariul potenţial A au fost stabilite de specialistii Deloitte în comparaţie cu scenariul de referinţă, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) nu vor fi construite. Scenariul potenţial B este analizat atât în comparaţie cu scenariul de referinţă, cât şi cu scenariul potenţial A, avand ca particularităţi: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în anul 2030, respectiv în 2031, în timp ce costurile de mediu vor duce la eliminarea a trei grupuri de cărbune.

Scenariul de referinţă: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) vor fi puse în funcţiune în 2030, respectiv în 2031, eliminarea graduală şi naturală a tuturor grupurilor de cărbune până în jurul anului 2035, instalarea capacităţilor adiţionale de energie provenită din SRE pentru anticiparea nevoii pe termen lung, nevoie acomodată mai devreme, dar şi scăderea factorului de utilizare pentru centralele electrice pe gaze naturale.

Scenariile propuse de Deloitte se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potenţialului de energie eoliană (pe uscat) şi energie solară (acoperişuri). Potenţialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înţelegere universală privind cuantumul acestuia şi nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potenţialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1000 MW.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*