Zoltan Nagy-Bege, Vice-Președinte ANRE: Avem nevoie de regenerabile, dar și de centrale pe gaze, iar interes există din plin pentru ambele

Publicat pe Categorii Esential, Interviuri InvesTenergy, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Zoltan Nagy-Bege, Vice-Președinte ANRE: Avem nevoie de regenerabile, dar și de centrale pe gaze, iar interes există din plin pentru ambele

Interviu publicat în primul Cod de Bune Practici pentru energie regenerabilă din România, lansat de RWEA

  • Nu cred că pentru tehnologiile mature mai este necesară o schemă de sprijin, ar fi dificil de suportat de către consumatori, iar industria se poate susține prin alte căi (proiecte realizate din bani europeni)
  • Vrem să avem un control mai bun al avizelor tehnice de racordare. Dorim să schimbăm modul de contractare a capacităților disponibile și luăm în considerare un model bazat pe licitații

Asociația Româna de Energie Eoliană – RWEA a lansat primul Cod de Bune Practici pentru energie regenerabilă din România. Zoltan Nagy-Bege, Vice-Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a acordat un interviu echipei editoriale a Codului de Bune Practici pentru energie regenerabilă din România, pe care îl prezentăm în cele ce urmează:

Industria de energie regenerabilă se pregătește cu entuziasm pentru un nou val de dezvoltare. Cum plănuiește ANRE să susțină membrii industriei în acest proces?

Vrem să avem un control mai bun al avizelor tehnice de racordare și mai multă transparență în ceeea ce privește zonele în care există capacitate disponibilă. Chiar anul acesta am inițiat un inventar în acest sens pentru a înțelege unde ar putea fi integrate noi capacități, relativ rapid și fără investiții suplimentare. Am trecut deja prin câteva runde de raportare și am observat că în fiecare săptămâna capacitatea disponibilă se diminuează, semn că interesul este foarte ridicat. Provocarea principală este că majoritatea investitorilor și dezvoltatorilor doresc să realizeze proiecte în zone unde potențialul de vânt și soare este maxim (Dobrogea), însă accesul este limitat pentru că există deja multe capacități instalate.

Dorim de asemenea să schimbăm modul de contractare a acestor capacități disponibile și luăm în considerare un model bazat pe licitații – suntem în procesul de selecție a unui consultant pentru realizarea unui studiu care să analizeze avantajele și dezavantajele acestui model, și cum ar putea fi pus în practică. Concluziile vor fi gata în aproximativ trei luni (luna iulie), inclusiv propuneri de alternative în cazul în care acest model nu se dovedește a fi viabil.

Încrederea investitorilor în piața de energie regenerabilă din România a revenit și vrem ca acțiunile noastre să perpetueze acest sentiment.

Zoltan Nagy-Bege

De ce intuiți că un mecanism bazat pe licitații este cel potrivit și care sunt riscurile asociate?

Momentan nu există suficientă transparență în ce privește situația rețelelor din țară. Mă tem că dacă doar publicăm aceste date (importante pentru orice investitor/dezvoltator) nu vom face decât să creștem valoarea terenurilor din jurul punctelor respective. Prin urmare ar fi util un mecanism care să prevină o astfel de situație. Vrem în același timp să evităm fenomenul de la începutul anilor 2010, când am ajuns la un volum de racordare mult peste capacitatea disponibilă: s-au construit în final aproximativ 5.000 MW, însă contratele de racordare emise sugerau un total de peste 15.000 MW. Vrem ca totul să fie mai realist de această dată.

România a avut un parcus dificil în privința contractelor bilaterale, pe ce se pot baza concret investitorii momentan în această privința? Și în ce fel îi va impacta prețul unic în piața de echilibrare?

Vestea bună este că la 1 ianuarie 2020 a intrat în vigoare Regulamentul European 943, direct aplicabil țărilor membre deci și României, care permite astfel de contracte bilaterale. Am definit între timp și conceptul de “contract pe termen lung” – intră în această categorie orice contract încheiat pe o perioadă de minim o lună. Teoretic, oricine dorește să încheie un PPA are această libertate, singura obligație este ca înainte de prima livrare să obțină o licență de producător. Deși pentru noi situația este clară, acest tip de contract este permis, există încă niște probleme care fac participanții la piață să fie reticenți. Într-adevăr în Legea 123 există în continuare obligația de tranzacționare pe o piață centralizată. În plus, OUG 74/2020 a modificat Legea 123 astfel încât să permită încheierea contractelor bilaterale pe termen lung, însă numai pentru capacitățile de producție puse în funcțiune după 1 iunie 2020. Este evident o măsură discriminatorie față de proiectele mai vechi, de altfel Comisia Europeană a semnalat deja că nu este de acord. Soluția la aceste problem ar putea veni prin transpunerea în legislația națională a Directivei 944, practic noua lege a energiei electrice, care este obligatorie și așteptată anul acesta.

Cât despre piața de echilibrare, trecerea la prețul unic cu o perioadă de decontare de 15 minute plasează România printre fruntașii Europei, termenul limită de implementare fiind de fapt anul 2025. Avem deja luna februarie închisă pe acest model nou și, deși este devreme să tragem concluzii solide, situația arată încurajator: față de luna ianuarie costurile cu dezechilibre au scăzut, sperăm ca acest lucru să se confirme și în perioada care urmează.

Guvernul ia în considerare mecanismul de sprijin al Contractelor pentru Diferență (CfDs), credeți că este un instrument util pentru încurajarea dezvoltării regenerabilelor?

Nu cred că pentru tehnologiile mature mai este necesară o schemă de sprijin, ar fi dificil de suportat de către consumatori iar industria se poate susține prin alte căi. De exemplu, sper să vedem cât mai multe proiecte realizate din bani europeni, mai ales că există acum numeroase astfel de instrumente de finanțare. Aș nota și că un mix echilibrat rămâne crucial – dacă urmărim o singură direcție acest echilibru se rupe. Avem nevoie de regenerabile dar și de centrale pe gaze, iar interes există din plin pentru ambele.

Interviul este publicat în Codul de Bune Practici pentru Energie Regenerabilă în România, realizat de RWEA.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *