Sărăcie energetică: ANRE propune un Program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al energiei

• În România, lipsește o strategie globală privind situaţia politicii sociale în sfera energiei
• Nu există analize evaluative ale măsurilor de politică socială energetică practicate în România în ultimul deceniu. ANRE recomandă lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic în condițiile creșterii prețului energiei în perioada 2017-2018

În România, 40% din populația țării se află în sărăcie energetică. Gradul ridicat de sărăcie al populației și implicit sărăcia energetică este o problemă extrem de importantă care afectează situația României.

Conform unui studiu al EUROSTAT, publicat de Comisia Europeană în anul 2015 privind sărăcia energetică la nivel european, s-au identificat peste 54 milioane de persoane afectate de: creşterile preţurilor energiei, veniturile reduse şi locuinţele cu performanţe energetice reduse.  Toate statele membre au implementat o serie de măsuri de eficiență energetică, iar pe baza acestui studiu, 30% din abordarea statelor membre, referitor la consumatorii vulnerabili și/sau săracia energetică, se concentreaza asupra necesității implementării programelor pentru eficiență energetică.

Eficiența energetică nu pare să fie luată în serios în România și nici negocierea proiectelor strategice în avantajul consumatorilor români, a semnalat vicepreședintele ANRE Emil Calotă, la Conferința InvesTenergy. Departamentul de eficiență energetică din ANRE a trimis autorităților europene raportul de țară  privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică.„Dacă ar fi să localizăm unde pierdem cel mai mult energie: locuințele de tip bloc și transporturile. Am uitat că cel mai mare avantaj comparativ de care poate beneficia România este transportul fluvial și maritim”, a sesizat Emil Calotă.

Totodată, în concluziile Citizens Energy Forum 2016 organizat de Comisia Europeană la Londra, în februarie 2016, se recomandă abordarea sărăciei energetice şi protecţia consumatorilor vulnerabili, în principal, prin intermediul măsurilor de eficienţă energetică (precum reabilitarea termică a clădirilor şi eco-proiectarea echipamentelor), împreună cu politici sociale şi măsuri de protecţie împotriva deconectărilor.

În Raportul de ţară pentru România publicat recent de Comisia Europeană se menţionează: “Strategia privind incluziunea socială și reducerea sărăciei, adoptată în mai 2015, prevede un cadru cuprinzător pentru reducerea sărăciei, dar reușita acesteia depinde de planificarea concretă și realistă, de bugetul disponibil și de cooperarea existentă în cadrul administrației publice centrale și locale, precum și de cooperarea cu societatea civilă”. În studiul „Eficienţa energetică — prioritate naţională pentru reducerea sărăciei energetice, creşterea calităţii vieţii şi siguranţa consumatorilor de energie”, realizat de Academia Română, aspectele legate de posibilitatea reducerii sărăciei energetice în România sunt abordate în mod unitar şi echilibrat, prin implementarea măsurilor de eficientizare a  consumului de energie, oferind în același timp și o radiografie a stării actuale a pieței de consum energie electrică, gaze și energie termică.

Citește și: Sărăcie energetică în România: se dublează prețul energiei până în 2018! Eficiența energetică – prioritate națională 

Cu ce probleme critice ale politicii sociale se confruntă România?

Nu există analize evaluative ale măsurilor de politică socială energetică practicate în România în ultimul deceniu, sesizează reprezentanții ANRE în Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență, recomandând lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic în condițiile creșterii prețului energiei în perioada 2017-2018. Programul se poate desfăşura sub coordonarea Guvernului României, cu susţinerea ANRE pe o perioadă de 3-5 ani şi va oferi o bază pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta socială, pentru următorii 10 ani, se specifică în Raportul Autorității.

Se sesisează totodată lipsa unei strategii globale privind situaţia politicii sociale în sfera energiei. Sunt multe măsuri, dar sectoriale/ punctuale, lipsind asamblarea lor într-o viziune integratoare: susţinerea grupurilor sociale vulnerabile, o politică de reabilitare energetică a locuinţelor, asigurarea accesului întregii populaţii la sistemele de energie, promovarea unei culturi a consumului energetic, iniţiativele locale/ personale de producere de energie (energia solară, a biomasei, a vântului, etc), politica de încurajare a unui consum energetic raţional şi responsabil, promovarea unor sisteme energetice eficiente, se precizează în documentul ANRE.

Definirea corectă a sărăciei energetice, în întreaga sa complexitate, este crucială în dezvoltarea unei politici sociale energetice, susțin reprezentanții Autorității, care propun:

• lansarea unui program naţional de creştere a eficienţei consumului casnic al energiei;
• reconsiderarea sistemului de ajutoare pentru încălzire, care nu se bazează pe corelarea între necesarul de combustibil pentru o încălzire optimă, tipul de combustibil utilizat şi starea energetică a locuinţei.

În acest sens, se recomandă crearea unui mecanism eficace de participare a consumatorului casnic la deciziile privitoare la consumul energetic. În prezent, consumatorul casnic este slab reprezentat la nivelele decizionale naţionale şi europene. ANRE ar putea oferi un bun exemplu din acest punct de vedere, dezvoltând mecanisme şi proceduri de antrenare în funcţionarea sa a reprezentanţilor consumatorilor. Participarea asociaţiilor pensionarilor ar putea fi un foarte bun exemplu, se precizează în Raportul reglementatorului.

Vești bune de la Comisia Europeană: România, pe drumul bun al eficienței energetice

Draftul final al Raportului de ţară pentru România – SWD(2016) 91, elaborat decătre Comisia Europeană, menţionează că “România este pe drumul cel bun pentru atingerea obiectivului stabilit pentru anul 2020 în ceea ce privește eficienţa energetică“. Conform aceluiaşi Raport, “dereglementarea preţurilor la energie electrică şi gaze şi un cadru juridic stabil ar putea stimula concurență și investiţiile într-o aprovizionare sustenabilă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor“. Preţurile la energie electrică și gaze pentru consumatorii necasnici sunt complet liberalizate din 2014 și, respectiv, 2015. Liberalizarea pieţelor de consum casnic este programată să se încheie până în anul 2018 pentru energia electrică şi până în anul 2021 pentru gaze.

Potrivit raportului ANRE, România se menţine de mai mulţi ani pe o traiectorie ascendentă privind creşterea eficienţei energetice la nivelul economiei naţionale. Aceste tendinţe au fost evidente, astfel:

• a scăzut consumul de energie în condiţiile creşterii economice,
• îmbunătătirea valorilor indicatorilor de eficienţă energetică.