InvesTenergy derulează împreună cu FEL România, parte a CNR-CME, un proiect de “Informare și conștientizare cu privire la energie și sistemul energetic”.
Continuăm să publicăm articole, sub semnătura membrilor FEL România, pe teme de maximă actualitate și interes pentru consumatori, actorii pieței și, totodată, și pentru autorități.
Astăzi, despre prețul energiei electrice în viitor. Vom mai reveni vreodată la prețurile de dinainte de pandemie? Articol semnat de George-Andrei TECUȘAN și Lucian PAMFILE, FEL România.
Energia este o resursă esențială în activitatea cotidiană, pentru oameni și pentru operatorii economici, dar și o resursă cu o puternică dimensiune strategică, pusă în evidență mai ales de contextul dificil de securitate din regiunea noastră și, anterior, de eforturile de redresare în urma pandemiei de COVID-19. Recent, creșterea semnificativă a prețurilor pentru energia electrică a declanșat un efect de domino: într-un sistem economic și social profund interconectat, acest lucru a dus la un salt generalizat al inflației, precum și al prețurilor tuturor bunurilor de consum.
În termenii cei mai simpli, prețul reflectă, în general, valoarea pe care o atribuim unui bun sau unui serviciu, de o manieră mai mult sau mai puțin rațională. În teoria economică, prețul este determinat de punctul de intersecție al cererii și al ofertei, acestea fiind influențate, la rândul lor, de mai mulți factori. Același principiu de bază, dar cu unele nuanțe importante, este valabil și în domeniul energiei. Cu alte cuvinte, cu cât pe piața la care ne raportăm se tranzacționează produse sau servicii de o mai mare importanță pentru consumatori, cum este cazul piețelor de energie, cu atât elementele care influențează cererea și oferta sunt mai diverse și mai complexe.
În plus, prețul reflectă și încrederea participanților în piața în care operează. Dacă această piață este vulnerabilizată prin modificări legislative frecvente, lipsă de investiții sau insuficientă consultare cu asociațiile și companiile de profil, efectele asupra prețului sunt profunde și pe termen lung.
Prețurile la energia electrică au început să crească, atât în Uniunea Europeană, cât și în România, începând din anul 2021, ajungând la un maximum istoric în 2022. Acestea au fost puternic influențate de prețul gazului natural pe piețele europene, alături de alți factori care au redus capacitatea disponibilă de producție a energiei în întreaga Europă. Panica generalizată legată de securitatea aprovizionării cu gaz în contextul creat de războiul din Ucraina a făcut ca prețul gazului natural și al electricității să explodeze pe bursele europene, devenind cea mai presantă problemă economică și socială de gestionat la nivel guvernamental.
Astfel, a apărut întrebarea dacă acest fenomen de creștere a prețurilor și-a atins cu adevărat limitele și, în actualul context geopolitic, dacă prețurile vor mai reveni vreodată la valoarea pe care o aveau până în 2020, înainte de pandemia de COVID-19. Răspunsul nu este, din păcate, unul simplu, dar există câteva elemente care vor influența, în cazul României, evoluția prețului energiei electrice în următorii ani:
1. Sfârșitul războiului din Ucraina
Declanșarea, cu aproape un an în urmă, a agresiunii fără precedent a Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat semnificativ piața de energie, din punct de vedere comercial și al reglementărilor, iar o revenire la situația anterioară este puțin probabilă. Operăm într-o nouă realitate, iar acest lucru trebuie asumat de toți actorii cheie – guvernamentali, economici, sociali. Cu cât conflictul din Ucraina se va termina mai repede, cu atât se va putea constata o calmare a piețelor la nivel global și, implicit, regional și local, moment în care este așteptată o reducere a volatilității și o posibilă scădere a prețurilor gazului natural și al electricității. Este important, de asemenea, ca sursele de energie să fie diversificate la nivel european, iar dependența de gazul și petrolul rusesc să fie eliminată, pentru a imprima o oarecare stabilitate prețului în viitor.
2. Instalarea unor noi capacități de producție
Creșterea capacității de producție poate aduce în sistem mai multă energie electrică, ceea ce duce la o creștere a ofertei în piață – și, implicit, la scăderea prețului, atunci când cererea nu se modifică. România trebuie să instaleze noi capacități de producție de energie regenerabilă și nucleară și să finalizeze proiectele începute (punerea în funcțiune a unor noi parcuri de producție eoliană și solară, retehnologizarea celor două reactoare de la Cernavodă, care își vor depăși durata de viață în următorii ani, construcția altor două noi reactoarelor și implementarea noii tehnologii de reactoare nucleare modulare mici etc.), inclusiv în contextul noilor ținte asumate la nivel european în ce privește dubla tranziție verde și digitală.
Totodată, trebuie ținut cont de faptul că vor exista perioade de mentenanță (spre exemplu, câte doi ani pentru reactoarele nucleare 1 și 2 de la Cernavodă, în perioada 2027-2028 și 2031-2032) și chiar scoaterea din uz a unor unități de producție învechite, cum sunt cele pe cărbune, ca răspuns la necesitatea de reducere a emisiilor de carbon și de atingere a țintelor climatice.
3. Creșterea economică și a măsurilor de eficiență energetică
Consumul de energie, în general, dar și cel de electricitate, în particular, urmează tendința de creștere economică a unei țări, iar o creștere economică constantă și robustă a României va duce, în mod inevitabil, și la o creștere a cererii de energie. Din punct de vedere economic, dezvoltarea industriei și a economiei înseamnă un nivel de trai mai bun, dar costuri mai mult sau mai puțin ascunse nu pot fi evitate decât prin politici coerente de investiții, pe de o parte, și de creștere a eficienței energetice, pe de altă parte.
În lumea energiei există o vorbă: “cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumăm.” Prin urmare, pentru a face față evoluțiilor viitoare de o manieră sustenabilă, este important ca energia să fie folosită într-un mod eficient, în echipamente cu randamente mari și exersând un comportament responsabil, atât la nivel individual, cât și colectiv. Instituțiile de reglementare au un rol esențial în această direcție și avem nevoie ca liderii politici să ia decizii strategice în anii următori, care să promoveze și să sporească eficiența energetică.
4. Creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine
Cu cât un stat are o capacitate mai mare de interconexiune cu vecinii săi, cu atât este mai sigur din punct de vedere al aprovizionării și poate echilibra sistemul electric mai ușor, având acces totodată și la energie cu prețuri mai mici. Astfel, dezvoltarea infrastructurii energetice este esențială și poate ajuta nu doar România, ci întreaga regiune (cel mai recent exemplu fiind ajutorul acordat de țara noastră Republicii Moldova, începând cu anul trecut, datorită interconexiunii dintre state). În acest sens, operatorul sistemului național de transport, Transelectrica, are deja în plan o dublare a capacităților de import și export ale României până în 2030, dar va fi nevoie de finanțare și sprijin continuu la nivel guvernamental.
Așadar, când vom reveni la prețurile de dinainte de pandemie? Este greu, dacă nu imposibil de spus, dar estimăm că prețurile se vor stabiliza și vor rămâne la nivelul din prezent și în anii următori, părere împărtășită de mulți experți. Prețul va rămâne întotdeauna influențat de cerere și de ofertă, dar și de gradul de investiții pe care o țară este dispusă să le facă pentru a-și asigura securitatea energetică pe termen lung, alături de evoluțiile legislative și dinamica geopolitică în care funcționăm.
În viitor, este necesar să ne asigurăm, în primul rând, că ne educăm corespunzător pe subiect și ne informăm constant, pentru a fi la curent cu schimbările din piețele locale și globale de energie, dar și pentru a înțelege impactul acestora asupra prețurilor din România. Tot la nivel personal, trebuie să învățăm cum să folosim energia într-un mod eficient, fără risipă. În același timp, considerăm că mediul politic, precum și reprezentanții instituțiilor publice și companiilor din piața de energie, trebuie să conștientizeze faptul că România are mare nevoie de noi capacități de generare a energiei electrice, din surse diverse, și să colaboreze pentru a menține o stabilitate, cu atât mai mult cu cât situația geopolitică este încă una incertă. Măsurile adoptate în acest sector trebuie să demonstreze viziune pe viitor, pe termen lung, în detrimentul deciziilor de moment și strategiilor refăcute anual.
George-Andrei TECUȘAN este absolvent al Universității Politehnica București, cu o licență și un masterat în Inginerie Aerospațială și, respectiv, Inginerie Industrială. Pregătirea academică a fost consolidată, în zona de energie, la École polytechnique din Paris, cu un masterat axat pe energii regenerabile și tranziție energetică. Experiența profesională este acumulată în România și în Franța, în cercetare şi dezvoltare, analize de piața și business development, pe diverse tehnologii: energie solară, eoliană și gaze verzi. În prezent, George face parte din echipa ENGIE Romania, în calitate de business development engineer. S-a alăturat comunităţii FEL România în noiembrie 2022.
Lucian PAMFILE este un tânăr profesionist cu experiență dovedită în planificarea și gestionarea portofoliilor de energie, a activităților integrate și proiectelor digitale. Este doctorand al Academiei de Studii Economice din București, în cadrul Școlii Doctorale Administrarea Afacerilor, domeniul său de cercetare fiind „tranziția energetică”, iar tot aici a parcurs și programul masteral Energy MBA. În prezent este Șef Serviciu Short Term Power în cadrul companiei ENGIE România, preluând conducerea activității de prognozare, notificare și tranzacționare a energiei electrice pe piețele pe termen scurt în anul 2019, după doar 4 ani de când a fost angajat în companie. În tot acest timp, Lucian s-a implicat activ în dezvoltarea de proiecte în cadrul companiei, mai ales pe palierul digitalizării, fiind și unul dintre corespondenții de inovație din cadrul acesteia. El este și un membru activ al societății civile, începând să facă voluntariat încă din timpul liceului: a fost reprezentant al elevilor din Brașov în Consiliul Național al Elevilor, voluntar la Fundația Tineri pentru Tineri, reprezentant al studenților în Senatul Universitar al SNSPA București, trainer pe subiecte de interes pentru tineri și este membru al programului de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Future Energy Leaders (FEL) România.
.png)
