Strategia energetică a României este ca și finalizată. La dezbaterea pe marginea Strategiei Energetice a României 2016-2030 „Expertiza românească pentru noua revoluție energetică”, oficialii Ministerului Energiei au prezentat concluziile preliminarii după modelarea cantitativă.
„Ceea ce am prezentat azi sunt date preliminare, această modelare matematică nu trebuie privită ca o pictură pentru că toate datele sunt legate între ele. Am luat în considerare mai multe scenarii, subscenarii și senzitivități. Procentul cărbunelui în mixul energetic variază, și asta este condiționat de prețul cerificatelor de CO2 care se modifică la nivel european. Acest lucru are un impact major în analiza pe care ați văzut-o și poate face switch-ul între cărbune și gaz”, a declarat Secretarul de Stat Corina Popescu, în cadrul dezbaterii organizate de Energynomics.ro
Sursa foto: Ministerul Energiei
Ministrul Grigorescu: Este clar că există loc pentru reactoarele 3 și 4
Potivit declarațiilor ministrului Energiei Victor Grigorescu, proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă se va regăsi în strategia energetică a României, întrucât în acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.
„Este clar că există loc pentru industria nucleară și pentru reactoarele 3 și 4, mai în toate scenariile. Cel puțin așa arată modelarea noastră. Sigur, datorită și unor condiții particulare, pentru că noi deja am investit în aceste reactoare o sumă apreciabilă de bani, peste un miliard de euro cel puțin. Există deja infrastructură pentru care s-au plătit bani. Există o rațiune pentru care în mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizării”, a afirmat Grigorescu, subliniind și că “România are și experiența necesară pentru derularea acestui proiect”.
„Este una dintre resurse din a cărei exploatare ne întărim siguranța energetică, pentru că avem un ciclu nuclear integrat, chiar dacă nu complet, cu o tehnologie nord-americană. Suntem singurii din regiune care avem această tehnologie și această abilitate de a fi în continuare independenți din acest punct de vedere”, a mai precizat ministrul Energiei.
România trebuie să se focuseze pe decarbonizare, susțin oficialii ministerului, promovând în acest sens contribuția majoră a reactoarelor de la Cernavodă.
Radu Dudău, consilier al ministrului Energiei pe strategia energetică, a punctat: “Centralele 3 și 4 de la Cernavodă sunt luate în calcul în diferite scenariu. Într-un prim scenariu, se intră cu un reactor la finele anului 2020, apoi al doilea…Viabilitatea acestui proiect depinde de datele specifice ale contractului: costul investiției, rata de recuperare a acesteia etc”. România negociază cu compania chineză CGN realizarea reactoarelor 3 și 4.
Grigorescu: Cărbunele va rămâne important, trebuie să ne fie clar acest lucru
Cărbunele rămâne o resursă importantă a mixului energetic românesc în strategia energetică a României. „Cu siguranță cărbunele va rămâne important, trebuie să ne fie clar acest lucru. Nu pentru că eu am dezvoltat, poate, în acești ani, o legătură particulară cu acest sector, este adevărat, însă eu cred în cărbune ca fiind unul dintre cei mai rezilienți combustibili”, a afirmat ministrul Energiei. În 10-15 ani, producția de carbune se va diminua (reiese din datele prezentate în baza strategiei), ceea ce nu înseamnă dispariția companiilor care produc energie din această resursă, a subliniat Grigorescu.
Hidro arată bine, fără pompaj
Hidro: arată bine, fără pompaj, a afirmat Radu Dudău. “A fost o surpriză și pentru noi. Modelul nu arată foarte bine pentru necesarul de pompaj. Ar urma să intre foarte târziu o capacitate mare de pompaj. Vom avea din nou o analiză de senzitivitate pentru a avea capacități impuse de pompaj”, a spus consilierul ministrului Energiei.
Sursele regenerabile: stagnare în următorii 10 ani, după care creștere
Surse regenerabile de energie: toate creșterile, potrivit graficelor prezentate, sunt după 2025. Oficialii ministerului au remarcat o creștere importantă a investițiilor în domeniu, susținută de tendințele pe piață.
Semnal: rezervele dovedite de ţiţei şi gaze – în scădere, e nevoie de investiţii
Rezervele dovedite de ţiţei şi gaze ale României urmează un curs descrescător, fiind necesare investiţii în explorare, dar şi în tehnologie, a semnalat ministrul Energiei, Victor Grigorescu. „Ne-am uitat în primul rând la rezervele dovedite şi toate analizele arată că, la momentul actual, cu eforturile pe care le facem, ne îndreptăm către o scădere pe termen mediu şi lung a producţiei de resurse energetice, mă refer atât la ţiţei, cât şi la gaze”, a declarat ministrul Energiei, explicând că scăderea producţiei indică şi deficitul tehnologic pe care îl înregistrează România la acest capitol.
Potrivit datelor Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), rezervele dovedite de gaze ale României se vor epuiza în următorii 9 ani, iar cele de ţiţei în 12 ani, dacă nu vor fi făcute investiţii pentru noi descoperiri de hidrocarburi.
