Memorandum pentru CfD. Guvernul aprobă Principiile generale privind implementarea Contractelor pentru Diferență pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de carbon

• Se analizează și posibilitatea includerii tehnologiilor de stocare energie electrică ca potențiale beneficiare ale acestui mecanism de sprijin, la momentul în care acestea vor devein comercial viabile

• Sprijinul pentru energia regenerabilă va fi acordat pentru tehnologiile care nu se pot susține în lipsa unei scheme de sprijin și în situații în care este necesară atingerea/păstrarea țintelor asumate în acest domeniu

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri cere aprobarea Guvernului pentru Principiile generale privind implementarea unui mecanism de sprijin de tipul Contracte pentru Diferență („CfD”) pentru producerea de energie electrică cu emisii reduse de carbon. CfD sunt foarte importante pentru dezvoltarea investiţiilor necesare sectorului energetic și diminuării riscurilor pentru investitorii în tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Un Memorandum semnat de Secretarul de Stat Niculae Havrileț, avizat de ministrul MEEMA Virgil Popescu, Bogdan Marius Chiriţoiu, Președintele Consiliului Concurenței și Dumitru Chiriță, Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, este pe masa Guvernului. MEEMA a derulat un studiu de evaluare a opțiunilor de implementare a CfD în România.

Contractul pentru Diferență este definit ca fiind un mecanism de piață care funcționează prin stabilizarea veniturilor pentru producători, la un nivel de preț fix cunoscut sub numele de „preț de exercitare”, acesta reprezentând, la nivel general, prețul final pe MWh pe care investitorul îl va obține ca urmare a aplicării CfD. Prețul de exercitare este un preț al energiei electrice care reflectă costul investiției într-o anumită tehnologie și este stabilit, în general, în urma licitațiilor derulate pentru acordarea sprijinului de tipul CfD sau prin negociere directă, în cazul unor proiecte unice (ex: proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă).

Practic, prin acest mecanism de piaţă, beneficiarii de CfD vor avea certitudinea obţinerii unui anumit nivel de venituri, care garantează recuperarea investiţiei iniţiale. Mecanismul de stimulare a respectivelor investiții este unul de sprijin și va fi notificat Comisiei Europene spre aprobare.

Potrivit Memorandumului, la elaborarea mecanismului CfD, MEEMA a avut în vedere proiectul Strategiei Energetice a României 2019- 2030, cu perspectiva anului 2050, cu luarea în considerare a următoarelor obiective de dezvoltare:

• Creșterea continuă a cererii de energie electrică;
• Dezafectarea treptată a capacităților vechi care funcționează pe bază de combustibil fosil;
• Durata de viață extinsă a reactoarelor 1 și 2 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă;
• Extinderea Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, în urma unei „decizii strategice” de realizare a reactoarelor 3 și 4;
• Retehnologizarea și extinderea capacității hidraulice operate de Hidroelectrica;
• Extinderea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile, in paralel cu dezvoltarea tehnologiilor de stocare energie electrica;
• Renunțarea treptată la rolul lignitului în mixul energetic și înlocuirea treptată a capacităților existente cu capacități noi eficiente, pe gaze naturale, combinate pe termen lung cu tehnologii pentru captarea și stocarea carbonului/captarea și utilizarea carbonului (CSC/CUC).

Tehnologiile avute în vedere ca potenţiale beneficiare ale unei scheme CfD sunt :

– tehnologie nucleară, pentru construcţia de unităţi noi;

– tehnologie pentru utilizarea resurselor regenerabile;

– tehnologie CSC/ CUC pentru capacitățile de producere de energie electrică pe bază de combustibili fosili, la momentul în care acestea vor deveni comercial viabile – CfD se va acorda numai pentru instalațiile/echipamentele CSC/CCU, în conformitate cu liniile directoare europene în domeniul ajutorului de stat.

.În Memorandum se menționează că se va analiza și posibilitatea includerii tehnologiilor de stocare energie electrică ca potențiale beneficiare ale acestui mecanism de sprijin, la momentul în care acestea vor deveni comercial viabile.

Ministerul propune Guvernului spre aprobare un nivel maxim anual de sprijin, preconizat să fie acordat pentru întreg mecanismul CfD, defalcat pe tehnologii:

–  un buget estimat anual de subvenţii de circa 125 milioane Euro/anual, pentru proiecte în domeniul resurselor regenerabile;

–  un buget estimat anual de subvenţii de circa 215 milioane Euro/anual pentru proiecte nucleare;

– pentru instalațiile/echipamentele CSC/CUC, bugetul anual se va stabili atunci când instalațiile aferente CSC/CUC vor deveni comercial viabile.

De asemenea, în funcție de evaluările privind posibilitatea includerii tehnologiilor de stocare printre tehnologiile potential beneficiare de sprijin sub forma mecanismului CfD, un eventual buget anual se va stabili atunci când aceste instalații/echipamente vor deveni comercial viabile.

Sprijinul pentru energia regenerabilă va fi acordat pentru tehnologiile care nu se pot susține în lipsa unei scheme de sprijin și în situații în care este necesară atingerea/păstrarea țintelor asumate în acest domeniu, se precizează în Memorandum.

La nivelul MEEMA se vor stabili, în funcție de prevederile Strategiei energetice, de angajamentele asumate prin PNIESC (Planul National Integrat Energie și Schimbări Climatice 2021-2030), de bugetul stabilit pentru CfD și de necesitatea asigurării securității energetice, bugetele și nivelurile de capacitate pentru care se vor derula licitații în vederea obținerii unui sprijin de tip CfD. Tot la nivelul MEEMA și în baza criteriilor de mai sus, vor fi stabilite și proiectele unice care vor putea beneficia de CfD pe bază de negociere.

MEEMA va avea nevoie de consultanți. Se continuă studiul

După ce Guvernul aprobă principiile generale ale mecanismului CfD prezentate anterior, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri va contracta serviciilor de consultanță pentru a defini următoarele:

• legislația primară și secundară necesară implementării mecanismului CfD;
• domeniul de competență și responsabilitate ale entităților implicate în administrarea mecanismului de sprijin prin ajutor de stat;
• definirea/stabilirea cadrului de reglementare și a fluxurilor financiare/de garantare necesare pentru a asigura lichiditatea/bonitatea și „bancabilitatea” proiectelor;
• fluxurile financiare/de garantare aferente colectării fondurilor necesare și realizării plăților corespunzătoare, termenele și condițiile aplicabile pentru gestionarea fondurilor, încasărilor și plăților aferente mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD;
•  regulile de compensare aplicabile atât pentru plățile realizate de către beneficiarii CfD, cât și pentru sumele colectate de la consumatori
•  contractul cadru pentru mecanismul CfD;
•  mecanismul detaliat de alocare a sprijinului pentru noile capacități;
•  cerințele de eligibilitate ale operatorilor economici pentru participarea în cadrul mecanismului de sprijin prin ajutor de stat bazat pe CfD etc;
• acordurile de tip gain-share, pentru împărțirea profiturilor și costurilor pentru contractele personalizate (unice);
• modelarea economică a impactului asupra consumatorilor și producătorilor din România și asupra țărilor vecine;
•  derularea pașilor necesari în vederea obținerii acordului UE privind schema de sprijin, în contextul discuțiilor cu entitățile majore implicate (DG Energy, DG Competition)

Totodată, studiul va continua cu o analiză  impactului pe piață asupra clienților finali, atât industriali cât și casnici, și asupra producătorilor, în România și țările învecinate; o modelare a rezultatelor licitațiilor pentru a ajuta la stabilirea bugetului schemei de sprijin și pentru a calibra previziunile privind prețurile angro, precum și analize aprofundate de piata pentru a susține cererea de aprobare a ajutorului de stat.

În memorandum se precizează că în acest proces va trebui plecat de la premiza că aprobarea pentru mecanismul CfD se va acorda numai pentru tehnologiile și proiectele care îndeplinesc criteriile europene privind ajutoarele de stat. Prin urmare, Guvernul, după evaluarea modelului de mecanism, a intensității ajutorului de stat și a criteriilor specific relevante pentru notificarea ajutorului de stat, va trebui să-și consolideze justificarea sa privind sprijinul acordat resurselor regenerabile, energiei nucleare și echipamentelor CCS/CUC si, eventual, instalatiilor pentru stocarea energiei electrice în lumina recomandărilor privind ajutorul de stat, se specifică în documentul MEEMA.