Deficitul de specialiști și decalajul dintre pregătirea universitară și competențele cerute de piața muncii reprezintă provocări majore pentru companiile din sectorul eneregetic, care au nevoie de profesioniști capabili să răspundă noilor cerințe din energie și IT. Formarea acestora nu poate rămâne exclusiv în responsabilitatea universităților. Este nevoie de un parteneriat mai strâns și de lungă durată între mediul academic și industrie, care să înceapă încă din timpul studiilor și să continue în primii ani de activitate profesională. Aceste aspecte au fost evidențiate de Paul Cristian Negrea, directorul Direcției Afaceri Corporative din cadrul Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), și de Angelica Barbu Răducanu, Chief Administrative Officer în cadrul Evryo, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de DEER la Cluj-Napoca.
Paul Cristian Negrea a atras atenția că, deși absolvenții facultăților de profil au o bază solidă de cunoștințe tehnice, pregătirea acestora nu este suficient adaptată la dinamica actuală a sectorului energetic și la competențele de care au nevoie angajatorii. „Cu siguranță, dacă vorbim la nivel de cunoștințe tehnice, există o bază pe care o au cu toții, însă lipsește cu desăvârșire componenta de adaptare la nevoile pieței. Astăzi suntem într-un proces de tranziție energetică, însă nimeni nu a luat în calcul pregătirea oamenilor, încă de pe băncile facultății, care să conducă această tranziție energetică”, a declarat Negrea.
Lipsa specialiștilor este resimțită atât în sectorul energetic, cât și în IT, iar efectele se reflectă inclusiv în ritmul de implementare a proiectelor. Reprezentantul DEER a indicat producția de energie verde drept unul dintre domeniile în care deficitul de competențe contribuie la întârzieri. „Sunt multe companii în sală, atât din IT, cât și din sectorul energetic, în care ne lipsesc cu desăvârșire specialiștii. Vorbim despre o producție de energie verde care nu are specialiști. Și de acolo sunt întârzierile în proiectele de energie verde”, a afirmat acesta.
În calitate de coordonator și al activității de resurse umane, Paul Cristian Negrea a explicat că operatorii de distribuție trebuie să aloce resurse importante pentru pregătirea noilor angajați. În multe situații, integrarea profesională presupune cel puțin un an de formare, fără garanția că angajații vor rămâne ulterior în companie.
„În cadrul operatorilor de distribuție ne bazăm pe aceiași oameni, care trebuie să se adapteze la noile reglementări și la noua direcție a pieței. Iar când tinerii ne pășesc pragul companiei, cred că investim cel puțin un an în pregătirea acestora. Și, de multe ori, ajungem să îi și pierdem”, a declarat reprezentantul DEER.
Presiunea este amplificată de ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice și legislative, care nu lasă întotdeauna companiilor suficient timp pentru formarea specialiștilor de la zero. „Nu avem timp, de multe ori, să stăm să pregătim un specialist un an de zile. Ritmul este extrem de alert, reglementările sunt foarte dinamice”, a subliniat acesta.
Printre competențele insuficient acoperite de pregătirea universitară, Negrea a menționat prognoza și achiziția de energie electrică, activități esențiale pentru operatorii de distribuție, producători și furnizori. „Astăzi, una dintre cele mai importante componente, atât în businessul nostru, cât și în alte activități de producție și furnizare, este partea de prognoză și achiziție de energie. Pe partea de prognoză și achiziție de energie, nu știu câți studenți ies cu cunoștințele de bază”, a declarat acesta.
Angelica Barbu Răducanu (Evryo): Universitățile și companiile trebuie să fie parteneri pe întregul parcurs profesional al tinerilor
Angelica Barbu Răducanu, Chief Administrative Officer în cadrul Evryo, a propus o abordare bazată pe parteneriate pe termen lung, prin care universitățile să cunoască mai bine evoluția și prioritățile companiilor, iar acestea să contribuie activ la pregătirea viitorilor angajați.
„Aș vrea să formulez mai degrabă o invitație către mediul academic, nu neapărat o listă de lipsuri pe care le identificăm, și anume să ne concentrăm și pe acele aspecte care fac competențele tehnice să devină cu adevărat de succes într-un mediu organizațional”, a declarat Angelica Barbu Răducanu.
Reprezentanta Evryo a subliniat că angajatorii trebuie să rămână implicați în procesul de formare, inclusiv după absolvirea studiilor, în perioada de integrare profesională a tinerilor. „Asta nu înseamnă că noi, ca organizații, ne retragem din partea de formare. Invitația pe care o adresez mediului academic este aceea de a fi parteneri pe tot parcursul ciclului academic al studentului, dar și ulterior, în primii ani în organizație”, a afirmat aceasta.
Un astfel de schimb de informații ar permite universităților să adapteze mai bine conținutul educațional la evoluția sectorului energetic și să ofere studenților mai multe oportunități de aplicare practică a cunoștințelor. „Funcționează foarte bine să avem acest schimb de priorități între noi și universități, astfel încât acestea să știe în ce direcție evoluează activitatea noastră și să poată da o aplicabilitate crescută părții de formare de care sunt responsabile, împreună cu studenții”, a explicat Angelica Barbu Răducanu.
Întrebată de ce astfel de colaborări nu sunt mai răspândite, reprezentanta Evryo a precizat că există deja exemple funcționale, însă acestea nu au ajuns încă la amploarea necesară. „Nu cred că lipsește cu totul, dar nu sunt aici să dau verdicte. Cred că totul poate fi îmbunătățit. Poate nu se întâmplă suficient de des, poate nu se întâmplă peste tot unde s-ar putea întâmpla. Poate nu selectăm sau nu prezentăm suficient de bine beneficiile, inclusiv studenților”, a declarat aceasta.
„Dacă am reuși să facem din asta o practică, cred că am vedea un impact pozitiv și în curricula studenților, și în modul în care ei absorb informația, dar și în nivelul lor de pregătire, ca un onboarding preliminar, chiar înainte de intrarea în organizație”, a punctat Angelica Barbu Răducanu.
