“Noi trebuie să ne asumăm, cu mult curaj, rolul de lider. (…) România are resurse, România are specialiști extraordinari în sectorul nuclear, în tot spațiul sectorului energetic. România are o infrastructură care livrează energie, suntem net exportatori după mulți ani. Am devenit, anul trecut, net exportatori de energie electrică. România are gazele din Marea Neagră și vom fi producătorul numărul unu de gaze din Uniunea Europeană în 2027. Și România are niște miliarde de euro pe care am reușit să le deblocăm în ultimele luni și să pornim proiecte, să reușim să finanțăm noi capacități în centrale în cogenerare, parcuri solare, parcuri eoliene, legea offshore în Marea Neagră, care va aduce niște miliarde de euro în proiecte de centrale eoliene în largul Mării Negre. Toate lucrurile acestea pentru mine sunt o revoluție energetică. Ele înseamnă și locuri de muncă, înseamnă pe termen mediu și lung, când încep să se finalizeze proiectele, o factură mai mică pentru România acasă, o factură mai mică pentru companiile românești, deci o competitivitate în plus pentru toată economia și înseamnă și un cuvânt mai greu de spus în geopolitica și în relațiile internaționale”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei, invitat la podcastul „Pe Drept Cuvânt”, moderat de avocatul Florentin Țuca.
Întrebat despre creștere economică, tranziția spre energia verde și viitorul energetic al României, Burduja a afirmat:
“Creșterea economică e produsul a doi factori: populație și productivitate. Nu putem determina creșterea populației, este foarte greu să umbli la pârghiile demografice, dar putem umbla la pârghia productivității. Și ce înseamnă să ai un popor productiv? Înseamnă, în primul rând, să ai un popor liber, să facilitezi accesul oamenilor la oportunități, să pui cât mai puține opreliști în calea exprimării sau unei creativități a fiecărui individ și să reușești de fapt să generezi inovare endogenă, cum se spune. Pe termen scurt și mediu, nu avem soluția aceasta decât foarte punctual în domenii ultra-nișate în care România are un cuvânt de spus, laserele de mare putere, de exemplu. Dar pe termen lung, noi trebuie să ne propunem să generăm produsele și serviciile care schimbă viitorul lumii.
Deci plecând de la premisa asta, mă îngrijorează tendințele de constrângere a noastră. Cred că sunt exagerări, inclusiv în zona energiei. Se vorbește de energie verde, dar nu se vorbește despre energie sigură. Degeaba avem panouri fotovoltaice cu toții sau centrale eoliene, dacă atunci când apăsăm pe întrerupător nu se aprinde becul. Ori pentru asta e nevoie de producție în bandă, care nu poate să fie decât cărbune, gaz (combustibil tot fosil, e adevărat de vreo trei ori mai puțin poluant decât cărbunele), energie nucleară (și aici sunt voci pro și contra, dar România a ales bine acum mulți ani de zile să fie pro) și cam atât. Hidrogen – one day, nu suntem încă acolo, costă foarte mult. Deci nu se poate tranziție doar verde. Trebuie să fie și o tranziție sigură și o tranziție dreaptă”.
Sebastian Burduja, ministru al Energiei, a fost invitat la podcastul „Pe Drept Cuvânt”, moderat de avocatul Florentin Țuca. El a vorbit despre traseul profesional, despre învățămintele culese de la mentorii săi, despre mentalitatea care l-a ajutat să prospere în mediul academic și cultural american, despre potențialul energetic al României și ce trebuie făcut pentru a-i atrage în țară pe românii plecați în străinătate. De asemenea, Sebastian Burduja a mărturisit și care sunt planurile sale viitoare în politica românească, în contextul unei posibile candidaturi la funcția de primar al Bucureștiului.
Sebastian Burduja, despre…
… deepfake și inteligența artificială:
Mi-au furat vocea, imaginea și au încercat să-i înșele pe români. Am rămas surprins de cât de bine făcut a fost. (…) E un fenomen foarte periculos, mai ales în contextul unor alegeri, pentru că totuși rezultatul alegerilor depinde de credibilitatea exponenților și lucrurile astea te pot afecta ca persoană publică, dar sigur că pot să afecteze și românii care cad victimă unor asemenea încercări.
(…) Eu am făcut o plângere penală. Acțiunea e în curs, înțeleg că este la DIICOT. Am sesizat procurorul general și am fost informat că dosarul a fost transferat, cred, la DIICOT.
(…) Printr-un algoritm de inteligență artificială poți să păcălești lumea și acesta e un lucru periculos. Cheia, din perspectiva mea, este educația. Noi trebuie să creștem copiii noștri pregătiți pentru o lume în care să facă diferența și să aibă abilități care sunt de fapt competitive într-o lume în care inteligența artificială cu siguranță va schimba piața forței de muncă. Și astăzi, eu știu că putem înlocui teoretic șoferii cu mașini auto-pilotate. Se poate întâmpla tehnic. Nu suntem încă acolo, dar ne putem imagina că în 10, 15, 20 de ani se va ajunge acolo. Deci să te faci șofer de taxi astăzi la 18 ani, 20 de ani, probabil nu e cea mai înțeleaptă decizie. Pe partea de digitalizare, dacă nu ai un stat abuziv, dictatorial care să te controleze prin chestiunile astea, eu o văd ca pe o ușurare a vieții. Dau și un exemplu concret. Noi am făcut o aplicație de identificare digitală și ea funcționează în România: ROeID. Ce a permis ea? A permis unui român din diaspora care voia să-și plătească taxe și impozitele acasă să-și facă un cont pe ghișeu.ro. Un lucru pe care nu putea să-l facă înainte. Căci trebuia să vină la un ghișeu, să bată la ușă, să se înregistreze. Complicat. Și prefer să simplificăm viața românului pentru că iarăși mă întorc la teoria mea: o viață mai simplă înseamnă timp câștigat, înseamnă productivitate mai mare, înseamnă dezvoltare, prosperitate, o calitate a vieții mai bună.
(…) Nu cred că vor dispărea locuri de muncă, ele se vor transforma. Și nu cred că vom ajunge la o etapă în care să stăm pe canapea cu ochii în tavan și să ne plictisim. Nu e în natura omului să facă asta, așa cred eu. Sunt provocări, sunt de acord, în același timp riscurile acestea totuși depind de noi: e alegerea mea dacă devin prizonierul unei tehnologii sau nu știu să o folosesc. E alegerea mea dacă mă informez. E alegerea mea cum îmi educ copilul să fie pregătit pentru o nouă lume. Și, într-o democrație, partea bună e că puterea aparține celor mulți. Și atunci lucrurile se pot regla prin anumite prevederi, prin anumite mecanisme instituționale.
Interviul integral cu Sebastian Burduja este disponibil:
„Pe Drept Cuvânt” este un podcast prezentat de Florentin Țuca, avocat și Managing Partner al societății Țuca Zbârcea & Asociații. Florentin Țuca invită, săptămânal, oaspeți cu care să dezbată subiecte fierbinți ale actualității, să descopere povești biografice și să provoace ascultătorii la introspecții. Pornit din grijă pentru exercițiul și importanța dialogului, dezbaterii și mărturisirilor, podcastul „Pe Drept Cuvânt” își dorește să ajungă la mintea și inima receptorilor ca îndreptățită binecuvântare.
.jpg)
