„Un inginer bun trebuie să fie nu doar competent, ci și demn de încredere.” În viziunea Conf. dr. ing. Attila Simó, prodecan al Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din Universitatea Politehnica Timișoara, viitorul sectorului energetic depinde nu doar de tehnologie și investiții, ci și de oamenii care vor proiecta, opera și transforma sistemele energetice de mâine.
“Energia este un domeniu în care deciziile greșite sau întârziate se plătesc scump. De aceea, avem nevoie de mai puțin zgomot și mai multă competență în dezbaterea publică. Avem nevoie de mesaje clare, de educație energetică și de proiecte construite pe termen lung”, afirmă Attila Simó. “Nu putem dezvolta sectorul energetic dacă fiecare actor lucrează izolat. Este nevoie de colaborare, dar și de respectarea rolului fiecăruia.Cred că România are potențial foarte mare, dar pregătirea trebuie accelerată. Avem nevoie de investiții inteligente, de specialiști, de digitalizare și de politici coerente. Sistemul poate face această tranziție, dar trebuie să o trateze ca pe un proces strategic, nu ca pe o succesiune de măsuri izolate.”
În interviul acordat InvesTenergy, Attila Simó vorbește despre transformarea sistemului energetic, integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor inteligente, dar și despre responsabilitatea universităților, companiilor și autorităților de a pregăti tinerii pentru o industrie aflată într-o continuă schimbare.
– Domnule prodecan, sunteți inginer de profesie și faceți parte din conducerea Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul Universitatea Politehnica Timișoara. Ce înseamnă pentru dumneavoastră universitatea – dincolo de carieră, ca spațiu de formare și impact în societate?
– Pentru mine, universitatea nu este doar un loc de muncă și nici doar un spațiu în care se transmit cunoștințe tehnice. Universitatea este, înainte de toate, un spațiu de formare a oamenilor. Aici se construiesc caractere, se formează reflexe profesionale, se dezvoltă gândirea critică și se învață responsabilitatea. Cred foarte mult în ideea că în sala de curs nu se predă doar o materie. Se predau, direct sau indirect, și lecții de viață. Modul în care un profesor se raportează la studenți, modul în care îi ascultă, îi provoacă, îi încurajează sau le cere mai mult contează enorm în devenirea lor.
Pentru mine, a fi profesor înseamnă un risc asumat. Rezultatele nu se văd imediat, nu pot fi măsurate întotdeauna în cifre și nu apar de pe o zi pe alta. Dar, peste ani, când vezi că foștii studenți au devenit profesioniști serioși, oameni de caracter, ingineri care contribuie la societate, îți dai seama că acest efort merită.
Universitatea are un impact major în societate tocmai pentru că formează oamenii care vor proiecta, vor conduce, vor decide și vor influența viitorul. Iar în domeniul energetic, acest lucru este cu atât mai important, pentru că energia este una dintre infrastructurile fundamentale ale oricărei societăți moderne.
– Activitatea dumneavoastră acoperă zone extrem de actuale – de la eficiență energetică și automatizări industriale, până la inteligență artificială aplicată în energetică. Unde vedeți cele mai mari oportunități de dezvoltare în următorii ani?
– Cele mai mari oportunități apar exact la intersecția dintre aceste domenii. Nu mai putem vorbi astăzi despre energetică doar în sens clasic, separat de digitalizare, automatizare, eficiență energetică sau inteligență artificială.
În următorii ani, cred că dezvoltarea se va concentra pe câteva direcții majore: modernizarea rețelelor electrice, integrarea surselor regenerabile, stocarea energiei, managementul consumului, eficiența energetică la nivel de clădiri, industrie și comunități locale, precum și utilizarea inteligenței artificiale pentru prognoză, optimizare și control. AI-ul poate ajuta enorm în energetică: de la prognoza producției fotovoltaice sau eoliene, la estimarea consumului, detectarea anomaliilor în rețele, mentenanță predictivă și optimizarea funcționării sistemelor complexe. Dar trebuie să fim atenți: inteligența artificială nu înlocuiește inginerul. Ea îl ajută să ia decizii mai bune, mai rapide și mai bine fundamentate.
Oportunitatea reală este să formăm specialiști care înțeleg atât partea tehnică profundă a sistemelor energetice, cât și instrumentele moderne de analiză, automatizare și digitalizare.
– Vorbind despre transformarea sistemelor energetice, cât de mult schimbă tehnologii precum smart grids, microgrids sau AI modul în care proiectăm și operăm rețelele?
– Schimbarea este profundă. Sistemele energetice nu mai sunt construite doar pe logica tradițională: producție centralizată, transport, distribuție și consum pasiv. Astăzi avem prosumatori, surse regenerabile distribuite, baterii, stații de încărcare pentru vehicule electrice, comunități energetice, microrețele și consumatori care pot deveni participanți activi în sistem.
Smart grids înseamnă rețele capabile să comunice, să măsoare, să reacționeze și să se adapteze. Microgrids oferă flexibilitate și reziliență, mai ales pentru comunități, platforme industriale sau zone unde continuitatea alimentării este critică. Inteligența artificială adaugă un nivel suplimentar de capacitate analitică: poate identifica modele, poate anticipa dezechilibre și poate sprijini operarea optimă. Această transformare schimbă inclusiv profilul inginerului energetician. Nu mai este suficient să cunoști doar echipamentele clasice. Trebuie să înțelegi date, comunicații, securitate cibernetică, control automat, modele matematice și impact economic.
Rețeaua viitorului va fi mai flexibilă, mai digitală și mai descentralizată. Dar, tocmai de aceea, va fi și mai complexă. Iar complexitatea aceasta cere specialiști foarte bine pregătiți.
– Pregătiți, practic, o resursă umană esențială pentru piața muncii. Cum îi vedeți pe absolvenții de astăzi: aleg să rămână în România sau sunt tentați de oportunități internaționale?
– Absolvenții de astăzi sunt mult mai mobili, mai informați și mai conectați la oportunitățile internaționale decât generațiile anterioare. Este firesc să fie atrași de experiențe externe, de companii mari, de programe internaționale sau de ideea de a lucra într-un mediu global.
În același timp, observ că există tot mai multe oportunități bune și în România, inclusiv în zona de energie, automatizări, eficiență energetică și digitalizare. Companiile au nevoie de specialiști, iar studenții simt acest lucru. Mulți dintre ei aleg să rămână dacă găsesc un mediu profesional serios, cu perspective de dezvoltare, salarii competitive și proiecte interesante.
Nu cred că problema trebuie pusă strict în termeni de „rămân” sau „pleacă”. Important este ca ei să se formeze bine, să aibă libertatea de a alege și, oriunde ar lucra, să păstreze o legătură cu școala și cu societatea care i-a format. Sigur, ca profesor, mă bucur când îi văd că rămân și contribuie aici. Dar mă bucur și când îi văd reușind internațional, pentru că succesul lor spune ceva și despre calitatea formării primite.
– Pe de altă parte, companiile sunt tot mai prezente în universitate, cu oferte de practică, burse și joburi. Studenții răspund acestor oportunități încă din timpul facultății?
– Da, răspund, și cred că această deschidere a crescut mult în ultimii ani. Studenții sunt tot mai interesați să intre în contact cu mediul economic încă din timpul facultății. Vor să înțeleagă cum arată concret un loc de muncă, ce competențe se cer, ce proiecte se dezvoltă și care sunt perspectivele reale după absolvire.
Practica, bursele, internshipurile și întâlnirile cu specialiști din industrie sunt foarte importante, pentru că fac legătura între teorie și realitate. Un student care vede cum se aplică noțiunile învățate la cursuri devine, de regulă, mai motivat. Înțelege de ce are nevoie de matematică, de electrotehnică, de mașini electrice, de automatizări sau de programare.
În același timp, trebuie să avem grijă la echilibru. Este bine ca studenții să lucreze, dar este important să nu neglijeze formarea de bază. Primii ani de facultate sunt esențiali pentru construirea fundamentului profesional. Am eu o vorbă, anii petrecuți în universitate oferă un orizont întreg de cunoaștere, nu doar un punct de vedere. Orizont de unde oricând se poate alege altă direcție cu un minim efort de redirecționare. Un job poate aduce experiență, dar fără o bază solidă, dezvoltarea pe termen lung poate fi limitată.
– Din interacțiunea directă cu ei, ce îi motivează mai mult: pasiunea pentru domeniu sau siguranța unui loc de muncă bine plătit?
– Cred că răspunsul sincer este: ambele. La început, pentru mulți, siguranța unui loc de muncă bine plătit este o motivație foarte concretă și foarte firească. Tinerii se gândesc la independență, stabilitate, familie, viitor. Nu este nimic greșit în asta.
Dar, pe termen lung, doar motivația financiară nu este suficientă. Pentru a deveni foarte bun într-un domeniu, ai nevoie și de pasiune, de curiozitate, de dorința de a înțelege lucrurile în profunzime. Ingineria energetică nu este un domeniu simplu. Cere răbdare, disciplină, multe ore de studiu și capacitatea de a lega concepte din zone diferite.
Eu încerc să le transmit studenților că diploma este importantă, dar nu este suficientă. Poți obține o diplomă și mergând pe ideea „lasă că merge și așa”. Dar dacă vrei să construiești ceva care contează cu adevărat, trebuie să înveți să-ți controlezi impulsurile, să-ți canalizezi eforturile și să-ți clădești propriul viitor cu seriozitate. Ideal este ca, peste ani, când privești înapoi, să poți spune sincer: „Nu, nu regret nimic!”
– În contextul deficitului de specialiști, cum credeți că putem face domeniul energetic mai atractiv pentru tineri?
– În primul rând, trebuie să le arătăm tinerilor că energetica este un domeniu al viitorului, nu al trecutului. Uneori există percepția greșită că energetica înseamnă doar centrale, stații și rețele clasice. În realitate, astăzi energetica înseamnă tranziție verde, digitalizare, inteligență artificială, orașe inteligente, mobilitate electrică, eficiență energetică, securitate energetică și sustenabilitate.
Trebuie să comunicăm mai bine această imagine modernă a domeniului. Tinerii sunt atrași de tehnologie, de impact și de sens. Or, puține domenii au un impact social atât de mare precum energia. Fără energie nu funcționează economia, spitalele, transportul, educația, industria sau viața de zi cu zi.
În acest sens, contează foarte mult și imaginea pe care mass-media o creează în jurul domeniului energetic. Pentru un tânăr, este important ce vede, ce citește și ce exemple ajung în fața societății. Dacă presa vorbește despre energie doar în momente de criză, doar prin prisma prețurilor, a problemelor sau a conflictelor, atunci domeniul poate părea greu, rigid sau chiar descurajant. Dar dacă sunt aduse în prim-plan și exemplele de bune practici, proiectele reușite, oamenii pasionați, inginerii care construiesc soluții, cercetătorii, antreprenorii și specialiștii care schimbă lucrurile în bine, atunci percepția se poate schimba.
Presa poate contribui enorm la crearea unor repere. Poate prezenta modele de oameni și de cariere care să inspire studenții, elevii și chiar publicul larg. De multe ori, un tânăr alege o direcție nu doar pentru că a citit un plan de învățământ, ci pentru că a văzut un om în care s-a regăsit, un profesionist care i-a arătat că acel domeniu are sens și viitor.
Apoi, trebuie să construim punți mai solide între licee, universități și companii. Elevii trebuie să vadă laboratoare, proiecte, demonstrații practice, exemple de cariere. Studenții trebuie să întâlnească profesioniști reali, nu doar concepte abstracte.
Și, foarte important, trebuie să le oferim modele. Un tânăr alege mai ușor un domeniu atunci când vede oameni pasionați, profesioniști și echilibrați care îi pot arăta că această carieră are viitor.
– Colaborarea cu mediul economic pare să fie tot mai strânsă. Cât de importantă este această relație universitate–companii în pregătirea reală a studenților?
– Este esențială. Universitatea oferă fundamentul științific, gândirea critică, rigoarea și capacitatea de învățare pe termen lung. Companiile aduc contactul cu realitatea tehnologică, cu ritmul pieței, cu proiectele concrete și cu cerințele actuale ale profesiei. Cele două lumi nu trebuie văzute separat. Pregătirea reală a studenților apare atunci când teoria și practica se întâlnesc. Un laborator universitar bine construit, o vizită tehnică, o temă de proiect propusă împreună cu o companie sau un internship bine organizat pot avea un impact major asupra formării unui student. Pentru facultate, colaborarea cu mediul economic este importantă și pentru actualizarea programelor de studiu. Vedem ce competențe sunt cerute, ce tehnologii se folosesc, ce lipsuri apar în practică și putem adapta conținuturile educaționale fără a pierde rigoarea academică.
Dar această relație trebuie construită responsabil. Universitatea nu trebuie să devină doar un furnizor rapid de forță de muncă. Rolul nostru este să formăm ingineri capabili să se adapteze, să gândească, să conducă proiecte și să învețe continuu.
– Sunteți implicați în inițiative precum cele organizate împreună cu Asociația Inginerilor Energeticieni și Electricieni. Ce impact au aceste evenimente asupra orientării profesionale a studenților?
– Aceste evenimente au un impact foarte important, pentru că îi ajută pe studenți să vadă comunitatea profesională din care pot face parte. Una este să vorbești la curs despre sistemul energetic și alta este ca studentul să întâlnească ingineri, manageri, specialiști și reprezentanți ai companiilor care lucrează efectiv în domeniu. Prin astfel de inițiative, studenții înțeleg mai bine diversitatea carierelor posibile. Energetica nu înseamnă o singură direcție. Poți lucra în proiectare, exploatare, distribuție, transport, producție, eficiență energetică, audit energetic, automatizări, digitalizare, consultanță, cercetare sau management energetic.
De asemenea, aceste întâlniri le dau studenților încredere. Își dau seama că profesioniștii din domeniu au fost, la rândul lor, studenți, au avut întrebări, ezitări și momente de căutare. Pentru un tânăr, acest contact uman contează foarte mult.
– Ați organizat și întâlniri directe între studenți și specialiști din industrie. Ce rezultate ați observat și intenționați să extindeți astfel de formate?
– Da, astfel de întâlniri sunt foarte utile și rezultatele se văd în primul rând în atitudinea studenților. După o discuție directă cu specialiști din industrie, studenții devin mai atenți la propriul traseu profesional. Pun întrebări mai aplicate, sunt mai interesați de practică, înțeleg mai bine de ce anumite discipline sunt importante și își clarifică opțiunile. Un alt rezultat important este apropierea dintre studenți și companii. Pentru companii, aceste întâlniri sunt ocazii de a descoperi tineri buni. Pentru studenți, sunt ocazii de a înțelege ce presupune un anumit loc de muncă, dincolo de descrierile formale.
Da, cred că aceste formate trebuie extinse. Nu doar ca evenimente punctuale, ci ca parte a unei culturi permanente a dialogului între universitate și industrie. Întâlnirile pot include prezentări tehnice, workshopuri, studii de caz, vizite în teren, proiecte comune și mentorat.
– Dacă ne uităm la sistemul energetic în ansamblu, care sunt cele mai mari provocări pe care le identificați astăzi?
– Sistemul energetic se află într-un moment de transformare profundă. Una dintre marile provocări este integrarea surselor regenerabile într-un sistem care a fost proiectat inițial pentru producție mai predictibilă și mai centralizată. Regenerabilele sunt absolut necesare, dar ele aduc variabilitate și cer flexibilitate mai mare în rețele.
A doua provocare este modernizarea infrastructurii. Rețelele trebuie adaptate la noi tipuri de consumatori și producători: prosumatori, vehicule electrice, pompe de căldură, sisteme de stocare, comunități energetice. Toate acestea schimbă fluxurile de energie și modul de operare.
A treia provocare este deficitul de specialiști. Putem avea tehnologii performante, finanțări și strategii, dar fără oameni bine pregătiți implementarea devine dificilă.
Aș mai adăuga securitatea energetică, digitalizarea și nevoia de decizii coerente pe termen lung. Energia nu poate fi gestionată doar prin reacții de moment. Este nevoie de viziune, investiții, competență și colaborare între instituții.
– Integrarea surselor regenerabile și modernizarea rețelelor sunt procese în plină desfășurare. Suntem pregătiți, ca sistem, pentru aceste transformări?
– Suntem într-un proces de pregătire, dar mai avem mult de lucru. Există pași importanți făcuți, există investiții, există interes crescut pentru regenerabile, eficiență energetică și digitalizare. Dar transformarea sistemului energetic nu se face doar prin instalarea unor capacități noi de producție.
Este nevoie de rețele modernizate, de stocare, de mecanisme de flexibilitate, de reglementări adaptate și de o mai bună coordonare între toți actorii implicați. Integrarea surselor regenerabile trebuie privită sistemic. Nu este suficient să producem energie verde; trebuie să o putem transporta, distribui, consuma eficient și echilibra în timp real.
Cred că România are potențial foarte mare, dar pregătirea trebuie accelerată. Avem nevoie de investiții inteligente, de specialiști, de digitalizare și de politici coerente. Sistemul poate face această tranziție, dar trebuie să o trateze ca pe un proces strategic, nu ca pe o succesiune de măsuri izolate.
– Cât de conectați sunt studenții la aceste realități și cât de bine înțeleg complexitatea domeniului?
– Studenții sunt conectați la aceste realități, mai ales pentru că trăiesc într-o perioadă în care energia este permanent prezentă în discuția publică: prețuri, regenerabile, prosumatori, mașini electrice, schimbări climatice, securitate energetică. Ei aud aceste teme și vin cu întrebări.
Totuși, înțelegerea complexității vine treptat. La început, mulți privesc lucrurile simplificat: punem panouri fotovoltaice și am rezolvat problema, instalăm baterii și sistemul devine stabil, digitalizăm și totul funcționează automat. Pe parcurs, încep să înțeleagă că sistemul energetic este un organism foarte complex, în care tehnicul, economicul, legislativul și socialul sunt legate între ele.
Rolul nostru este să le arătăm această complexitate fără să îi descurajăm. Dimpotrivă, trebuie să le arătăm că tocmai această complexitate face domeniul interesant și important. Energetica este un domeniu în care deciziile tehnice au efecte economice și sociale majore.
– Se discută tot mai mult despre nevoia de competențe interdisciplinare. Cât de important este ca viitorii ingineri să aibă și o componentă de formare umanistă?
– Este foarte important. Un inginer nu lucrează doar cu formule, echipamente și programe software. Lucrează cu oameni, cu echipe, cu beneficiari, cu instituții, cu decizii care afectează comunități. Formarea umanistă nu înseamnă să diminuăm rigoarea tehnică. Dimpotrivă, un inginer foarte bun trebuie să fie solid tehnic. Dar, pe lângă aceasta, trebuie să poată comunica, să înțeleagă responsabilitatea deciziilor sale, să aibă etică profesională, empatie și capacitate de colaborare.
Eu cred că în clasă se învață mai mult decât o disciplină. Se învață un mod de a gândi, un mod de a te raporta la muncă, la adevăr, la ceilalți și la tine însuți. Într-un domeniu tehnic, această dimensiune umană este uneori trecută cu vederea, dar ea face diferența între un specialist bun și un profesionist complet.
– Ați vorbit despre importanța eticii în profesie. Cum reușiți să transmiteți aceste valori într-un domeniu atât de tehnic?
– Etica nu se transmite doar prin declarații. Se transmite prin exemple, prin consecvență și prin modul în care reacționezi în situații concrete. În inginerie, etica este esențială, pentru că deciziile tehnice pot afecta siguranța oamenilor, calitatea vieții, mediul și resursele unei comunități. Încerc să le transmit studenților că profesionalismul nu înseamnă doar să știi să calculezi sau să proiectezi. Înseamnă și să fii corect, să nu accepți compromisuri periculoase, să îți asumi responsabilitatea și să înțelegi că semnătura unui inginer are greutate.
Cred sincer că fiecare om are un preț de la care i se pot clătina principiile. La unii, acest preț este mai mic; la alții, mai mare. Educația, cultura, mediul și caracterul contează enorm. Dar cei care nu au preț, cei pentru care principiile și moralitatea sunt mai presus de bani sau avantaje, sunt mai rari decât ne place să credem. Iar adevărata moralitate se vede mai ales atunci când verificarea este imposibilă.
Aceste lucruri trebuie discutate cu studenții. Nu moralizator, ci sincer. Pentru că un inginer bun trebuie să fie nu doar competent, ci și demn de încredere.
– Cum ar trebui să funcționeze, în mod ideal, relația dintre autorități, mediul academic, companii și mass-media pentru a susține dezvoltarea sectorului energetic?
– Ideal, această relație ar trebui să funcționeze pe bază de dialog real, continuitate și încredere. Fiecare actor are un rol important.
Autoritățile trebuie să asigure cadrul legislativ, strategiile și stabilitatea necesară investițiilor. Mediul academic trebuie să formeze specialiști, să producă expertiză și să contribuie cu analize obiective. Companiile trebuie să investească, să inoveze și să transmită către universități nevoile reale ale pieței. Mass-media are rolul de a informa corect publicul și de a explica teme complexe într-un mod accesibil.
Energia este un domeniu în care deciziile greșite sau întârziate se plătesc scump. De aceea, avem nevoie de mai puțin zgomot și mai multă competență în dezbaterea publică. Avem nevoie de mesaje clare, de educație energetică și de proiecte construite pe termen lung.
Nu putem dezvolta sectorul energetic dacă fiecare actor lucrează izolat. Este nevoie de colaborare, dar și de respectarea rolului fiecăruia.
– La final, ce recomandări ați avea pentru studenți care își aleg o carieră în energetică? Dar pentru autorități și pentru companiile din domeniu?
– Pentru studenți, recomandarea mea este să trateze această perioadă cu seriozitate. Să nu meargă pe ideea că „mai este timp”, „se poate și mâine” sau „merge și așa”. Uneori poate merge și așa, poate obții o diplomă și așa, dar dacă vrei să construiești ceva care să conteze cu adevărat, ai nevoie de disciplină, curiozitate și caracter. Le-aș spune să învețe temeinic, să pună întrebări, să caute experiențe practice, să nu fugă de dificultate și să nu confunde succesul rapid cu reușita pe termen lung. Energetica este un domeniu greu, dar frumos, stabil și extrem de important pentru viitor.
Pentru autorități, recomandarea este să privească energia strategic, nu conjunctural. Avem nevoie de politici coerente, de investiții în infrastructură, de susținerea educației tehnice și de consultarea reală a specialiștilor.
Pentru companii, recomandarea este să investească nu doar în tehnologie, ci și în oameni. Să se apropie de universități, să ofere stagii serioase, mentorat, burse și proiecte reale pentru studenți. Dacă vrem specialiști buni, trebuie să contribuim împreună la formarea lor.
Iar studenților le-aș mai spune ceva, poate mai personal: eu cred în ei. Cred că, și atunci când au îndoieli, pot găsi drumul corect. Îmi doresc să rămână oameni sinceri, cu suflet bun, profesioniști serioși și oameni care, peste ani, privind înapoi, să poată spune fără regret că au ales bine.
-Vă mulțumesc!
