“Investițiile în infrastructura energetică reprezintă o soluție sigură pentru ieșirea din criza blocajelor financiare și pentru creștere economică în România. Conectarea proactivă la procesul de decizie european este o oportunitate pentru România și pentru Europa, în folosul clienților”, recomandă Mihai Păun, cu experiența de Senior adviser European Network of Transmission System Operators for Electricity (ENTSO-E), actual Vicepreşedinte Centrul Român al Energiei și Administrator Electrica Distribuție Muntenia Nord. România a început să fie tot mai activă în procesele de decizie la nivel european, este însă nevoie de mult mai multe resurse, de mai mulți specialiști și diplomați în domeniul energiei, care să poată preveni efectele unor reglementări eronate sau și mai grav, al reglementărilor contradictorii, susține consultantul Mihai Păun, într-un interviu acordat InvesTenergy. Domnia sa are o experiență de mai mult de 25 de ani în industria de energie electrică, la nivel de conducere și executiv, in transportul de energie electrică, în distribuție și producere, atât la nivel national, cât și internațional. În cadrul ENTSO-E a coordonat negocieri între operatorii de transport pentru investitii de interconexiuni în Regiunea Marii Nordului și a participat la realizarea Planurilor Regionale de Investitii și în Regiunea Marii Baltice, în Regiunea Europei Continentale Centrale și de Est și în Regiunea Europei Continentale Centrale și de Vest.
Ințiator al asociației Centrul Roman al Energiei, Mihai Păun anunță trei proiecte energetice importante: RE-SERVE, WISEGRID, SUCCESS, cu o valoare totală de finanțare pentru CRE de peste 1,3 milioane EURO. Detalii despre acestea, precum și opinii, recomadări prețioase de la un specialist de talie internațională, citiți în interviul acordat InvesTenergy.
– Domnule Mihai Păun, sunteți consultant pentru organizații internationale în domeniul energiei și, totodată, reprezentanți interesele industriei energetice românești în exterior. Ați rămas legat de Electrica, având în prezent calitatea de administrator neexecutiv la una dintre filialele companiei. Îmi acordați acest interviu între două călătorii …Cum reușiți?
– Sunt activități economice care necesită ambele dimensiuni: națională și europeană. În multe domenii, ca și în cazul domeniului energiei, acestea se completează. Eu am avut satisfacția și șansa să construiesc o experiență europeană pe seama acumulărilor profesionale în diverse activități și roluri în sistemul energetic românesc, în producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei electrice. Am rămas în permanentă comunicare cu reprezentanții energeticii românești, pentru că am crezut și cred în continuare că dimensiunea europeană a sectorului energetic românesc poate fi și trebuie consolidată. Așa am identificat la Bruxelles o nișă în reprezentarea intereselor sectorului energetic românesc și am propus liderilor societăților de stat și private active în domeniul energiei să privească viitorul investițiilor energetice în România prin prisma politicii și strategiei europene în acest domeniu.
Am început aceste discuții în 2004, la doi ani după ce am început activtatea de consilier la EURELECTRIC – Uniunea Industriilor de Electricitate. Am fost încurajat în inițiativă și astfel am dezvoltat interesul pentru crearea unei asociații profesionale care să reprezinte interesele organizațiilor membre la Bruxelles și București. Centrul Român al Energiei (CRE), organizație înființată în 2011, contribuie activ la politica energetică europeană şi naţională, în vederea susţinerii şi promovării investiţiilor în sistemul energetic naţional integrat, la nivel regional şi european. În strategia organizaţiei, un rol important îl constituie întâlnirile periodice cu reprezentanţii instituţiilor europene şi ai instituţiilor naţionale în domeniul energiei, petrolului, gazelor naturale şi carbunelui. Eforturile noastre se adresează intensificării comunicării active atât cu instituţiile Europene la Bruxelles cât şi cu Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, pentru beneficiul şi în interesul instituţiilor sectorului energetic românesc, inclusiv al membrilor CRE. ELECTRICA este membru fondator al asociației, ca și TRANSELECTRICA. Am menținut și dezvoltat cooperarea cu aceste organizații pe toata durata activității mele la Bruxelles: la EURELECTRIC, în primii opt ani și apoi la ENTSO-E în următorii șase ani și mai bine.
– Pentru început, vă rog să ne spuneți cu ce vă ocupați la ENTSO-E. Ați coordonat activități în cadrul Eurelectric…
– Investițiile au reprezentat pentru mine o atracție încă din primii ani de activitate profesională, când le urmăream în linii electrice aeriene și subterane, în stații de transformare, automatizări și protecții, ca tânăr inginer stagiar la Electromontaj. Apoi am avut satisfacția realizării investițiilor în producerea energiei electrice în Centrale Hidroelectrice de Mica Putere și Microhidrocentrale, proiectate și ulterior gestionate de Electrica (la vremea aceea IRE, în cadrul CONEL), ulterior de Hidroelectrica și în cele din urmă privatizate. Experiența practică mi-a fost de mare ajutor mai târziu la EURELECTRIC, unde primul “dosar” de care m-am ocupat a fost cel al energiilor regenerabile în cadrul Unității de Politici Energetice și Generare. Schemele de susținere, politicile energetice și strategiile Statelor Membre în îndeplinirea țintelor definite de Comisia Europeană pentru regenerabile au făcut obiectul activității mele timp de câțiva ani.
Activitatea de consilier pentru dezvoltarea rețelelor electrice în cadrul ENTSO-E a reprezentat o continuare în urmărirea investițiilor în rețelele electrice de înaltă tensiune. Operatorii de Transport și de Sistem ai reţelelor electrice de înaltă tensiune realizează împreună Planul de Dezvoltare a Rețelelor pe Zece Ani. În acest sens, prin pachetul al treilea de reglementări în domeniul energiei, a fost creată asociaţia ENTSO-E care reprezintă interesele operatorilor de transport şi de sistem pentru electricitate în Europa. De asemenea, mai există încă o asociaţie care se ocupă de transportul gazelor de înaltă presiune – ENTSOG (European Network of Transmission System Operators for Gas). Ambele asociații sunt responsabile pentru creșterea capacității de interconexiune între Statele Membre ale Uniunii Europene. Există o viziune comună a tuturor operatorilor de transport şi sistem privind consolidarea reţelelor sau extinderea lor prin reţele electrice noi, ceea ce a dus, practic, la lista proiectelor de interes comun european (PCI) publicata de Comisia Europeana. La baza acestei liste stau planurile de dezvoltare a reţelelor pe zece ani (TYNDP), atât pentru electricitate, cât și pentru gaz, care sunt actualizate la fiecare doi ani. Prin ansamblul lor, în Europa, se fac investiţii majore. Valoarea Planului de Dezvoltare a Rețelelor Electrice de Înaltă Tensiune care va fi publicat în 2016 depăşeşte suma de 150 miliarde euro pentru zece ani. Este un lucru bun. Există şi fonduri pentru investiţii, iar proiectele de interes comun fac obiectul programului “Connecting Europe Facility – CEF”. Un buget total de 5.35 miliarde de euro este disponibil în cadrul CEF pentru proiecte în energie pentru perioada 2014-20120.
Infrastructura energetică a UE este îmbătrânită și în condițiile actuale nu mai este potrivită cererii viitoare de energie, nu mai poate să asigure securitatea alimentarii cu energie sau să susțină integrarea energiilor din surse regenerabile. Consolidarea rețelelor existente și dezvoltarea de noi infrastructuri de importanță europeană pentru transportul energiei va necesita investiții de cca 140 miliarde de Euro în electricitate și de cel puțin 70 miliarde de euro în gaz natural. Lista Proiectelor de Interes Comun European (PCI) este realizată de Comisia Europeană pe baza proiectelor propuse de ENTSO-E și ENTSOG în Planurile de Dezvoltare a Rețelelor pe Zece Ani. Aceste proiecte sunt evaluate în vederea selectării pe multe criterii: criterii tehnice, costuri, sustenabilitate, impactul cu mediul, siguranța alimentării cu energie, capacitatea de interconexiune, impactul în mediul social, impactul în piaţa de energie. Proiectele de interes comun european au două avantaje, primul ar fi că există surse de finanţare pentru cele care nu sunt economic viabile, iar al doilea avantaj îl reprezintă simplificarea cadrului de reglementare. In cadrul ENTSO-E au fost definite şase zone regionale în Europa în cadrul cărora desfașoară activitatea grupuri de lucru formate din reprezentanți ai operatorilor de transport, cam 10-12 ţări din fiecare regiune. Regiunile sunt: Marea Nordului, Marea Baltică, Europa Continentală, Centrală şi de Est, unde se află şi România, Europa de Sud-Est, unde se găseşte din nou ţara noastră, Europa Centrală şi de Vest şi Europa Centrală şi de Sud. Sunt ţări care fac parte din două sau trei regiuni, pentru ca proiectele regionale, care fac parte din pachetul acestui plan de dezvoltare pentru zece ani, să fie omogene, să aibă o abordare sistematică şi echidistantă.
În fiecare regiune există câte un reprezentant al operatorului de transport din regiune care discută şi, de comun acord, spune dacă este nevoie de un proiect sau dacă, de exemplu, el este important şi pentru România, Bulgaria, Ungaria, astfel proiectul fiind evaluat ca prioritar. Toate aceste discuţii au loc la nivelul grupurilor regionale. În cadrul ENTSO-E am avut plăcerea să lucrez în patru dintre ele şi să coordonez discuţii şi negocieri între operatorii de transport pentru investitii de interconexiuni in Regiunea Marii Nordului: Marea Britanie, Belgia, Olanda, Irlanda, Norvegia, Germania, Danemarca, Luxemburg şi Franţa. La fel am participat la realizarea Planurilor Regionale de Investitii in Regiunea Marii Baltice, in Regiunea Europei Continentale Centrale si de Est si in Regiunea Europei Continentale Centrale si de Vest. Am contribuit recent și condus un studiu amplu pentru definirea posibilei configurații a rețelelor de înaltă tensiune în Europa în 2050 sub titlul “Electricity Highway”. Acest proiect a fost finanțat de Comisia Europeana si sustinut de 15 operatori de transport și de sistem împreună cu asociații europene – EURELECTRIC, T&D Europe, Europacable, universități, consultanți, ONG-uri.
În completare la ceea ce am menționat deja ca fiind relevant pentru activitatea mea în EURELECTRIC, pot adăuga analizele și studiile de coordonare privind schemele de susţinere pentru energia regenerabilă și o serie de inițiative, proiecte și rapoarte relevante domeniului distribuției energiei electrice la nivel european.
– Care este misiunea dvs la CRE?
– În asociația Centrul Român al Energiei am avut rolul promovării inițiativei de reprezentare a sectorului energetic românesc la Bruxelles și Bucuresti. Am fondat această asociație, în 2011, împreună cu toți cei care au crezut în proiect. În ultimii zece ani am construit o rețea profesională europeană interesată în dezvoltarea proiectelor finanțate din fondurile europene, am evaluat, am condus și am scris la rândul meu astfel de proiecte. Anul acesta am reușit să construim trei consorții europene, împreună cu care am dezvoltat trei propuneri de proiecte energetice acceptate pentru finanțare în cadrul Programului Orizont 2020 al Comisiei Europene. Valoare totală de finanțare pentru CRE în aceste proiecte este de peste 1,3 milioane EURO. Proiectele în care am promovat și membrii asociației CRE sunt: RE-SERVE, WISEGRID, SUCCESS.
– Schemele de susținere pentru energia din surse regenerabile, un subiect sensibil în Europa, dar și în România. Care este soluția, în opinia dvs?
– Referitor la subiectul sensibil al schemelor de susţinere pentru regenerabile, în Europa este o dispută, deoarece în final aceste subvenţii pentru regenerabile, fie că sunt feed-in tariff sau certificate, ele sunt suportate de consumatori. Discutăm acest subiect de mai bine de 10-12 ani, făcând analize de când Uniunea Europeană avea doar 15 state, analize cantitative privind schemele suport. Sunt două direcţii, feed-in tariff care stimulează, atrag investitorii deoarece permit realizarea investiţiilor în timp record – şi mai sunt mecanismele care stimulează competiţia în piaţă, cum ar fi sistemele care implică certificatele verzi.
Eu cred că rezolvarea acestui conflict îl reprezintă o abordare predictivă şi transparentă care să permită investitorilor să-şi reconsidere planurile de investiţii, să şi le redefinească, să le reanalizeze din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, Europa are obiective şi ţinte pentru 2020, iar în multe dintre ţări obiectivele au fost atinse. Din moment ce obiectivele sunt atinse înseamnă că lucrurile sunt rezolvate şi toate tehnologiile ar trebui să se susţină singure, să nu mai fie necesare schemele de subvenţie. Ceea ce face diferenţa în abordările din diverse state membre este modul în care se aplică schimbările. Una este să anunţ că schemele vor fi modificate şi să fac aceasta comunicare cu un an sau doi înainte de a le modifica, iar alta e să le modific de azi pe mâine.
În 2004 activitatea de distribuție a energiei electrice nu era recunoscută în structura EURELECTRIC decât printr-o analiză comparativă a performanțelor operatorilor sistemelor de distribuție (DSO) în Europa realizată cu susținerea unui consultant. Având o viziune a perspectivei și evoluției rolului DSO în Europa, pe fundața experienței în ELECTRICA, am propus Secretarului General al EURELECTRIC, la vremea aceea Paul BULTEEL, să acordăm mai multa atenție politicilor și reglementărilor în activitatea de distribuție a energiei electrice, clienților și operațiunilor DSO, precum și rețelelor inteligente. Propunerea a fost privită cu reticență la început, dar dupa câteva luni a fost acceptată. Am creat astfel Comitetul de Rețele Electrice al EURELECTRIC, responsabil pentru aspectele politice și strategice ale rețelelor electrice, inclusiv la înaltă tensiune, pentru început.
– De ce ați ales Electrica? Cum vedeți evoluția acestei companii după listare…
– Electrica este organizația în care am acumulat experiența practică și managerială în prima parte a carierei mele profesionale. Fără aceasta mi-ar fi fost greu să evoluez în plan european. Cred ca așa am reușit să ma adaptez în EURELECTRIC și apoi ENTSO-E și să aduc contribuții noi în activitatea acestor asociații europene reprezentative pentru infrastructura energetică.
Eu cred că Electrica poate evolua prin realizarea cu prioritate a investiţiilor în reţelele electrice de distribuţie pe baza unui program propriu de proiectare, dezvoltare şi inovare. Un alt pas în evoluția companiei îl poate constitui definirea unui Plan de Dezvoltare a Reţelelor Electrice de Distribuţie a Energiei pe o perioadă de cinci şi respectiv de zece ani, care să asigure continuitatea programelor de investiţii anuale, în special în perioadele de tranziţie între mandatele Consiliului de Administraţie, şi corelat cu perioada de reglementare si cu planul de dezvoltare al infrastructurii de transport, cu actualizare la fiecare doi ani. Cred ca este benefică modernizarea şi dezvoltarea activităţilor societăţii Electrica, astfel ca aceasta să devină o companie atractivă pentru tinerii absolvenţi în domeniu, pe fondul valorificării experienţei personalului existent. La fel de relevantă este îmbunătăţirea calităţii servicilor către clienţi, în general şi în particular a calității energiei furnizate consumatorilor, cu accent pe aducerea indicatorilor privind durata şi frecvenţa întreruperilor la parametrii europeni, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.
Efort poate fi investit și in îmbunătăţirea contractelor de furnizare a energiei electrice şi a relaţiei cu consumatorii, în creşterea satisfacţiei clienţilor – consumatori, furnizori sau producători, in realizarea de proiecte prin participarea cu prioritate în programe şi parteneriate cu surse de finanţare europene. Participarea activă a Electrica în iniţiative legislative europene în domeniul energiei prin lobbying activ în organizaţiile şi asociaţiile europene (EURELECTRIC, CIGRE, etc.) şi naţionale (IRE, Centrul Român al Energiei, AFER, ACUE, etc.), reducerea impactului cu mediul al reţelelor electrice şi, în special, al reţelelor de telecomunicaţii instalate pe stâlpii companiei, consolidarea imaginii acesteia şi a cooperării la nivel naţional, regional şi european sunt alte elemente remarcabile în evoluția societății.
În perspectiva financiară, eu cred că profitul brut din activitatea reglementată poate să fie cel puţin egal cu rata reglementată a rentabilităţii stabilită conform reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei multiplicată cu baza de active reglementate pentru fiecare an. Randamentul capitalurilor proprii pot să atingă o rată de minim 12% până în anul 2018, gradul de îndatorare poate să fie mai mic decât 30%, iar fluxurile de numerar operaţionale pot să crească cu cel puţin 3% anual.
– Aveți o vastă experiență în a lucra cu reprezentanți ai organismelor internaționale, cunoașteți cum funcționează lucrurile în exterior și ați urmărit, cu siguranță, evoluția sectorului energetic românesc, modul în care autoritățile țin pasul cu legislația și progresul industriei energetice europene si nu numai. Cum se prezintă România? Care sunt recomandările dvs.?
– România a avut în permanență ca obiectiv implementarea legislației europene în general și în domeniul energiei în particular. Obiectivul pachetului legislativ din 2015 privind Uniunea Energetică este de a asigura o energie la prețuri accesibile, sigură și durabilă atât pentru Europa, cât și pentru cetățenii săi. Cinci domenii-cheie, inclusiv securitatea energetică, eficiența energetică și decarbonizarea, fac obiectul unor măsuri specifice. În prezent, UE este cel mai mare importator mondial de energie, importând 53% din totalitatea energiei pe care o consumă la un cost anual de aproximativ 400 miliarde EURO.
Câteva direcţii de acţiune care pot contribui la dezvoltarea unei politici energetice a Romaniei sincronizate cu principiile politicii energetice a Uniunii Europene includ: creşterea siguranţei în alimentarea cu energie din punct de vedere al mixului de resurse cât şi al infrastructurii reţelelor; selectarea unui mix energetic echilibrat, bazat pe utilizarea eficienta a resurselor interne; creşterea eficienţei energetice in producerea, transportul, distribuţia, consumul energiei; promovarea utilizării surselor de energie regenerabile; cresterea competivităţii pieţelor de energie electrică şi gaze natural, integrate in pieţa interna de energie a Uniunii Europene; consolidarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice în reţele inteligente; promovarea si realizarea investiţiilor in infrastructura energetica, inclusiv prin atragerea de capital privat şi a fondurilor europene.
– Este România reprezentată corespunzător în fața organismelor internaționale? Se poate mai bine?
– România este tot mai prezentă, mai activă și mai eficientă în Europa și în plan internațional. Alianțele cu alte țări, cooperarea internațională cu valențe regionale mai conturate ne pot pune și mai bine în valoare potențialul de care dispune țara noastra. Continuitatea în reprezentare în organizații și instituții poate fi de asemenea îmbunătățită.
– Există o strategie energetică la nivel european, încă se lucrează la o strategie națională. A pierdut România oportunități în lipsa unor direcții clare care să fie fixate în Strategia energetică?
– Da, există strategii energetice la nivel european, care se adresează diferitelor orizonturi de timp: 2020, 2030, 2050. Sunt definite ținte în corelare cu aceste orizonturi. Politica energetică a României este definită pe fundalul schimbărilor şi evoluţiilor inregistrate la nivel naţional şi european. Evident este necesară corelarea politicii și strategiei energetice naționale cu politica și strategia energetică europeană pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în domeniu. România își asumă obiectivele politicii energetice europene, iar strategia națională urmărește îndeplinirea lor. Vom avea o Strategie Energetică Națională publică în cursul lunilor următoare. Eu cred că România valorifică tot mai bine oportunitățile pe plan european și regional, dacă luăm în considerare rolul strategic al țării noastre în Europa Centrala și de Sud-Est.
– Care ar trebui să fie prioritățile în energie ale României?
– Eu cred că prioritățile în energie trebuie să se adreseze deopotrivă stabilității economice şi securității în aprovizionarea cu energie în condiţiile de fluctuație a preţului resurselor energetice pe piaţa internaţională, ca urmare a creşterii continue a cererii de energie, protecţiei mediului şi reducerii schimbărilor climatice, precum și consumatorilor și creșterii satisfacției lor prin serviciile energetice oferite.
– Procesul de implementare a reglementărilor europene în România: cum decurge? Sunt mulți cei care reclamă avalanșa de reglementări, schimbările dese în legislație care dăunează bunului mers al investițiilor… Ce ar trebui corectat?
– De cele mai multe ori, implementarea reglementărilor europene este mai complexă decât elaborarea acestor reglementări. Eu văd în primul rând o necesitate a corelării acestor reglementări la nivel european. Sunt multe reglementări europene care se află în contradicție. Este nevoie de un cadru de reglementare transparent, predictibil și stabil, care să încurajeze investițiile, nu să le întarzie sau să le descurajeze.
– Urmează noi și multe reglementări, procesul de aliniere la legislația europeană continuă… Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a veni în întâmpinarea actorilor de pe piața energiei și consumatorilor?
– România a început să fie tot mai activă în procesele de decizie la nivel european. Este însă nevoie de mult mai multe resurse, de mai mulți specialiști și diplomați în domeniul energiei, care să poată preveni efectele unor reglementări eronate sau și mai grav, de reglementări contradictorii. Este nevoie de argumente, de alianțe de opinie la nivelul organizațiilor, al asociațiilor, este necesar ca acestea să fie prezentate instituțiilor europene înainte ca ideile noilor reglementări să fie cristalizate. De aceea, eu cred în vocea și puterea asociațiilor profesionale, în corelarea opiniilor și în consultări publice care să permită optimizarea proceselor și deciziilor.
– Investițiile în infrastructura rețelelor electrice, un subiect pe cât de important, pe atât de controversat. S-au tot făcut investiții în ultimii ani, companiile de distribuție își prezintă realizările, există planuri de investiții (aprobate de ANRE). Cu toate acestea, mai este mult de lucru la rețele….Cum sunt tratate investițiile în România? Care sunt propunerile dvs?
– La nivel european sunt multe proiecte realizate sau în curs de realizare pentru investiţii in infrastructura energetică. În contextul european există agenţia INEA (Innovation and Networks Executive Agency), care răspunde de implementarea proiectelor şi le urmăreşte finanţările, gradul de îndeplinire, respectarea graficelor. Începând din ianuarie 2014, INEA este responsabilă pentru finanțarea proiectelor în cadrul mecanismului Connecting Europe Facility (CEF), care reprezintă un instrument-cheie de finanțare UE pentru a promova creșterea economică, locurile de muncă și competitivitatea, prin investiții în infrastructură la nivel european. Acest mecanism susține dezvoltarea unor rețele transeuropene interconectate, performante, durabile și eficiente în domeniul transporturilor, energiei și serviciilor digitale. INEA implementează cea mai mare parte a bugetului CEF, în total 27,4 miliarde de euro din 30.4 miliarde (22,4 miliarde pentru transport, 4,7 miliarde pentru energie și 0,3 miliarde pentru telecomunicații).
Companiile europene de distribuție a energiei electrice traversează o perioadă foarte grea din punctul de vedere al afacerilor. Reglementările actuale fac foarte dificilă activitatea lor, iar profitul este greu sau imposibil de realizat. Programele de restructurări și de eficientizare a activității DSO sunt continue. Distribuția energiei electrice este „mila finală” în livrarea energiei electrice, este legătura dintre sistemul de transport și consumatorii de energie electrică. Activitatea de distribuție a energiei electrice este foarte diversificată în Europa. Numărul și mărimea zonelor de operare, numărul de clienți, caracteristicile rețelelor, precum și structura de proprietate variază în Europa. Modelele utilizate pentru a revizui tarifele și veniturile permise trebuie să reflecte această diversitate pentru a permite comparații valabile.
Toate aceste provocări și restricții severe aplicate DSO pot fi depășite doar prin realizarea continuă a investițiilor în infrastructura rețelelor electrice, în soluții tehnologice noi și inteligente. Cooperarea între DSO și TSO este o altă condiție pentru realizarea planurilor de investiții la nivel național și european.
– Este nevoie de specialiști în energie în România. Dată fiind experiența dvs profesională, sunt curioasă dacă vi s-a solicitat sprijinul de către autoritățile române…
– Da, este nevoie de specialiști în energie în România, ca și în Europa. Este nevoie de consolidarea infrastructurii energetice, dar și de consolidarea echipelor care conduc instituțiile strategice în energia românească și europeană. Eu am oferit sprijinul meu autorităților române prin crearea acestei asociații profesionale – Centrul Român al Energiei, care are o prezență tot mai activă și benefică atât la Bruxelles, cât și la București.
– Sunteți inițiatorul Centrului Român al Energiei. După 5 ani de activitate, organizația își atinge scopul? Care sunt noutățile? Ce proiecte/programe derulați în sprijinul societăților românești membre?
– Centrul Român al Energiei (CRE) este o organizație profesională non-guvernamentală și non-profit, care reunește și reprezintă la Bruxelles și București, începând din anul 2011, interesele companiilor de stat și private ce operează în sectorul energetic românesc. Membrii CRE sunt companii active din următoarele domenii: energie electrică, petrol și gaze, cărbune, servicii și echipamente energetice, servicii juridice. Câteva exemple de realizări recente:
- prezența activă și experiența la nivel național și European; Birou și contacte la București și Bruxelles;
- parteneriate Strategice Europene: Parteneriat cu Centrul pentru Politici Publice Europene (CEPS) pe tematica politicii și strategiei energetice în regiunea Europa Centrală și de Sud-Est;
- experiență în organizarea de Evenimente precum “Ziua Energiei Romanesti” la Bruxelles și participări în Consultări publice cu opinii oficiale pe tematica modificărilor legislative și de reglementare ale sectorului energetic la nivel național și European;
- la cinci ani de la înființare, asociația Centrul Român al Energiei continuă seria evenimentelor “Romanian ENERGY DAY” la Bruxelles. Cu sprijinul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană și al europarlamentarilor romani, membri în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European, CRE a avut ca obiectiv pentru această ediție aniversară alinierea proceselor de elaborare a Strategiei Energetice Naționale și a discuțiilor de la Bruxelles privind implementarea Uniunii Energetice în regiuni;
- participare în Consorții Europene în trei proiecte finanțate de Comisia Europeană H2020 cu valoare totală pentru CRE de peste 1,3 milioane EURO: RE-SERVE, WISEGRID, SUCCESS.
RE-SERVE, WISEGRID, SUCCESS – proiecte finanțate de Comisia Europeană H2020 cu valoare totală pentru CRE de peste 1,3 milioane EURO
– Vă rog să prezentați, pe scurt, proiectele CRE.
– Asociația CRE este în permanentă căutare de interacțiuni cu potențiali parteneri europeni şi naționali în vederea cooperării şi formarii de parteneriate pentru proiecte europene. Unul dintre obiectivele strategice ale asociației îl reprezintă participarea împreuna cu membrii în parteneriate pentru proiecte finanțate în cadrul programelor europene.
Comisia Europeană a comunicat in iunie acceptul pentru finanțarea Proiectului “RE-SERVE” – Renewables in a Stable Electric Grid, în care Centrul Român al Energiei este partener împreuna cu membrul său Transelectrica şi cu alte organizatii representative din Germania, Irlanda şi Italia. RE-SERVE se adresează provocarilor cercetarii unor concepte noi ale sistemelor energetice, implementate ca servicii suport de sistem, permițând controlul distribuit şi la nivele multiple ale sistemului energetic, prin utilizarea codurilor de rețea uniforme la nivel European.
Proiectul RE-SERVE a atras atenția evaluatorilor prin subiectul de actualitate abordat – integrarea Surselor Regenerabile în Sistem, la care contribuția asociației CRE şi a membrului sau TRANSELECTRICA este considerată importantă. RE-SERVE este o acțiune de cercetare şi inovare care se incadrează în subiectul dezvoltarii generației viitoare de tehnologii pentru energii regenerabile şi pentru încalzire/racire. Valoarea finanțării pentru CRE este 341325 EURO. Rolul CRE este de coordonator al Pachetului de Lucrări 6 (WP6) referitor la reglementari, elemente legislative şi modelul de afacere pentru surse regenerabile de energie. Ca lider al acestui pachet de lucrări, CRE va urmări pregatirea aspectelor legale şi de reglementare a schimbării structurii de management al sistemelor energetice în Europa, în particular, definirea unui set comun de coduri de rețea pan-European, care să adreseze integrarea regenerabilelor în sistem.
Al doilea proiect acceptat de Comisia Europeană pentru finanțarea este Proiectul “WiseGRID” – Wide scale demonstration of Integrated Solutions and business models for European smart GRID, în care CRE este partener împreună cu alte organizații reprezentative din Spania, Franta, Italia, Belgia, Grecia, Germania și Marea Britanie. Proiectul intenționează să lanseze în piață un set de solutii și tehnologii pentru creșterea inteligenței, stabilității și securității rețelei energetice europene, rețea ce integrează tehnologii de stocare și o pondere de minim 50% energie din surse regenerabile, rețea capabilă să răspundă în timp real cererii consumatorilor. Valoarea de finanțare pentru CRE este 758250 EURO.
Al treilea proiect finanțat de Comisia Europeana este Proiectul “SUCCESS – Securing Critical Energy Infrastructures”, în care CRE este partener împreuna cu membrul său Electrica şi cu alte organizatii reprezentative din Germania, Irlanda şi Italia. Proiectul SUCCESS va dezvolta o abordare globală privind analiza amenințărilor și a măsurilor de contraacțiune cu un accent special pe vulnerabilitățile introduse de contoarele inteligente. Din bugetul total al Consorțiului de cca 5 milioane EURO, finantarea CRE este 199937,50 EURO.
Asociația CRE este activă și în inițiative naționale cum ar fi “Smart City Sibiu” și proiectul ELIZE privind alimentarea cu energie electrica a localităților izolate de rețeaua electrică.
– Revenind la activitatea dvs în România, sunteți interesat să candidați la conducerea unei companii din sectorul energetic?
– Ar putea fi o bună investiție și pentru sectorul energetic românesc și pentru mine.
– La final, un sfat de la consultantul Mihai Păun pentru autorități, reprezentanții companiilor din energie, consumatori…
– Investițiile în infrastructura energetică – o soluție sigură pentru ieșirea din criza blocajelor financiare și pentru creștere economică în România. Conectarea proactivă la procesul de decizie european – o oportunitate pentru România și pentru Europa, în folosul clienților.
– Vă mulțumesc.
.png)
