România se situează în primele cinci ţări europene cu potenţial ridicat de energie geotermală. Existența unor situri geotermale semnificative în apropierea graniței vestice, precum și în apropierea Bucureștiului, prezintă oportunități ample de utilizare a acestei resurse curate. La nivel local, din ce în ce mai multe comunități sunt interesate de utilizarea energiei geotermale pentru a-și încălzi locuințele.
Industria de petrol și gaze este foarte interesată să investească în proiecte geotermale cu buclă închisă în România, spun reprezentanții Federației Patronale Petrol și Gaze – FPPG. În opinia acestora, energia geotermală reprezintă una dintre cele mai fezabile resurse în tranziţia verde, iar sistemele geotermale în buclă închisă (CLGS) sunt o soluţie pentru universalizarea utilizării acestui tip de energie.
Potrivit informațiilor furnizate de FPPG, mai multe locaţii din vestul României, aproape de graniţa cu Ungaria, prezintă condiţii geologice adecvate pentru dezvoltarea unor proiecte geotermale şi pentru aplicarea sistemelor de captare a căldurii în circuit închis. În plus, mai multe oraşe din România – precum Arad, Oradea, Timișoara – sunt deja interesate de explorarea şi utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea zonelor rezidenţiale.
Sursă foto: FPPG
Tehnologia cu buclă închisă este utilizată în Canada, Germania şi SUA. Aceasta prezintă avantaje cheie semnificative în raport cu sistemul convenţional, respectiv absenţa fracturării, posibilitatea de a exploata energia geotermală indiferent de disponibilitatea acviferelor de apă caldă din apropierea centralei de cogenerare, lipsa riscurilor legate de seismicitatea indusă, absenţa oricăror elemente supuse coroziunii/eroziunii/depunerii şi legătura directă între oraşele unde există cerere şi resursele de apă caldă, au prezentat experții FPPG, într-o întâlnire cu presa.
Vă invităm să vizionați video-infograficul pregătit de FPPG:
Ce presupune sistemul în circuit închis: forarea la mare adâncime şi introducerea unor conducte realizate dintr-un material special, termoconductor, în sol, în apropierea stratului de rocă magmatică, unde se înregistrează temperaturi de aproximativ 300 grade. Se introduce apă din sursă proprie în conductele termoconductoare, apă ce va capta căldura rocilor. Apa revine la suprafaţă prin termosifon natural şi ajunge la centrala de cogenerare, unde se produce atât energie electrică, cât şi energie termică. „Tehnologia abia a apărut şi nu a început să fie încă folosită în România. (…) Companiile de petrol şi gaze care operează în România au capacitatea necesară pentru asigura transferul de tehnologie de foraj pentru a implementa şi utiliza tehnologia cu circuit închis. Amprenta la sol este foarte mică, nu se ia din circuitul agricol, pentru că trebuie făcută în zone unde există activitate industrială. Nu există fracturare, nu depinde de anotimp. Este un ciclu ce funcţionează 24 de ore, şapte zile pe săptămână, fără probleme”, au explicat experţii FPPG, citați de Agerpres.
O problemă în implementarea unor astfel de proiecte ar fi însă numărul redus de instalaţii de foraj foarte mari care pot face astfel de lucrări, la nivel european fiind doar puţin peste 15 astfel de instalaţii, motiv pentru care „există bătaie între ţări pentru a le rezerva”. Costul iniţial al unei astfel de instalaţii este foarte ridicat, de cel puţin 100 milioane de euro pentru o buclă, însă ulterior costurile operaţionale sunt foarte mici.
Pentru a putea utiliza însă aceste resurse geotermale sunt necesare o serie de modificări legislative. În primul rând, este necesară amendarea Legii minelor. FPPG precizează: Definiţia căldurii geotermale este o problemă esenţială pentru reglementarea adecvată a sectorului. În acest context, este necesar ca legiuitorii să decidă dacă energia geotermală se înscrie în definiţia „resurselor minerale” sau dacă ar trebui să fie considerată o caracteristică specifică a pământului. Această distincţie este fundamentală atât pentru stabilirea regimului de proprietate, cât şi pentru stabilirea unui cadru de reglementare, autorizare şi monitorizare adecvată a operaţiunilor legate de captarea căldurii geotermale. Pe baza analizei legislaţiei în vigoare, se poate concluziona că orice nouă încercare de reglementare a definiţiei căldurii geotermale va necesita elaborarea unor norme care să se subsumeze definiţiei utilizate de Legea Minelor nr. 85/2003.
În plus, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea cu experienţă aprofundată în reglementarea exploatării energiei geotermale şi, în special, în ceea ce priveşte reglementarea operaţiunilor de foraj subteran implicate. În acelaşi timp, energia pământului nu poate fi inclusă în definiţia petrolului sau a rezervelor de petrol. În plus, în timp ce în cazul ţiţeiului, resursa reglementată poate fi măsurată în termeni cantitativi, acest lucru nu este aplicabil căldurii geotermale. Aceasta din urmă nu poate fi determinată în termeni cantitativi, deoarece această resursă nu este extrasă din subteran, ci doar utilizată ca sistem de recirculare.
Mai multe informații găsiți pe site-ul dedicat: https://geotermal.fppg.ro/
Energia geotermală este evidențiată în cea mai recentă versiune a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), ca o tehnologie inovatoare bazată pe surse de energie regenerabilă. Rolul tot mai important al acestui tip de energie este menționat și în Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor.
