În mentalul colectiv, precum și la nivelul autorităților europene și naționale de reglementare, energia termică este adesea ignorată, nefiind privită ca un domeniu major de tranziție energetică, deși reprezintă mai mult de 40% din necesarul de energie al Uniunii Europene, a semnalat Gérard Verdebout, Președinte ARPEE, la treia ediție a Thermal Energy Forum, organizat de publicația The Diplomat-Bucharest.
Trebuie luate măsuri la nivel european pentru promovarea energiei regenerabile prin transformarea deșeurilor în energie termică. Ca prioritate, fondurile publice ar trebui să fie alocate investițiilor în tranziția energetică menită să permită producția permanentă de energie termică, a susținut acesta la evenimentul dedicat energiei termice.
Conform proiectului Strategiei Energetice elaborat de către Ministerul Energiei, mai mult de jumătate dintre cele 60 de localități cu SACET funcțional în Romania au nevoie de investiții substanțiale în modernizarea distribuției de agent termic și înlocuirea vechilor centrale termoelectrice în cogenerare, ce se apropie de sfârșitul duratei de viață. Noua strategie energetică promovează cogenerarea de înaltă eficiență, activitățile de identificare și valorificare a potențialului național de cogenerare.
O altă arie centrală de intervenție strategică aduce în prim plan amplificarea programelor de creștere a eficienței energetice a clădirilor. Strategia se referă în principal la blocurile de locuințe, cu impact maxim din punct de vedere energetic și ca număr de locuitori, respectiv gospodăriile ce primesc ajutoare pentru încălzire, cu impact maxim din punct de vedere social și bugetar. Sursele de finanțare pot fi atât private, susținute prin reglementări adecvate, cât și publice, precum bugetele locale, bugetul central și fondurile structurale, lucrările de izolare termică trebuind să se conformeze unor standarde minime de calitate.
Valérie Plainemaison, EFIEES a anunțat că este în pregătire o propunere de revizuire a directive europene în ceea ce privește eficiența energetică. “În ultimele luni am fost foarte activi în elaborarea unui pachet de reforme pentru o energie mai curată pentru toți europenii. Sunt peste 4.000 de pagini de documente și analize până la acest moment. Este nevoie de o comunicare generală pe această temă la nivelul Uniunii Europene. În același timp, pregătim o propunere de revizuire a directive europene în ceea ce privește eficiența energetică”, a declarat Valérie Plainemaison.
Corneliu Bodea, reprezentantul Centrului Român al Energiei a semnalat că “statul român a început să aibă o atitudine lipsită de preocupare față de investitori”. Avem nevoie de un cadru legislativ pragmatic și stabil, a spus acesta. Radu Burnete, CIS a adus în atenție nevoia unei strategii în domeniul termoficării. Trebuie să ne uităm mai atent la sistemul de subvenționare a energiei termice, a spus acesta.
Emil Calotă, ANRE: Liberalizarea pieței gazelor nu ține doar de prețuri, ci înseamnă funcționarea pe principiile economiei de piață
Emil Calotă, VicePreședinte ANRE: “Liberalizarea pieței gazelor nu este legată doar de evoluția prețurilor, ci trebuie privită ca o transformare într-o piață care funcționează după regulile de competiție. La gaze, liberalizarea de care vorbim – aici se fac multe comentarii și confuzii – nu înseamnă neapărat cum evoluează prețurile, este de fapt formula de a simplifica o decizie și un proces extrem de complicat în a înlocui transformarea unui sector vital pentru România, care este sectorul de gaze, într-un sector funcțional pe principiile economiei de piață. Liberalizarea nu înseamnă doar cum evoluează prețul, ci înseamnă ce mecanisme am pus la punct să funcționeze piața după regulile de competiție, care sunt regulile pe care jucătorii trebuie să le respecte și cum funcționează piețele principale, secundare și derivate în sectorul respectiv, cum asiguri protecția unei categorii de consumatori și cum creezi o predictibilitate din punctul de vedere al evoluției inputurilor economice, care, sigur că da, până la urmă înseamnă prețuri și tarife”.
Gheorghe Piperea: RADET este al doilea sistem de energie termică din lume ca mărime și un uriaș sac de bani
“Regia de Distribuție a Energiei Termice este al doilea cel mai mare sistem de energie termică din lume, după cel din Moscova, reprezentând, în același timp, un uriaș sac de bani fără fund. Nu vreau să șochez audiența, deși unele cifre pe care o să le auziți sunt realmente șocante. Am aflat, odată cu preluarea acestui mandat, că sistemul de energie termică din București este al doilea cel mai mare din lume, primul fiind Moscova. Este atât de mare, încât sunt aprovizionate nu mai puțin de 563.352 de apartamente, 8.500 de blocuri de locuințe, mai mult de 1,2 milioane de persoane. Problema RADET, ca și a altor companii publice, este că acest sac de bani nu are fund, este foarte împușcat peste tot. Oricâți bani ai introduce, dacă nu realizezi o operațiune simplă de coasere a sacului, nu se va ajunge nicăieri. Apropo de acest uriaș sac de bani, noi toți suntem contribuabili la bugetul Primăriei București, care plătește în fiecare an 15% din bugetul său pentru subvenția la energia termică pentru bucureșteni”, a declarat Gheorghe Piperea, administrator RADET.