INTERVIU Ion LUNGU, AFEER: 2016  – anul deciziilor importante: strategie energetică și reglementări clare, fără interpretări

Anul 2016 ar trebui să fie un an al deciziilor importante. Este nevoie de o strategie pentru că trebuie să avem o viziune, să știm ce se va întâmpla cu sectorul energetic în România în viitor, dar care să fie securizată într-o decizie, într-un act politic, susține Dl Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER. “E bine să știm că opțiunea pentru energie nucleară este clară, să ne definim poziția în domeniul regenerabilelor. Trebuie discutat într-o paradigmă – regenerabile plus surse clasice. Avem nevoie de o interpretare clară, să știm exact de când și cum se aplică exceptările de la plata de certificate verzi pentru marii consumatori de energie”, afirmă Ion Lungu . „Atât producători, cât și furnizori sunt în prezent într-o situație de supraviețuire și vom asista la schimbări de poziții în topul furnizorilor de energie în sensul de cotă de piață. Principala nemulțumire este impredictibiliatea și instabilitatea cadrului de reglementare”, semnalează reprezentantul furnizorilor din România. Am solicitat Domnului Ion Lungu, în dubla sa calitate – de președinte al AFEER și Director General CEZ Trade, precum și vasta experiență în companii energetice ale statului  care îl califică ca specialist pe piața energiei, să acorde un interviu InvesTenergy, pe care îl prezentăm în cele ce urmează.

–  Domnule Lungu, cum se prezintă piața de energie în 2016, văzută și din prisma reglementărilor. Care sunt perspectivele?

–  Mă raportez mai întâi la anul 2015, când nu au fost evoluții spectaculoase pe piața energiei. A fost o stabilitate a prețurilor, chiar dacă a fost o perioadă de secetă, iar prețurile de pe PZU au crescut în ultima parte a anului, o medie pe tot anul menținându-se în limite normale. Cadrul de reglementare nu a suferit modificări esențiale ca în 2014.

Cred că 2016 ar trebui să fie un an al deciziilor importante. Mă găndesc în primul rând la strategia energetică. Este nevoie de o strategie pentru că trebuie să avem o viziune, să știm ce se va întâmpla cu sectorul energetic în România în viitor. Este absolut necesar să avem câteva idei prioritare despre mixul de energie. Toată lumea spune că este corect și agreăm că trebuie să avem un mix optim, bazat  pe resursele noastre. Se impune însă să avem în vedere câteva chestiuni esențiale. România și-a afirmat în nenumărate rânduri opțiunea pentru energie nucleară, respectiv realizarea grupurilor 3 și 4 de la Cernavodă, fapt ce poate ajuta mixul energetic. Deși, poate ar fi trebuit să discutăm mai mult despre flexibilitatea sectorului prin introducerea a încă două grupuri atât de mari într-o situație în care se combina cu resuresele regenerabile impredictibile. Din pacate însă, ceeea ce deranjează la această opțiune este că de 6-7 ani se discută exact aceleași lucruri fără niciun progres. E bine să știm – dacă asta este opțiunea dorită/aleasă, să facem pași înainte. De asememenea, să ne definim poziția noastră în domeniul regenerabilelor. Sigur că în momentul de față există multe discuții asupra oportunității regenerabilelor din punct de vedere al exploatării sisitemului având în vedere impredictibilitatea, există discuții pivind schema de susținere, și anume faptul că influența lor în preț ar fi relativ mare. Acasta, vâzând lucrurile unilateral fără să ne întrebăm și cât a scăzut prețul energiei electrice datorită regenerabilelor. Cred ca ar trebui făcută o analiză de substanță, fără niciun fel de părtinire, și astfel să vedem care sunt costurile și beneficiile introducerii regenerabilelor în sistem. Să nu uităm că politica Uniunii Europene este favorabilă energiei din surse regenerabile în general, țări dezvoltate precum Germania au politici agresive de introducere a regerabilelor, dar în același timp vreau să fie foarte clar că și sursele clasice sunt necesare. Nu putem discuta în termeni regenerabile versus clasice. Trebuie discutat într-o paradigmă regenerabile plus surse clasice. Plecand de la această idee, putem construi din punct de vedere al mixului energetic o situație acceptabilă și suportabilă pentru România. Nu putem face o insulă de energie relativ ieftină doar în România!!

Din punctul meu de vedere, cel mai important este ca reglementările secundare să transpună într-un mod lipsit de posibile interpretări cadrul de reglementare primar. Sunt o serie de lucruri insuficient de clar definite în legislația primară, actorii din piață se așteaptă ca reglementările secundare să fie extrem de clare, să nu mai lase loc la interpretări.

–  Că discutăm de interpretări, cum rămâne cu exceptările de la plata de certificate verzi în cazul marilor consumatori de energie? De când se aplică: retroactiv, de la 1 ianuarie 2015 sau din momentul emiterii acordului de exceptare? Cum sunt afectați furnizorii?

 –  În cazul dat, avem nevoie de o interpretare clară, să știm exact de când și cum se aplică. Sigur, este o chestiune de legislație, este vorba despre o hotărâre de guvern, dar interpretările autorităților sunt total diferite. Spre exemplu, Ministerul Economiei susține că hotărârea de guvern respectivă a fost aprobată în anul 2014 și o aplicare de la 1 ianuarie 2015, în viziunea lor, n-ar fi retroactivă. Este greu de acceptat, te anunță cineva – vezi ca anul viitor o sa facem…!, ne trezim la sfârșitul anului că s-au dat acordurile de exceptare și nu știm de când se aplică. Chiar și în această situație, daca aceasta este o decizie, măcar știm ce avem de facut!! A trecut și data limită de raportare a cantităților de energie electrică care fac obiectul aplicării cotei de certificate verzi, iar furnizorii au fost pur și simplu confuzi. Nici nu știu cum au răspuns, a existat ideea sa fie două răspunsuri: să luăm în considerare data de 1 ianuarie sau data emiterii acordului de exceptare și ulterior să se vadă ce se hotărăște. Este un lucru cert că această neclarificare arată o bâlbâială a autorităților. Este de neacceptat că 3 ministere – Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Ministerul Justiției – nu s-au putut întâlni și să vină cu o precizare clară. Pentru furnizori a fost foarte neplăcut pentru că unii au înțeles că se aplică de la momentul emiterii acordului, iar marii consumatorii de energie au primit informația de la Ministerul Economiei că exceptarea se aplică de la 1 ianuarie 2015 și nu au mai plătit energia pentru că au zis că trebuie să primească banii înapoi pe certificate. Este o chestiune de confuzie. S-a crezut că notă de clarificare din partea ANRE este salvarea, s-a înțeles că asta ar fi poziția oficială! Încercând însă să aflăm dacă această interpretare va fi transpusă într-un ordin ANRE, am aflat că e posibil să fie și alte poziții din exterior.

–  Se discută despre o mobilizare în Parlament privind modificarea legislației primare, respectiv Legii energiei și gazelor nr. 123, dar și Legii 220 în prima sesiune parlamentară din an. Este fezabil acest termen?

–  E fezabil dacă există o voință politică. Legea reprezintă expresia voinței politice, respectiv a guvernării din România privind dezvoltarea sistemului energetic. Imprtant este să existe o consultare astfel încât cei care decid să aibă propunerile și opiniile unui grup mai larg de interese și nu doar a unor actori din piață, cum s-a întâmplat în trecut și cum pare să se întâmple și acum. Decizia aparține Parlamentului.

–  Reprezentanții Ministerului Energiei au avansat ca termen de finalizare a strategiei energetice data de 15 septembrie 2016… Sunt șanse reale să avem un document final până la această dată?

–  A fost o primă întâlnire a echipei de proiect de la minister cu asociațiile din sectorul energetic în care s-a prezentat modul de lucru, principalele teme care ar trebui avute în vedere. De remarcat că s-a început chiar din prima etapă cu o consultare largă. Dar, atenție, și o deschidere largă nu este întotdeauna productivă, există riscul unor discuții sterile, tot felul de interese – mergând până la proiecte de comună/sat. Cred că 2-3 întâlniri sunt suficiente  ca echipa de proiect să simtă pulsul participanților la piață ca să își facă o viziune. Vor avea astfel la dispoziție datele de intrare, o sinteză a discuțiilor, pentru o evaluare  cantitativă a unor scenarii. La final, pe baza evaluării, a studiilor, se poate avansa o propunere, care va reprezenta o sinteză a solicitărilor/propunerilor participanților la piață.

Trebuie însă să existe o activitate susținută și o fermitate a deciziilor din partea echipei, 15 septembrie – daca mă întrebați pe mine – este deja astăzi. Există un risc major să se producă o serie de materiale bune pentru un draft de strategie, care dacă nu este securizată într-o decizie, într-un act politic, va rămâne în sertar și următoarea echipă de după alegeri va veni cu o propunere genială: vom face o nouă strategie energetică!!!

–  Nu se poate și Hotărâre de Guvern pentru strategia energetică?

–  Sigur că da. Actuala strategie este promovată prin Hotărâre de Guvern. De principiu, este mai bine să fie o lege, exprimă voința tuturor părților. Acum, fiind un guvern de tehnocrați, este OK și o Hotărâre de Guvern, care ar reprezenta voința unei echipe de experți.

–  Concurenta este din ce in ce mai acerbă pe piața furnizării de energie electrică. Cum sunt afectați furnizorii?

 – Este un subiect extrem de delicat, așteptam această întrebare. Este interesant că cele două segmente de la capete – producere și furnizare – concurențiale sunt, în acest moment, sub o presiune fantastică. Dacă la început erau segmente profitabile, cu posibilități de dezvoltare, în prezent atât producătorii, cât și furnizorii sunt într-o situație de supraviețuire, se descurcă de pe o zi pe alta. Prețurile pe piața engros la energia electrică au atins niveluri pe care nu ni le imaginam în urmă cu 4-5 ani. La consumatorii finali, licitațiile în România se câștigă de către participanți la diferențe de 1 leu, chiar mai mici uneori. Se pare că zona concurențială și-a atins cumva limitele și este din ce în ce mai mult căutată zona reglementată, unde există un profit sigur.

Pe piața concurențială, la nivelul consumatorilor finali există o concurență acerbă. Un prim aspect este apariția unui număr mare de furnizori profesioniști care fac oferte interesante pentru consumatori și caută să-și creeze portofolii venind cu prețuri la limită sau chiar sub costurile lor, din dorința de a-și forma un grup de  clienți. Al doilea lucru important de mneționat: majoritatea consumatorilor mari, comerciali medii au devenit mai informați, profesioniști și sofisticați, pregătiți să negocieze foarte bine. Factor de presiune îl constituie și companiile multinaționale din alte domenii decât energia, care doresc să aibă de regulă un contract pentru toată compania la nivel de Europa și care vin cu experiența din cele mai dezvoltate țări și pun astfel mare presiune pe furnizori.  Mai există și elemente românești care nu puteau lipsi – neclaritățile în domeniul regenerabilelor din legea 220, care determină o anumită parte din furnizori și producători să încerce un mix certificate verzi plus energie electrică. Trebuie să recunoaștem că această piață a certificatelor verzi influențează piața energiei electrice în sensul că se vând la pachet. Nu vreau să comentez mai mult! Toți acești factori fac lucrurile complicate, motiv pentru care sper că în perioada următoare vor fi schimbări…

–  Vom asista la schimbări radicale pe piata furnizarii? Se inchid business-uri, vor fi afaceri în suferință? Cât de interesant și profitabilă mai e furnizarea de energie?

 – Vom asista la schimbări de poziii în topul furnizorilor de energie în sensul de cotă de piață. Cu siguranță vor fi și unii furnizori într-o situație delicată, de încetare a activității. Au fost și situații în care, de exemplu, un furnizor important a venit cu prețuri la limită și a eșuat! Simt că limitele lor de mișcare sunt extreme de scăzute. Ceea ce va face diferența în viitor va fi modul în care știu să-și îmbunătățească portofoliul de activități pentru a-și atrage clienții. Să fie mult mai prietenoși în a-și ajuta clienții, prin promovovarea unui pachet de servicii complementare.

–  Care sunt principalele nemulțumiri ale participanților la piață?

–  Principala nemulțumire este impredictibiliatea și instabilitatea cadrului de reglementare. Va dau un exemplu: a apărut și în legislația primară și în cea secundară obligativitatea furnizorilor impliciți de a avea un centru de relații cu clienții la 50 de Km. Nu este ușor să construiești un astfel de centru, ce înseamnă 50 de km? Dacă nu vrea cineva , nu te amendează , cum se măsoară distanța, sunt case izolate… Cred ca ar trebui o clarificare și stabilitate, o fermitate din partea legislativului și ANRE. Alt exemplu: se schimbă modul de facturare, cum se introduc certificatele verzi: să nu neglijăm faptul că marile companii lucrează cu sisteme informatice performante, care sunt foarte rezistente la schimbări.

Totodată, să avem în vedere ca în cazul legilor și ordinelor ANRE să existe o perioadă rezonabilă între data publicării și data aplicării acestora. Și, de regulă, aplicarea să se facă de la data de 1 a lunii următoare!

 – Ce demersuri/inițiative are AFEER?

–  Acționăm pe trei paliere. Participăm activ la demersul legislativ inițiat de Comisiile parlamentare de specialitate pentru a expune opiniile noastre referitoare la anumite corecții privind Legea 123. Am transmis o scrisoare la Parlament, la ambele camere, cu observații la proiectul de modificare a legii care a fost publicat pe site-ul Senatului. Reluăm opiniile noastre referitor la modificarea articolelor 23 si 28 din Legea energiei și gazelor, precum și unele chestiuni punctuale primite de la furnizorii impliciți pentru clarificarea unor aspecte din lege. Ne propunem totodată o participare activă în grupul de lucru pentru elaborarea strategiei energetice.

Pledăm și pentru o evaluare a impactului legislației, în special cea elaborată în 2014  privind piața PC-OTC, noile piețe forward, pentru a veni cu posibile îmbunătățiri bazate pe experiența participanților la piață pe perioada a 2 ani. Vrem să solicităm ANRE și Opcom să reînființeze gupele de lucru care au produs primele documente aprobate de ANRE pentru că există loc pentru îmbunătățiri tehnice.

 – Reluați demersul de reintroducere a contrcatelor bilaterale de energie electrică prin modificarea Legii 123?

 – Din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt clare. Noi am insistat pentru reintroducerea contractelor bilaterale ca o chestiune de normalitate. Cred sincer că acum piața energiei este pregătită, mai ales că din ce în ce mai multe companii au fost listate la bursă. Sunt o serie de obligații, raportări si nimeni nu-și va mai permite să faca un contract fundamental diferit de condiții din piață. Sigur că noi am considerat că problema companiilor de stat poate fi soluționată de acționarul majoritar prin introducerea unor restricții sau proceduri speciale de vânzare, cumpărare, ofertare. Un aspect foarte important, asupra căruia am insisitat, este că lipsa unor contracte pe termen lung face imposibilă finanțarea unor proiecte de investiții, în special pe partea de producere a energiei. Credem că lipsa acestor contracte este o barieră, ce ar trebui eliminată.

–  Furnizorii de energie au o serie de obligații de informare a consumatorilor. Le-au îndeplinit? Campania de informare desfășurată de AFEER…care sunt rezultatele? Continuați demersul?

 – Obligațiile de informare a consumatorilor constituie un element foarte important în activitatea furnizorilor. Ma bucură că furnizorii nu o mai percep ca o obligație, a devenit practic o necesitate. Furnizorii sunt preocupați să-și informeze clienții asupra schimbărilor legislative, asupra eventualelor oportunități într-o piață în dezvoltare tocmai pentru a a-și securiza portofoliul. Sunt și multe campanii de informare, de atragere clienți din alte zone.

Campania AFEER a fost demarată cu scopul principal de a pregăti un consumator să-și schimbe furnizorul de energie în deplină cunoștință de cauză, să nu fie păcălit de capcane din oferte. Trebuie să recunosc ca avut un impact, furnizorii care fac oferte cu prețuri mici sunt mai deschiși, au dispărut ideile că noi nu vă facturăm certificate verzi, este încă nerezolvată problema taxei radio-tv în facturile de energie. Cred că această campanie a constituit cel puțin un semnal de alarmă pentru ambele părți – furnizori și consumatori. Sunt încă multe lucruri de făcut, însă licitațiile care se desfășoară acum au prevederi mult mai clare.

AFEER va continua campanie de informare a consumatorilor. Plecând de la o propunere a Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din Romania – InfoCons, vom stabili o relație de cooperare, pe baza unui protocol, să continuăm împreună informarea consumatorilor. Avem în vedere în principal capcanele în schimbarea furnizorului, respectiv sprijinirea consumatorilor să-și cunoască drepturile și obligațiile.

– Tranzacționarea pe bursă a energiei – sunt participanții la piață mulțumiți de instrumentele și platformle care le au la dispoziție?

–  Unii sunt cu siguranță mulțumiti, alții nu. Insist că tranzacționarea trebuie să descopere prețul corect. Astăzi pe bursele din România avem instrumente multiple, însă este loc de îmbunătățiri. Din punctul nostru de vedere, PZU este prea mare. Un 20 la sută din consum ar fi suficient să fie tranzacționat pe PZU, acum se tranzacționează peste 40 la sută. Din păcate, tranzacțiile pe piața de echilibrare sunt foarte mari, 7-10 la sută. Un 2-3 la sută ar fi absolut rezonabil, ar contribui foarte mult la securizarea prețurilor, n-ar mai fi piața atât de volatilă. Al treilea aspect, care recunosc că este surprinzător pentru mine, este volumul mic care se tranzacționează pe piața intrazilnică, intra-day. Chiar aș face un apel la participanți – și la producătorii din sectorul regenerabilelor, și al furnizori, la consumatorii finali – să tranzacționeze pe piața intrazilnică că este o piață care poate să aduca beneficii ambelopr părți. Este o chestiune de organizare –piața intra-day e o piață de tranzacționare 24 din 24  ore, ar trebui ca participanții să aibă pe cineva angajat în permanență să facă tranzacționări. Nu s-a deschis apetitul! Un posibil factor ar fi legat de posibilitățile de agregare în special a micilor producători din sectorul regenerabilelor. Să fie agregați într-un virtual power plant, poți face un mic dispecerat cu 4 oameni în tură care să facă tranzacționări.

– Domnule Lungu, la final de interviu, ce mesaj/apel urgent aveți către autorități?

 – Cred ca este absolut necesar să se rezolve situația din domeniul regenerabilelor. Acum există o agitație – nu mi-a plăcut că se spune că râmân banii la furnizori, că furnizorii cumpără certificate verzi la un preț mai mic și le vând la preț mai mare. Să existe obligativitatea unei soluționări chiar dacă pe viitor ar însemna o schimbare a schemei de suport, ideea este să știm foarte clar ce facem cu prezentul, dar și cu viitorul. Marea dificultate a sfârșitului de an a constat tot situația certificatelor verzi – nu se știe de când se aplică exceptările de la plata de certificate pentru marii consumatori de energie. Interpretările diferite ale autorităților, lipsa de decizii crează blocaje în activitatea furnizorilor de energie și nu numai. Fac un apel la autorități, pe această cale, să aibă mai multă încredere în opiniile furnizorilor care cunosc atât nevoile consumatorilor, cât și problemele producătorilor și ale operatorilor de rețea.

 – Vă mulțumesc!