- Cu deciziile corecte și investiții în rețele, prețurile energiei pe piața angro pot scădea cu peste 42% până în 2035;
- Despre posibile vânzări sau restructurări ale unor active E.ON în România: „Planul nostru actual este să continuăm dezvoltarea business-ului din România”.
„Investim în rețele ca într-o gaură neagră”, afirmă Volker Raffel, CEO E.ON România, explicând că actualele formule de reglementare nu compensează integral efectele inflației și erodează valoarea investițiilor.
În opinia sa, ieșirea din criza energetică depinde de accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și în rețele, care ar permite integrarea noilor capacități de producție și ar putea conduce la o reducere de peste 42% a prețurilor energiei pe piața angro până în 2035. Pentru consumatorii casnici, acest lucru ar însemna o reducere a facturii cu aproximativ 25% în comparație cu cea de astăzi.
Despre provocările sectorului energetic, nevoia urgentă de modernizare a rețelelor, perspectivele pieței și planurile E.ON în România, vă invităm să citiți interviul acordat InvesTenergy de Volker Raffel, CEO E.ON România.
– Dacă ar fi să descrieți piața de energie din România de astăzi în câteva cuvinte, care ar fi acestea?
– Să începem cu o analiză sinceră a situației în care ne aflăm în acest moment: România are cel mai ridicat preț mediu din Europa pe piețele angro, acolo unde producătorii își vând energia.
Pentru clienții casnici, prețul final de pe factură este, din fericire, încă cu aproximativ 25% mai mic decât, de exemplu, în Germania. Acest lucru se datorează tarifelor noastre de distribuție, care se numără printre cele mai scăzute din Europa. Cu toate acestea, energia scumpă face ca povara suportată de români să fie relativ mai mare în raport cu puterea medie de cumpărare.
În plus, unele dintre industriile viitorului, care se bazează pe energie, se construiesc chiar acum — este suficient să menționăm centrele de date ca exemplu, însă acest lucru este valabil și pentru alte industrii. Având un preț ridicat pe piața angro de energie, România pornește cu un dezavantaj extrem de mare în competiția care se desfășoară în prezent. Investițiile străine directe în România au scăzut până la un nivel minim record comparativ cu anii anteriori.
Este regretabil că o țară care dispune de zăcăminte de gaze naturale și de un mix energetic echilibrat a ajuns într-o asemenea situație. România trebuie să schimbe acest lucru. Vestea bună este că există soluții.
– Care ar fi soluțiile propuse?
– Vă mulțumesc pentru această întrebare.
Nu cred prea mult în ideea de a privi înapoi și a ne plânge de ce interconectările au fost considerate în trecut un lucru negativ pentru România, iar acum lipsesc, de ce atât de multe proiecte de centrale electrice au rămas blocate la peste 90% grad de finalizare de atâția ani, de ce intervențiile statului român pe piață și comportamentul său defectuos în ceea ce privește plățile distrug încrederea investitorilor sau în alte discuții similare. Cum am arătat mai devreme, cred mai degrabă în propunerea de soluții.
Am spus încă din timpul crizei energetice: trebuie să ieșim din criză prin investiții. Și am afirmat că măsurile care pot produce efecte cel mai rapid sunt investițiile în energie regenerabilă.
Iar acest lucru a funcționat: astăzi, la orele prânzului, discutăm uneori despre prețuri prea mici ale energiei, însă fără sursele regenerabile am fi avut vârfuri de preț la prânz chiar mai ridicate decât cele de care ne plângem seara. Energia regenerabilă ne salvează acum de la un dezastru energetic complet.
Așadar, este deja o poveste de succes. Și multe alte proiecte sunt pe drum. Este posibil să vedem chiar în acest an și capacități suplimentare de producție pe bază de gaze naturale intrând în piață, ceea ce va ajuta sistemul în orele de seară. În ceea ce privește deblocarea proiectelor de centrale electrice finalizate în proporție de peste 90%, pe care fostul prim-ministru Ciucă a promis-o încă din timpul mandatului său, nu pot face comentarii; nu pot decât să sper că și acestea vor deveni realitate. Dar, din nou, să ne concentrăm asupra a ceea ce putem face, inclusiv în următorii câțiva ani.
Următorul pas este să investim în rețele. Există argumente economice solide pentru construirea de noi fabrici în România, iar mai multe fabrici înseamnă reducerea tarifelor de distribuție exprimate în bani/kWh. Există argumente economice solide și pentru instalarea de baterii care să reducă vârfurile de preț din orele de seară, însă și acestea trebuie conectate la rețea. Există argumente economice solide și pentru noi capacități regenerabile, deoarece în prezent acestea au cele mai mici costuri de producție dintre toate tehnologiile, însă trebuie conectate la rețea și gestionate mai eficient prin digitalizare. Iar atunci când există argumente economice viabile, există și capital disponibil. Totuși, pentru ca toate acestea să se concretizeze cu adevărat, cadrul de reglementare a rețelelor din România trebuie schimbat de urgență.
Analizele noastre arată că, prin investiții mai consistente în rețele, putem debloca toate aceste investiții suplimentare și, în același timp, putem reduce prețurile energiei pe piețele angro cu peste 42%!
Dacă această perspectivă va fi clar susținută și făcută posibilă, cred că România încă are șanse să câștige competiția pentru atragerea investițiilor și chiar pentru dezvoltarea unor industrii mari consumatoare de energie.
În plus, întreaga Europă discută în prezent dacă taxarea energiei electrice nu ar trebui redusă și mai mult, pentru a accelera înlocuirea dependenței extrem de costisitoare de petrol cu energie electrică produsă local, la prețuri stabile, prin electrificarea transportului și a altor sectoare. Desigur, o astfel de măsură ar reduce și mai mult presiunea prețurilor asupra gospodăriilor și economiei, inclusiv în ceea ce privește costurile cu carburanții.
– Care este cea mai mare problemă a sectorului energetic în prezent și ce ar trebui schimbat urgent?
– Racordarea la rețea a regenerabilelor și preluarea în siguranță a energiei generate de acestea reprezintă una dintre marile provocări ale momentului.
În ultima perioadă, modul actual de alocare a capacităților de rețea a fost intens discutat în spațiul public deoarece a generat blocaje în dezvoltarea noilor proiecte. Astăzi avem peste 70.000 MW rezervați „pe hârtie”, însă doar o mică parte dintre aceste capacități sunt efectiv racordate la rețea.
Situația poate fi comparată cu cea a unui avion în care toate locurile sunt rezervate prin plata unor sume simbolice, dar care decolează cu mai puțin de 10% din locuri ocupate. Oameni care ar fi vrut să călătorească rămân în aeroport, în timp ce alții și-au valorificat speculativ rezervările. Într-un astfel de scenariu, compania aeriană înregistrează pierderi, costurile pentru pasageri cresc, iar toată lumea e nemulțumită, mai puțin cei care au reușit să-și vândă rezervările.
Același fenomen se regăsește și în sectorul energetic. Există companii care au obținut avize de racordare și au blocat capacități în rețea fără intenția sau posibilitatea reală de a construi unități de producție, probabil urmărind mai degrabă valorificarea documentelor obținute. În același timp, investitorii care au proiecte mature și finanțare disponibilă se confruntă cu dificultăți în accesarea rețelei sau sunt obligați să suporte costuri suplimentare pentru lucrări de întărire a acesteia.
Salut inițiativa de curățare a listelor de așteptare pe care ANRE o abordează prin noile sale ordine. Unii reprezentanți ai sectorului energiei regenerabile susțin că măsurile sunt excesive, lucru pe care nu îl pot evalua eu. Desigur, o eliminare completă a proiectelor aflate în așteptare, reducând aceste liste de la 70.000 MW la zero, ar reprezenta cealaltă extremă și ar însemna oprirea procesului de aducere a unor noi capacități de producție de energie ieftină în sistem. Sper că va fi găsit un echilibru, deoarece acesta ar fi în beneficiul maxim al României, astfel încât dezvoltarea sectorului să nu mai fie afectată de bariere artificiale.
De asemenea, un cadru de reglementare adaptat noilor realități ale pieței energetice, dar și ale mediului economic, precum cursul de schimb, dobânzile bancare sau inflația este extrem de important. Acesta trebuie să fie corelat cu nevoile viitorului și să asigure recunoașterea adecvată a costurilor suportate de operatorii de distribuție și transport, astfel încât infrastructura energetică să poată fi modernizată și extinsă în ritmul cerut de tranziția energetică. În același timp, un cadru adecvat permite funcționarea eficientă a mecanismelor de piață, reducând riscurile și costurile de finanțare pentru proiectele strategice.
–România traversează o perioadă economică și politică dificilă. Cum arată 2026 pentru E.ON România? Reușiți să vă mențineți planurile de investiții?
– Dacă ne uităm la ultimii ani, pare că am traversat permanent zone cu turbulențe. Cu toate acestea, ne-am respectat angajamentele de investiții, ba chiar am crescut de la an la an sumele alocate.
Anul trecut, Delgaz Grid, compania de distribuție a grupului E.ON în România, a realizat investiții de peste 1,2 miliarde lei (circa 241 milioane euro) în rețelele de distribuție a gazelor naturale și energiei electrice, iar pentru anul în curs are planificată o sumă record, de 1,4 miliarde de lei (282 de milioane euro), cu 17% mai mult decât în 2025.
Susținute din surse proprii și fonduri europene atrase, investițiile realizate în 2025 au fost cu peste 165% mai mari față de valoarea medie anuală din intervalul 2010-2019 (când acestea se situau la circa 90 de milioane de euro/an).
De asemenea, vreau să fie foarte clar: provocarea devine din ce în ce mai mare. Încă de când ANRE a stabilit regulile pentru PR5 (a 5-a perioadă de reglementare), susținând că va acorda o rată a rentabilității („RRR”) foarte atractivă, în realitate investițiile au rămas extrem de limitate. Chiar dacă uneori auzim vorbindu-se despre investiții record, acest lucru poate fi înșelător: dacă, de exemplu, într-un an este necesar să înlocuim un anumit număr de kilometri de rețea la un cost de 100 de milioane, după o inflație de 10%, în anul următor înlocuirea aceluiași număr de kilometri va costa deja 110 milioane. Așadar, a vorbi despre o creștere puternică a investițiilor de 10% în acest exemplu nu înseamnă că s-a înlocuit nici măcar un kilometru suplimentar de rețea.
Însă, deoarece inflația din 2025 și 2026 este mult mai ridicată decât cea prevăzută în formulele utilizate de ANRE și această diferență nu este compensată integral, am ajuns într-o situație în care fiecare leu investit în rețelele din România reprezintă o pierdere de valoare pentru investitor.
În prezent, investim ca într-o gaură neagră, iar dacă încă o facem este pentru că avem încredere că ANRE va corecta această situație. Totuși, lucrurile nu mai pot continua mult timp în acest mod, până când instanțele din România vor corecta problema.
Volker Raffel: Avem de recuperat aproximativ 700 de milioane de lei din schema de plafonare… Situația rămâne inacceptabilă, neconstituțională și reprezintă o rușine pentru o țară care își propune să adere la OCDE.
– Au fost recuperate integral sumele din schema de sprijin sau există încă restanțe care afectează cash flow-ul companiei?
– Avem de recuperat aproximativ 700 de milioane de lei din schema de plafonare. Acest lucru pune presiune directă pe companie, pentru că suntem nevoiți să ne finanțăm din credite ca să acoperim acest gol, ceea ce înseamnă costuri suplimentare cu dobânzile. Aceasta este o problemă la nivelul întregii piețe. Acest lucru scoate miliarde din circuitul economic și, în mod evident, împiedică realizarea de noi investiții.
Din câte înțeleg, ANRE a făcut anumite demersuri pentru deblocarea acestei situații și nu doresc să îi reproșez acest lucru. Cu toate acestea, situația rămâne inacceptabilă, neconstituțională și reprezintă o rușine pentru o țară care își propune să adere la OCDE.
De aceea, este esențial ca statul să asigure plăți rapide și predictibile, astfel încât piața să rămână stabilă și consumatorii să nu fie afectați indirect.
– Pentru consumatorul obișnuit: la ce ar trebui să se aștepte în perioada următoare în privința prețurilor și a pieței?
-Sunt bucuros să văd că, în ciuda crizei din Iran, ofertele de energie electrică de pe piață nu sunt mai mari decât în toamna trecută. Acesta este un semn foarte clar că politicienii, autoritățile de reglementare și industria noastră au fost capabili să stabilizeze sistemul după criza din Ucraina. Dar totuși, depindem de evoluțiile de pe piețele internaționale, cât și de deciziile de reglementare. Pe termen mediu, investițiile în noi capacități de producție și în modernizarea rețelelor, conectarea bateriilor și a noilor consumatori precum centrele de date și, de asemenea, a noilor companii care se vor înființa, de exemplu, în imediata apropiere a noilor autostrăzi pot contribui la o piață mai stabilă și mai eficientă, cu beneficii treptate atât în ceea ce privește securitatea aprovizionării, cât și în ceea ce privește costurile suportate de consumatori.
Am calculat că, prin deciziile corecte, printre care și o reglementare care să permită consolidarea rețelei, putem reduce prețurile de pe piața angro a energiei cu peste 42% până în 2035, iar mai bine de jumătate din această diferență chiar în termen de 4 ani. Pentru consumatorii casnici, acest lucru ar însemna o reducere a facturii cu aproximativ 25% în comparație cu cea de astăzi.
– Credeți că am trecut de perioada cea mai dificilă din energie sau mai pot apărea surprize?
– Am stabilizat deja foarte mult și, dacă facem mai mult în acest sens, în sectorul energetic putem deveni chiar mai puțin dependenți de dificultățile din geopolitică, chiar dacă aceasta rămâne imprevizibilă.
– Ce vă dă încredere că România merge într-o direcție bună din punct de vedere energetic?
– Rămân încrezător în perspectivele securității energetice a României pentru perioada următoare. Nu pot prezice evoluțiile internaționale și nici dacă acestea vor aduce sau nu noi șocuri. Însă observ o creștere a ponderii energiei regenerabile, există perspectiva clară de a avea mai mult gaz produs pe plan intern și faptul că Uniunea Europeană lucrează la îmbunătățirea interconectărilor, deci direcția este cea corectă.
Totuși, pentru a nu rata oportunitățile, trebuie să conectăm și toate noile capacități de energie regenerabilă și bateriile, pentru a stoca energia inteligent, iar în același timp nu trebuie să uităm de rețea, deoarece nu există alternativă la aceasta.
– Ce rol joacă România în strategia regională a grupului E.ON?
– România este o piață cu un potențial important de creștere, în special în zona soluțiilor prin care consumatorii își pot gestiona mai eficient consumul de energie și a serviciilor energetice dedicate clienților.
Electrificarea și utilizarea mai eficientă a energiei vor avea un rol tot mai important în tranziția energetică, iar E.ON își propune să dezvolte soluții prin care clienții din România să participe activ la transformarea sistemului energetic într-unul mai sigur și mai accesibil.
În același timp, modernizarea și digitalizarea rețelelor de distribuție vor fi esențiale în următorii ani pentru creșterea calității și siguranței serviciilor de energie electrică și gaze.
– Care sunt cele mai importante investiții pe care le pregătiți în modernizarea rețelelor?
– Unul dintre cele mai importante proiecte, lansat la începutul anului, este cel de alimentare cu energie electrică a viitorului Spital Regional de Urgență (SRU) Iași, unitate medicală ce va deservi locuitorii din Regiunea Nord-Est a României.
Un alt proiect major de dezvoltare a rețelei de distribuție, pentru care am semnat luna trecută contractul de finanțare, este proiectul CARMEN, derulat în parteneriat cu Transelectrica și ESO (operator transport) Bulgaria. Valoarea totală este de 210 milioane de euro, din care 104 milioane de euro finanțare europeană. Componenta Delgaz Grid este de 79 milioane de euro, din care aproximativ 40 milioane euro grant.
La finalul anului trecut am ajuns la 586.000 contoare SMART, iar pentru anul în curs am planificat instalarea a încă 120.000 unități, cu ținta de 85% acoperire a contorizării inteligente până în 2030.
Pe segmentul de gaze naturale, vor fi modernizate conducte şi branșamente de gaze naturale pe o lungime de 627 km, precum și 15 stații de reglare-măsurare, iar rețeaua va fi extinsă cu peste 223 km.
În același timp, avem în derulare trei proiecte pilot în domeniul gazelor verzi: BioMethaneMix (vizează obținerea biometanului și injecția acestuia în rețele de distribuție/instalații de utilizare), BlendUp30 (testarea modului de funcționare a echipamentelor rețelei de distribuție gaze naturale și a aparatelor de utilizare existente cu amestecuri de hidrogen în gazele naturale de 23% și 30v%) și HyGrid100 (utilizarea hidrogenului 100% pe un tronson de rețea de gaze naturale și aparate noi de utilizare).
– Prosumatorii devin tot mai importanți. Cum vedeți integrarea lor eficientă în rețea și câți aveți astăzi în portofoliu?
– La finalul anului trecut erau racordați la rețeaua Delgaz Grid circa 41.000 de prosumatori. Dacă aruncăm o privire în trecutul nu foarte îndepărtat, în 2020 aveam doar 67! Evoluția este spectaculoasă. Iar luna trecută am depășit borna de 50.000!
Ritmul este alert în continuare, doar în primele patru luni din 2026 am racordat aproape 10.000 de noi prosumatori, ceea ce reprezintă două treimi din numărul celor înregistrați în întreg anul trecut (14.500).
Și la componenta de stocare evoluția este semnificativă, procentul prosumatorilor cu baterii a crescut de la 25% la sfârșitul anului trecut la 35% la începutul lunii mai. În valori absolute, creșterea a fost de la 11.000, cu o capacitate de 72 MW, la peste 17.500 cu stocare de 114 MW.
Evident că principala soluție pentru creșterea capacității rețelei pentru preluarea energiei produse din surse regenerabile este reprezentată de investiții, dar avem în vedere și alte soluții.
În premieră printre operatorii de distribuție, Delgaz Grid a pus la dispoziția potențialilor investitori în regenerabile un instrument prin care pot să-și facă o imagine generală asupra posibilităților de racordare la rețea a unor noi capacități de producție, o hartă a regenerabilelor din Moldova. În acest fel, dacă potențialul investitor are mai multe amplasamente în vedere, îl poate alege pe cel mai convenabil din perspectiva racordării la rețea.
Tot în premieră, la Delgaz Grid dezvoltăm proiectul pilot REDFlex pentru implementarea serviciilor de flexibilitate. Deja am făcut primii pași pe nivelurile de înaltă tensiune și medie tensiune, iar în perioada următoare demarăm și componenta pe joasă tensiune. Flexibilitatea în sectorul energetic se referă la capacitatea sistemului energetic de a se adapta rapid la variațiile în cererea și oferta de energie.
-Cât de predictibil mai este cadrul de reglementare din România pentru un investitor mare?
-Ultimii ani au fost foarte complicați nu doar pentru noi, ci pentru întregul mediu de afaceri. Creșterile de taxe, discuțiile permanente despre noi impozite și eliminarea unor facilități au transmis un mesaj clar: regulile jocului se pot schimba oricând, într-un mod dramatic.
Pentru un mare investitor, asta nu este deloc o veste bună. Nu contează doar nivelul taxelor, cât mai ales impredictibilitatea lor, iar asta afectează încrederea investitorilor, locali și străini deopotrivă. Înseamnă să o iei din nou de la capăt, să refaci calculele și să vezi ce și cât poți face mai departe cu resursele existente.
–În spațiul public există încă discuții despre posibile vânzări sau restructurări ale unor active E.ON în România. Există astăzi un astfel de scenariu în analiză?
Planul nostru actual este să continuăm dezvoltarea business-ului din România.
-Dacă priviți spre următorii 10 ani, unde vedeți România din punct de vedere energetic?
– România va trece prin transformări majore, vizând dublarea capacității de producție de energie electrică, cu accent pe sursele regenerabile și pe rolul strategic al energiei nucleare. Finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă și dezvoltarea reactoarelor modulare mici pot consolida poziția României în regiune.
Gazele naturale vor continua să joace un rol strategic de punte, mai ales în perspectiva creșterii producției offshore prin începerea exploatării Neptun Deep anul viitor. Ele vor asigura capacitatea necesară pentru a echilibra intermitența surselor regenerabile, a menține stabilitatea rețelei, dar și reducerea volatilității prețurilor. Capacitățile de generare de la Mintia și Iernut ce urmează să fie puse în funcțiune sunt un exemplu.
Un mix energetic diversificat și decarbonizat, susținut de rețele moderne, va contribui la prețuri mai competitive la energie, cu impact direct asupra creșterii economice și competitivității industriale.
În plus, dezvoltarea economiei hidrogenului, de exemplu, reprezintă o oportunitate importantă, cu potențial de investiții, locuri de muncă și valoare adăugată.
– O ultimă întrebare: ce vă motivează personal să rămâneți implicat și optimist într-o perioadă atât de complicată pentru sectorul energetic?
Pesimiștii au de obicei dreptate, dar toate marile schimbări au fost făcute de optimiști, spunea jurnalistul american Thomas Friedman.
Așa privesc și eu sectorul energetic: cu realism, dar și cu încredere că România are șansa de a ieși mai puternică din această perioadă complicată. Avem resurse importante, proiecte strategice precum Neptun Deep și oportunitatea de a accelera investițiile în energie regenerabilă, stocare și modernizarea rețelelor.
Desigur, contextul internațional rămâne volatil, iar riscurile geopolitice pot apărea oricând. Tocmai de aceea cred că diferența o vor face consecvența și capacitatea de a lua decizii corecte la timp. Mă motivează ideea că sectorul energetic trece printr-o transformare istorică, iar România are șansa să transforme această perioadă de incertitudine într-un avantaj pe termen lung.
– Mulțumesc pentru interviul acordat.
Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieței de energie, având în România o prezență consolidată de-a lungul a 21 de ani. Companiile-fanion ale grupului sunt Delgaz Grid și E.ON Energie România, acestea desfășurând activități de distribuție de energie electrică și gaze naturale pentru peste 3,6 milioane de clienți, respectiv de furnizare a energiei și a soluțiilor energetice pentru circa 3,5 milioane de clienți. De la intrarea pe piața din România, E.ON a investit peste 2,7 miliarde de euro, în principal în modernizarea rețelelor. Totodată, valoarea contribuțiilor virate la bugetul de stat și bugetele locale se ridică la 4,2 miliarde de euro.
