- În ultimul Raport al Ministerului Energiei privind Strategia energetică se reiterează că Unitățile 3 și 4 reprezintă un proiect prioritar, de importanță strategică. Decizia finală de investiție se va lua după clarificarea unor aspecte esențiale de natură comercială, și anume: calitatea aranjamentelor contractuale cu potențialul investitor; mărimea și durata ajutoarelor de stat oferite printr-o eventuală schemă de susținere; asigurarea surselor de finanțare în următorii ani atât pentru extinderea duratei de viață a Unităților 1 și 2, cât și pentru construirea celor noi
România va păstra mixul energetic până în 2030, după care câștigă teren gazul natural și energia nucleară în defavoarea cărbunelui, se menționează în Raportul intermediar publicat de Ministerul Energiei înainte de elaborarea strategiei Energetice. Prin urmare, producţia de energie electrică în România va continua să se bazeze, cel puțin până în anul 2030, atât pe combustibili fosili (cărbune și gaz natural) și energie nucleară, cât şi pe resurse regenerabile. Pentru a asigura un nivel ridicat al adecvanței Sistemului Energetic Național, investiția în noi capacități nucleare ar trebui sincronizată cu retragerea capacităților ineficiente pe bază de cărbune și, în măsura necesităților, înlocuirea lor cu unități ce pot funcționa la vârful curbei de sarcină. Mixul energiei electrice este astfel prezentat în Raportul consolidat al sesiunilor de lucru din cadrul procesului consultativ al etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, publicat de Ministerul Energiei.
Ce se întâmplă după 2030? Se așteaptă ca noua Strategie energetică a României să vină cu răspunsul la această întrebare. CNE Cernavodă acoperă în prezent aproape 20% din producţia de energie electrică a României şi poate ajunge la peste 30%, dacă se realizează două noi reactoare. În mai 2016, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a adoptat o decizie conform căreia Unitățile 3 și 4 de la CNE Cernavodă sunt un proiect prioritar, de importanță strategică, se precizează în raportul Ministerului Energiei. Totodată, se menționează că decizia finală de investiție se va lua după clarificarea unor aspecte esențiale de natură comercială, și anume: calitatea aranjamentelor contractuale cu potențialul investitor; mărimea și durata ajutoarelor de stat oferite printr-o eventuală schemă de susținere; asigurarea surselor de finanțare în următorii ani atât pentru extinderea duratei de viață a Unităților 1 și 2, cât și pentru construirea celor noi.
Un scenariu optim, creionat de specialiști, care ar răspunde cel mai bine cerinţelor de securitate energetică, decarbonare şi acoperire a deficitului de putere estimat să apară în România după anul 2025, include: creşterea capacităţii nucleare de la Cernavodă cu încă două unităţi nucleare şi prelungirea duratei de operare a Unităţilor 1 şi 2, dezvoltarea proiectului centralei hidro de pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, creşterea utilizării energiilor regenerabile şi altor tehnologii inovatoare, coroborată cu viabilitatea acestora din punct de vedere comercial.
Reprezentanții Ministerului Energiei dau asigurări că vor finaliza noua Strategie energetică în toamna acestui an. Aceasta va da direcțiile, nu va veni însă cu deciziile. Este responsabilitatea Guvernului să își asume decizii privind investițiile strategice pentru România, cum este cazul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă.
Guvernul trebuie să răspundă la întrebarea dacă România are sau nu proiecte strategice și dacă finanțează astfel de investiții. Asistăm de ani de zile la un lung șir al declarațiilor: autoritățile spun că energia nucleară va face parte și pe viitor din mixul energetic național, Guvernul anunță public că sprijină proiectul pe care îl consideră o investiție prioritară, Ministerul Energiei a luat poziție favorabilă prin raportul prezentat recent în CSAT, iar – în paralel – negocierile cu partenerii chinezi de la China General Nuclear Power Corporation continuă…Acționarii Nuclearelectrica au aprobat extinderea cu patru luni, începand din data de 9 mai, a negocierilor cu CGN pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavoda. Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre importanța reactoarelor 3 și 4, considerate investiții prioritare pentru România, care vor asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi vor contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă.
Declarațiile sună bine, însă se întârzie cu deciziile… Daniela Lulache, Director General al companiei Nuclearelectrica consideră că astăzi se pun multe piedici investițiilor făcute în domeniul producerii de energie electrică. “De aceea, mixul energetic este soluția care aduce echilibrul. Nu este sănătos sa pui față în față două surse de producere a energiei și să cauți răspunsul la întrebarea care din ele aduce beneficii mai mari consumatorilor. În plus, România are șansa de a avea la dispoziție toate resursele, un motiv în plus de a le folosi pe toate, dar echilibrat și la momentul potrivit”, a afirmat Lulache.
Investiţia în realizarea celor două noi reactoare, care vor folosi tehnologia canadiană CANDU, este estimată la circa 6 miliarde de euro, termenul de realizare fiind de 7 ani. Compania chineză CGN este în negocieri cu Nuclearelectrica pentru finanțarea proiectului, dar ca orice investitor pune condiții, dorește garanții. Recent, investitorii chinezi au înregistrat un succes, Comisia Europeană aprobând tranzacţia cu francezii de la EDF pentru construcţia a trei centrale nucleare în Anglia, care presupune şi o schemă de ajutor de stat.
Despre energia nucleară în Raportul final privind noua Strategie energetică
În România, utilizarea în continuare, pe termen lung, a energiei nucleare este obiectiv strategic de securitate energetică națională, se precizează în raportul final al Strategiei energetice. La nivelul UE, 14 state membre, printre care și România, îşi menţin opţiunea privind energetica nucleară.
Specialiștii menționează, în raport, că energia nucleară este, în prezent, competitivă în România. Potrivit statisticilor publicate de revista de specialitate Nuclear Engineering International (2014), coeficientul mediu de utilizare a puterii instalate pe durata de exploatare la Unitatea 1 de la Cernavodă este de 88,8% (locul 16 dintr- un număr de 404 unități nucleare aflate în exploatare la nivel mondial), iar la Unitatea 2 de 92,4% (locul 5). Unitatea 1 consemnează 20 de ani de exploatare în anul 2016, iar Unitatea 2 va marca 10 ani de funcționare în 2017.
Totodată, se atrage atenția că, după cel mult 30 de ani de operare, cele două unități vor trebui, fiecare, să intre într -un proces amplu de retehnologizare, pentru o perioadă de câțiva ani și cu costuri semnificative. Astfel, durata de operare în condiții de securitate poate fi prelungită cu 25 de ani (dezafectare după anul 2050 pentru ambele reactoare, la un interval de aproximativ 10 ani), la costuri estimate la aproximativ jumătate din cele necesare realizării unor proiecte noi.
Specialiștii semnalează că, pe plan internațional, unele proiecte de modernizare și prelungire a duratei de viață a reactoarelor nucleare CANDU au întâmpinat dificultăți, depășindu-și bugetele și graficele de implementare, însă cele din Coreea de Sud și Canada sunt exemple de modernizări realizate la timp și în buget. “România trebuie să învețe din experiențele de modernizare a reactoarelor la nivel mondial, pentru a asigura prelungirea duratei de viață a Unităților 1 și 2 conform bugetului de timp și capital planificat. De asemenea, trebuie asigurată cu strictețe acumularea fondurilor de dezafectare și depozitare a deșeurilor radioactive, eșalonate pentru o durată totală de viață a unei unități nucleare de 50 de ani”, se afirmă în raport.
Performanțele energiei nucleare în România sunt apreciate, misiunea de evaluare a World Association of Nuclear Operators (WANO) la CNE Cernavodă în noiembrie 2015, cu participarea a 28 de experți internaționali reputați, relevând un nivel înalt al securității nucleare și al performanței umane.
