Investițiile în baterii de stocare, susținute prin fonduri europene și modificări legislative, pot contribui la echilibrarea sistemului energetic și la consolidarea contractelor pe termen lung. În același timp, fiscalitatea imprevizibilă și întârzierile proiectelor continuă să afecteze dezvoltarea sectorului energetic din România.
Schimbările legislative promovate de Ministerul Energiei, începând cu 2024, au creat premisele pentru accelerarea investițiilor în capacități de stocare a energiei, inclusiv prin stimulente financiare acordate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. Rolul acestor măsuri și perspectivele pieței de stocare au fost discutate în cadrul conferinței South East Europe Green EPC. Sorin Elisei, secretar general în cadrul Ministerului Energiei, a subliniat că proiectele anunțate în ultimele luni ar trebui să intre treptat în etapa de punere în funcțiune, contribuind la dezvoltarea pieței de energie și la integrarea producției din surse regenerabile.
„Există, într-adevăr, zece sau poate o sută de megawați, astăzi, cu anumite probleme și la baterii, și la fotovoltaice. Ne așteptăm ca aceste sute, mii de megawați care au fost anunțați în ultimele luni să intre în PIF în perioada următoare, să poată să livreze într-un cadru de piață normal”, a declarat Sorin Elisei.
Potrivit acestuia, un al doilea efect așteptat al dezvoltării stocării este consolidarea pieței contractelor de achiziție a energiei pe termen lung, de tip PPA (Power Purchase Agreement). „Ne așteptăm, pe de altă parte, ca un al doilea efect, ca bateriile să contribuie sau, dacă vreți, să consolideze această piață a contractării pe termen lung, de tip PPA. Al doilea obiectiv al ministerului […] nu rămâne simpla producție de energie regenerabilă și curată, ci și faza în care trebuie să ne mai uităm puțin și spre piață, spre clienții care consumă această energie, dar și la sustenabilitatea prețurilor în acest context”, a atras atenția reprezentantul Ministerului Energiei.
Corina Popescu: România are nevoie de predictibilitate fiscală
În ceea ce privește ritmul investițiilor, Corina Popescu, vicepreședinte al Grupului Enevo și președinte al Consiliului de Administrație al Moldelectrica, a atras atenția asupra ponderii reduse a proiectelor care ajung efectiv în etapa de realizare, în pofida numărului mare de avize tehnice de racordare (ATR) emise.
Aceasta a indicat un procent de realizare de aproximativ 13% pentru proiectele care au ATR-uri, apreciind însă că există loc pentru îmbunătățirea situației. În opinia sa, predictibilitatea cadrului fiscal este esențială pentru menținerea investițiilor și pentru recuperarea decalajelor față de alte piețe din regiune.
„Cel mai mult sper să nu mai apară alte surprize neplăcute din partea celor care conduc țara și care inventează taxe suplimentare. Din păcate, țările din jurul nostru au avut proiecte de mii de megawați, instalați, funcționali, energizați și fără taxe inventate”, a declarat Corina Popescu, criticând și ritmul în care România a abordat investițiile în baterii de stocare, considerând că necesitatea flexibilității sistemului energetic era previzibilă încă din momentul în care au fost luate decizii privind reducerea capacităților pe cărbune.
„Despre nevoia de flexibilitate am vorbit, la nivelul Transelectrica, când era un dubiu dacă trebuie să pună și baterii la proiectele de regenerabilitate și încercam să le explic că, de fapt, acesta este viitorul. În momentul în care închizi cărbunele, cel care îți oferea marea parte din serviciile de sistem și energia de echilibrare, era clar că aveai nevoie să pui altceva în loc”, a afirmat aceasta.
