Temperaturile foarte ridicate au determinat o creștere explozivă a consumului intern de energie electrică în luna iulie 2015, care a ajuns la o medie lunară de 6.474 MW, foarte aproape de cea mai mare valoare din ultimii patru ani, care s-a înregistrat iulie 2012, și a fost de 6.635 MW, potrivit unui raport al Transelectrica.
Cea mai mare valoare a consumului intern brut de energie (media zilnică) din vara lui 2012 a fost de 7.167 MW, în data de 10 iulie, când temperatura medie zilnică în țară a fost de 26 de grade Celsius. În vara acestui an, cel mai mare consum intern brut, de 7.048 MW, a fost înregistrat pe 23 iulie, când temperatura medie zilnică în țară a fost de 27 grade, iar cea medie în București de 28 grade Celsius.
‘Deși în 23 iulie 2015 temperatura medie la nivelul țării a fost cu circa un grad mai mare decât în 10 iulie 2012, consumul mediu zilnic de energie a fost cu peste 100 MW mai mare în 2012. Motivul l-a reprezentat temperatura din București, care în 10 iulie 2012 a fost cu circa două grade Celsius mai ridicată decât în 23 iulie 2015. Având în vedere, pe de o parte, că aproximativ 15% din consumul total al Sistemului Energetic Național este reprezentat de cel din București, iar, pe de altă parte, structura consumului din Capitală, cu o pondere foarte mare a aparatelor de aer condiționat (atât din gospodăriile populației, cât și din birouri), în perioadele caniculare circa jumătate din creșterea de consum se produce în această zonă’, se precizează în raportul Transelectrica.
În luna iulie, producția de energie electrică a fost de 5.316 GWh. Perioadele lungi de caniculă au dus la o reducere semnificativă a producției de energie hidro, la 21% din total, față de 33% în perioada similară a anului trecut. Scăderea producției hidro a fost compensată de creșteri în centralele pe hidrocarburi (plus 10%) și în cele pe cărbune (plus 5%).
Conform Transelectrica, în data de 10 iulie 2012, ziua cu cel mai mare consum din vara acelui an, producția a fost acoperită preponderent de centralele pe cărbune (40,9%), urmate de cele hidroelectrice (23,3%) și de centrala de la Cernavodă (18,5%). În centralele pe hidrocarburi s-a produs 15,2% din necesarul de energie, iar restul de 2,1% în centralele eoliene.