Cât de pregătită este România pentru aprovizionarea cu gaze naturale în iarna 2022-2023? Studiu EPG

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize
Prima Pagina Actual Flux energetic Cât de pregătită este România pentru aprovizionarea cu gaze naturale în iarna 2022-2023? Studiu EPG
  • Se impune o pregătire judicioasă privind scenariul activării Planului de Urgență. Trebuie regândite măsurile din OUG 119/2022 care pot descuraja importurile de gaze

Pentru iarna 2022-2023, poate mai mult ca niciodată, se impune o pregătire judicioasă privind scenariul activării Planului de Urgență, stabilirea listei de consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în caz de criză și sub ce formă (inclusiv din punct de vedere tehnic), precum și finalizarea Acordurilor de Solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, care ar trebui să stabilească în ce condiții ar avea loc fluxurile transfrontaliere în situații de criză de aprovizionare, susține Asociația Energy Policy Group (EPG), în studiul  „Cât de pregătită este România pentru aprovizionarea cu gaze naturale în iarna 2022-2023?”.

În plus, ar trebui regândite măsurile din OUG 119/2022 care pot descuraja tranzacțiile de importuri de gaze pe teritoriul României, se afirmă în studiu. Nu în ultimul rând, una dintre cele mai viabile măsuri pentru reducerea controlată a consumului de gaze este dezvoltarea și implementarea unui mecanism comercial competitiv pentru compensarea financiară a consumatorilor întreruptibili care își reduc voluntar consumul.

România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%). Acest lucru va fi posibil ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali, demarării producției offshore din perimetrul Midia, dar mai ales datorită importurilor semnificative din această vară, cel mai probabil provenind din Rusia. Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă. Cu toate acestea, simpla „umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii, atrage atenția EPG.

În condițiile unui consum de iarnă moderat, în linie cu cel înregistrat în anii trecuți, marcat însă de o scădere cu 30% a consumului industrial, România ar avea un consum total estimat de 67,5 TWh pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023. Luând în calcul o producție curentă de cca. 251 GWh/zi și un nivel al extracției a gazelor înmagazinate în depozite de 250 GWh/zi, României i-ar fi necesar un import pentru sezonul rece de cca. 2,3 TWh, cu un maxim zilnic de 125 GWh/zi.

În cazul sistării complete a importurilor de gaze rusești, acest necesar ar trebui acoperit din surse alternative de import, care sunt însă limitate. În Ungaria, guvernul a interzis exporturile de gaze naturale începând cu luna august. În Bulgaria, deschiderea interconectorului IGB este așteptată la 1 octombrie, însă aprovizionarea cu gaze naturale pentru consumul curent al vecinilor de la sud de Dunăre este ea însăși problematică. În plus, unele măsuri adoptate prin OUG 119/2022 impun o taxare prohibitivă actorilor activi pe piața angro din România care, cel mai probabil, va descuraja potențialii importatori, se prezintă în studiul EPG.

În situația indisponibilității importurilor în zilele friguroase, singura alternativă ar rămâne activarea Planului de Urgență în aprovizionarea cu gaze naturale. Astfel, devine extrem de importantă lista consumatorilor neprotejați definită conform acestui plan, constând în consumatori care ar putea avea alimentarea limitată sau întreruptă în caz de nevoie, listă care ar trebui definitivată pe 1 octombrie a.c.. Mai mult, din moment ce această limitare ar trebui să fie aplicată uniform (procent din consum) tuturor consumatorilor neprotejați, iar o asemenea măsură ar fi fără precedent și greu de aplicat cu precizie, ar fi necesară o prioritizare a acestora, respectiv căror consumatori le va fi redusă alimentarea cu gaze naturale în caz de urgență, susține EPG.

Recomandări EPG:

1. Pregătirea judicioasă a unei posibile activări a Planului de Urgență, stabilirea listei de consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în cazul unei crize și pregătirea procesului tehnic al aplicării acestor măsuri;

2. Modificarea prevederilor adoptate prin OUG 119/2022 care pot descuraja importurile de gaze;

3. Realizarea unei analize detaliate a modului de acoperire a necesarului de consum în cazul unui val de frig;

4. Dezvoltarea și implementarea unui mecanism comercial competitiv pentru compensarea financiară a consumatorilor întreruptibili care își reduc voluntar consumul;

5. Finalizarea Acordurilor de Solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, care ar trebui să stabilească în ce condiții ar avea loc fluxurile transfrontaliere în situații de criză de aprovizionare.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *