- Informațiile apar într-un dosar de de trafic de influență instrumentat de Parchetul General
Un demers pentru identificarea unor capacități disponibile de racordare la rețeaua electrică, în vederea dezvoltării unui proiect de energie regenerabilă, a fost însoțit de solicitări de informații confidențiale și intervenții pe lângă persoane cu funcții de conducere în instituții publice. Mihaela Rodica Suciu, directorul general al Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), a refuzat categoric să ofere datele solicitate, considerând că o asemenea cerere presupunea accesarea unor informații care nu puteau fi puse la dispoziția unor investitori în afara cadrului legal. Episodul este consemnat în rechizitoriul întocmit de Parchetul General într-un dosar în care sunt cercetate mai multe presupuse fapte de corupție.
Potrivit informațiilor prezentate în comunicatul Parchetului, procurorii i-au trimis în judecată pe Gigi Ștefan și Teodor Niță, precum și pe omul de afaceri Mihale Cartali și pe Dumitru Daniel Learciu, fost consilier județean PSD și fost director executiv al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Constanța.
Conform acuzațiilor formulate de procurori, Gigi Ștefan ar fi primit aproximativ 110.000 de euro de la Dumitru Daniel Learciu, în schimbul promisiunii că își va exercita influența asupra unor polițiști, procurori, funcționari publici și conducători de instituții pentru a-i rezolva acestuia diverse probleme. Printre faptele reținute în dosar se numără presupuse infracțiuni de trafic de influență și cumpărare de influență, în legătură cu demersurile pentru obținerea unor condiții favorabile dezvoltării unui proiect de energie regenerabilă, bazat pe capacități eoliene și/sau fotovoltaice.
În acest context, ar fi fost abordate mai multe persoane cu funcții de conducere, între care președinții consiliilor județene Tulcea, Galați și Constanța, directorul general al DEER, Mihaela Rodica Suciu, și președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Sergiu Niculescu.
Unul dintre episoadele descrise în rechizitoriu o privește pe Mihaela Rodica Suciu, directorul general al DEER, companie din cadrul Grupului Electrica.
Potrivit procurorilor, la 23 februarie 2026, aceasta a fost contactată telefonic de o persoană care s-a recomandat drept Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța. Acesta i-ar fi solicitat să îl primească în audiență pe Dumitru Daniel Learciu. Mihaela Suciu a acceptat întâlnirea, precizând că se afla în județul Covasna, la Balvanyos. În aceeași zi, a fost contactată telefonic de Learciu, cu care a stabilit o întâlnire pentru ziua următoare, la Balvanyos Resort.
Din declarația dată de Mihaela Suciu în calitate de martor rezultă că Learciu a venit însoțit de un alt bărbat, iar discuția a vizat intenția acestora de a investi în producția de energie solară, în capacități fotovoltaice și de stocare. Cei doi ar fi fost interesați în special de identificarea capacităților disponibile în apropierea stațiilor electrice operate de DEER, la nivel național, astfel încât să poată achiziționa terenuri în zonele respective și să dezvolte proiecte energetice.
Potrivit declarației consemnate în rechizitoriu, directoarea DEER s-a arătat deranjată de natura informațiilor solicitate și le-ar fi atras atenția interlocutorilor: „Ați venit din Constanța să îmi cereți o ilegalitate?”, având în vedere caracterul confidențial al datelor cerute.
Refuzul a fost categoric: Mihaela Suciu nu a furnizat informațiile solicitate privind zonele și stațiile unde existau capacități disponibile de racordare. Declarația martorei este susținută, potrivit rechizitoriului, de o înregistrare ambientală audiovideo din 25 februarie 2026.
În discuția cu Gigi Ștefan, Dumitru Daniel Learciu relatează că făcuse o deplasare la Covasna și că se întâlnise cu „o doamnă”, identificată de anchetatori drept Mihaela Suciu. Din relatarea lui Learciu reiese că solicitarea adresată directoarei DEER viza identificarea unor locuri în care exista disponibilitate pentru racordarea unor capacități de producție și stocare a energiei electrice. Informația era importantă pentru alegerea terenurilor pe care investitorii intenționau să le achiziționeze.
Înregistrarea surprinde și reacția celor doi interlocutori după ce Learciu îi relatează că directoarea DEER a considerat solicitarea ilegală și a refuzat să îi ofere datele cerute. Dialogul arată că informațiile urmărite erau considerate esențiale pentru selectarea amplasamentelor proiectului, Learciu susținând că directoarea ar fi putut identifica rapid, prin accesarea sistemelor informatice ale companiei, zonele cu disponibilitate de racordare.
În aceeași conversație, Gigi Ștefan și Learciu discută despre identificarea altor căi de a obține informațiile, inclusiv printr-o posibilă abordare a președintelui ANRE, George Sergiu Niculescu. După întâlnirea cu directoarea DEER, Learciu și Gigi Ștefan ar fi încercat să obțină sprijin și prin intermediul președintelui ANRE, George Sergiu Niculescu.
Audiat ca martor, acesta a declarat că îl cunoaște pe Learciu din perioada în care ambii activau în cadrul Consiliului Județean Constanța. Potrivit declarației sale, în februarie 2026, la un eveniment privat, a fost abordat de Florin Mitroi, președintele CJ Constanța, care l-a întrebat dacă este disponibil să se întâlnească cu Learciu. Întâlnirea a avut loc ulterior, la o cafenea din municipiul Constanța. În cadrul discuției, Learciu i-ar fi spus că intenționează să achiziționeze capacități de stocare și terenuri și că dorește să obțină informații de la ANRE despre zonele optime pentru amplasarea și racordarea acestor capacități la rețeaua națională. George Sergiu Niculescu a declarat anchetatorilor că nu deține informațiile tehnice solicitate și că persoana interesată se poate adresa ANRE în scris pentru obținerea datelor necesare.
Rechizitoriul descrie și alte demersuri prin care Learciu ar fi încercat să obțină sprijin pentru proiectul din domeniul energiei regenerabile.
O primă etapă ar fi vizat obținerea unui loc în Consiliul de Administrație al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie aflată în coordonarea Ministerului Energiei. Potrivit anchetatorilor, această poziție i-ar fi putut facilita accesul la o zonă relevantă pentru dezvoltarea proiectelor de energie verde.
Ulterior, prin intermediul primarului comunei Jurilovca, Ion Eugen, ar fi fost facilitată o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu. Acesta a declarat că nu s-a implicat în demers și l-a sfătuit pe primar să adopte aceeași atitudine.
Un alt episod a avut loc în județul Galați. În iunie 2026, Costel Fotea, președintele CJ Galați, l-a primit pe Learciu, care i-ar fi prezentat intenția de a dezvolta un parc eolian în județ. Potrivit rechizitoriului, Learciu i-a solicitat sprijin pentru a lua legătura cu reprezentanții companiei Electrica și ai Muzeului Județean de Istorie. Președintele CJ Galați a declarat că a contactat telefonic reprezentanții celor două instituții pentru a facilita întâlnirile solicitate, fără să cunoască natura discuțiilor purtate ulterior.
Integritatea procesului de racordare, esențială pentru investițiile în energie
Cazul readuce în atenție o problemă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic: accesul la informațiile privind capacitățile disponibile ale rețelelor electrice și necesitatea ca relația dintre investitori, operatorii de distribuție și autoritățile de reglementare să se desfășoare exclusiv în condiții transparente și nediscriminatorii.
Pentru proiectele fotovoltaice, eoliene și de stocare, disponibilitatea capacității de racordare este un criteriu esențial în alegerea amplasamentului și în fundamentarea investiției. Accesul la date tehnice trebuie însă realizat prin procedurile legale și canalele oficiale, în condiții care să asigure tratament egal tuturor participanților la piață.
Refuzul atribuit Mihaelei Rodica Suciu în acest dosar este relevant tocmai din această perspectivă: informațiile tehnice ale operatorului de distribuție nu pot deveni un avantaj competitiv obținut prin relații personale sau intervenții informale.
În comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se precizează că persoanele menționate în dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, aceasta urmând să fie decisă de instanță.
(Articolul este realizat pe baza informațiilor și declarațiilor prezentate în rechizitoriul și comunicatul Parchetului General, relatate și de Agerpres).
