Autor: Dumitru Chisăliță, Expert Petrol și Gaze
Scandalul Apa Nova, aduce în prim plan o dilemă importantă, în urmă cu 10-15 ani am negat tot ce era românesc și ne-am uitat cu mare încredere către firmele străine. Astăzi scandalul, Apa Nova sau Volkswagen, arată că nici aceștia nu sunt mai buni.
În urmă cu 10 ani multe societăți cu capital de stat erau “căpușate” de către firme ale unor apropiați de conducerea acestor societăți sau impuși de mediul politic. Privatizarea societăților din sectorul gazelor naturale, a avut ca obiectiv și înlăturarea firmelor căpușă astfel încât profitul societăților să nu mai fie împărțit cu acestea.
Astfel, privatizarea companiilor de distribuție și electricitate – Electrica Banat și Electrica Dobrogea, prin vânzarea pachetului majoritar către ENEL Italia, Electrica Oltenia către CEZ Cehia, Electrica Moldova către E.ON Germania, privatizarea Petrom prin vânzarea pachetului majoritar către OMV Austria, a Distrigaz Nord prin vânzarea pachetului majoritar către E.ON Germania, a Distrigaz Sud prin vânzarea pachetului majoritar către GDF SUEZ Franța, concesionarea servicilor de apă și canal firmei Apa Nova, subsidiar al francezilor de la Veolia Franța etc., au fost prezentate ca un success și prin eliminarea firmelor căpușe românești, care pe bună dreptate, “sugeau” veniturile companiilor.
Timpul a trecut și lumea a uitat despre acest fenomen. Fie la nivel de politică de firmă, fie la nivel de persoane din conducerea unor companii, fie, cel mai probabil, printr-o combinație între cele două direcții, firmele căpușă au reapărut după privatizare.
Diferența față de “căpușele românești” este însă una majoră.
Încerc să subliniez doar câteva dintre aceste diferențe:
– firmele sunt exclusiv propietatea unor cetățeni/companii străine, în general având aceeași naționalitate cu naționalitatea capitalului firmei căpușate;
– firmele sunt cu răspundere limitată, cu răspundere în limita capitalului social, care adesea nu depășește cateva sute de lei;
– sunt firme care în general, încheie bilanțul cu profituri mici, respectiv cu contribuții mici la bugetul României;
– folosesc diferite metode, legale, de expatriere a câștigurilor către țara lor de origine;
– au un profit garantat, prin recunoașterea acestora ca și costuri la nivelul firmei ”căpușate” de către autoritățile statului;
– reprezintă una din explicațiile, foarte puțin, prezentate a motivului creșterii prețului la utilități de zeci de ori în ultimii 15 ani în România (cca. 19 ori la gaze, cca. 17 ori la apă și canal, cca. 11 ori energie electrică).
Așa cum se întâmpla și în urmă cu 10 ani, ”căpușarea” se făcea cu ”binecuvântarea” reprezentanților României.
Ipocrizia românescă, speculată de capitalul străin, dar și de “băieții deștepți”, mult mai deștepți decât românii, fac ca actualele ”căpușări” să nu mai permită cel puțin ca banii astfel obținuți, să rămână în România, așa cum se întampla în trecut.
Între “căpușele” românești și “căpușele” străine, parcă tot mai bune, pentru România, erau ale noastre!