Preşedinte ANRE, Niculae HAVRILEŢ: Dacă legiuitorul va reintroduce contractele bilaterale, ANRE îşi va adapta cadrul de reglementare

În ciuda “tinereţii’’ei, bursa de gaze naturale se dovedeşte funcţională, flexibilă, dar în acelaşi timp, mereu perfectibilă

În acest an, pe rolul instanţelor judecătoreşti au fost înregistrate 75 dosare, vizând acţiuni în contencios administrativ şi plângeri contravenţionale. În dosarul cu GDF Suez, ANRE va formula recurs

Pentru a doua jumătate a anului 2015, ANRE îşi propune: creşterea eficienţei pieţelor de energie şi integrarea acestora în piaţa europeană, armonizarea legislaţiei secundare cu prevederile legislaţiei primare şi ale codurilor europene, dezvoltarea platformelor de tranzacţionare, aplicarea prevederilor regulamentelor europene privind integritatea şi transparenţa pieţelor şi dezvoltarea infrastructurii, asigurarea integrării surselor de energie regenerabile într-un mod sigur şi fiabil, încurajarea investiţiilor în reţele inteligente, informarea şi protecţia consumatorilor.
“Până la introducerea de alternative tehnologice competitive care să poată fi aplicabile și sectorului energiei electrice/gazelor naturale sau până la apariția unor circumstanțe care să determine necesitatea modificării legislației primare, pentru minimizarea costurilor sociale rezultate din exploatarea puterii de monopol natural este indicat ca domeniul distribuţiei să rămână deocamdată unul reglementat. Dublarea sau triplarea rețelelor, numai din dorința de a exista întreprinderi concurente, nu ar fi rațională din punct de vedere economic, nu înseamnă însă că monopolurile naturale sunt imune la inovarea tehnologică și că acest lucru nu se va întâmpla în viitor”, susţine preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, Dl. Niculae Havrileţ. Într-un interviu acordat InvesTenergy, domnia sa oferă participanţilor la piaţa energiei informaţii utile pe linie de reglementări şi răspunde la întrebări care preocupă actorii din energie privind viitoare modificări pe linie de legislaţie, tranzacţionarea gazelor pe bursă, reintroducerea contractelor bilaterale, pregătiri pentru REMIT şi alte teme de interes.

– Dle Președinte, daţi-mi voie să reiau o declarație recentă a dvs.: “Marea problemă în România este într-adevăr impredictibilitatea legislativă, ANRE mai are multe de făcut în acest sens. Trebuie să avem și rol de dereglementare, am putea să ne numim Autoritatea de Dereglementare”. Ce anume mai aveți de făcut? Vă rog să detaliați. Cum se poate rezolva marea problemă a impredictibilității legislative?

– Cadrul instituţional şi legal pe baza căruia reglementatorul trebuie să ia decizii şi calitatea deciziilor luate de acesta reprezintă două dimensiuni ale reglementării care sunt definitorii pentru crearea unui cadru eficient de reglementare, capabil să sprijine o bună performanţă a sectorului energetic. Un cadru de reglementare funcțional depinde însă şi de aspecte care exced controlului reglementatorului, cum ar fi schimbări ale condiţiilor economice şi de piaţă, sau introducerea de tehnologii noi, sau chiar atunci când obiectivele părţilor implicate evoluează şi care impun adaptarea legislaţiei de reglementare pentru a răspunde noilor circumstanțe apărute. Putem spune, aşadar, că predictibilitatea cadrului de reglementare este un lucru dificil de măsurat, fiind un aspect cu care se confruntă și de care se preocupă mai toate autorităţile de reglementare şi nu numai din domeniul energiei.

Inspirându-se din experiența unor țări cu vechime în domeniul reglementării, odată cu implementarea legislaţiei europene în domeniul energiei prin transpunerea principalelor sale prevederi, într-un mod previzibil şi ordonat, stabilind priorităţi, obiective şi aşteptări realiste, ANRE a făcut pași importanți pentru asigurarea structurii de baza a cadrului legislativ de reglementare în termeni corecţi, durabili şi sustenabili pentru toate părțile implicate (guvern, investitori, consumatori) în privința creșterii predicitibilității legislației de reglementare. În programele de reglementări pe care le întocmește anual, ANRE își stabilește obiectivele de reglementare pentru anul respectiv, obiective care se bazează, în principal, pe feedbackul terțelor părți asupra efectelor implementării reglementărilor anterioare, precum și pe o evaluare atentă a impactului reglementărilor existente care s-au dovedit a fi insuficiente şi au impus modificări.

Atât din motive de transparenţă, cât şi de predictibilitate a procesului de reglementare și pentru a ne asigura că reglementările propuse nu sunt suprasolicitante și că se adaptează flexibil la schimbările din piață, programele de reglementări sunt supuse consultării publice, apoi dezbătute în cadrul Consiliului consultativ şi ulterior, discutate și aprobate de membrii Comitetului de reglementare. Odată aprobate, programele de reglementări sunt monitorizate periodic, astfel încât implementarea obiectivelor stabilite să fie respectată și, dacă este cazul, actualizată.

Iar ca o concluzie a celor spuse, aș mai dori să adaug că, pentru atingerea obiectivelor energetice stabilite în politica şi strategia energetică și pentru asigurarea echilibrului între interesele legitime ale părților interesate, este de datoria tuturor acestora să conlucreze pentru elaborarea şi menţinerea unui cadru legislativ și de reglementare adecvat și eficace.

– Ce alte modificări pe linie de legislație pregătește ANRE?

– În continuarea programelor de reglementări demarate după intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale, a Legii nr. 160/2012 privind organizarea și funcționarea ANRE și a celui de-al 3-lea Pachet legislativ al Parlamentului European și al Consiliului, pentru anul 2015, în procesul de elaborare a reglementărilor, ANRE urmărește aplicarea celor mai bune practici europene în domeniu, adaptate la specificul național, în cadrul unui proces consultativ obligatoriu la nivelul transparenței decizionale, pentru că numai o reglementare transparentă, stabilă și sigură poate contribui la procesul de consolidare a pieței prin aplicarea de procedee de reglementare inovativă, accesibilă atât pentru operatorii din sector, cât și pentru publicul larg.

Pentru anul 2015, ne propunem creşterea eficienţei pieţelor de energie şi integrarea acestora în piaţa europeană, armonizarea legislaţiei secundare cu prevederile legislaţiei primare şi ale codurilor europene, dezvoltarea platformelor de tranzacţionare, aplicarea prevederilor regulamentelor europene privind integritatea şi transparenţa pieţelor şi dezvoltarea infrastructurii, asigurarea integrării surselor de energie regenerabile într-un mod sigur şi fiabil, încurajarea investiţiilor în reţele inteligente, informarea şi protecţia consumatorilor. Consecvenți principiilor unei reglementări predictibile, transparente şi responsabile faţă de piața de energie, ANRE a aprobat Programul de reglementări pentru anul 2015, document care cupinde activităţile avute în vedere pentru concretizarea obiectivelor generale ale autorităţii în contextul provocărilor anului în curs.

Activităţile avute în vedere în cadrul programului de reglementări pe anul 2015 vizează, în principal, următoarele:
– completarea cadrului de reglementare referitor la tranzacţionarea gazelor naturale pe pieţe centralizate, respectiv pe piaţa cu amănuntul, asigurarea accesului nediscriminatoriu la reţelele de gaze naturale şi depozitele de înmagazinare, asigurarea nivelului minim al stocului de gaze naturale pentru titularii de licenţă,
– revizuirea regulamentelor şi condiţiilor de valabilitate acordate autorizaţiilor şi licenţelor în sectorul gazelor naturale şi energiei electrice,
– revizuirea regulilor pentru piaţa angro de energie electrică privind piaţa de echilibrare şi piaţa pentru ziua următoare, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
– adaptarea cadrului de reglementare aferent pieţei cu amănuntul de gaze naturale la modificările legislative privind structura pieţei gazelor naturale din România ca urmare a implementării calendarului de liberalizare a preţurilor,
– continuarea procesului de renunţare la preţuri reglementate corelat cu gestionarea optimă a consumurilor de energie, finalizarea implementării Serviciului Universal pentru energie electrică şi revizuirea cadrului de reglementare referitor la furnizarea de ultimă instanţă în cazul gazelor naturale, susţinerea contorizării inteligente şi a modalităţilor practice de utilizare eficientă a energiei,
– armonizarea cadrului de reglementare cu modificările legislative din anul 2014 prin Legea nr. 23/2014 şi Legea nr. 121/2014,
– asigurarea condiţiilor tehnice care permit dezvoltarea serviciilor energetice în favoarea clienţilor finali,
– îmbunătăţirea cadrului de reglementare aferent schemelor de sprijin pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie şi a cogenerării de înaltă eficienţă
– creşterea integrităţii şi transparenţei pieţei angro de energie electrică şi gaze naturale,
– perfecţionarea cadrului de reglementare privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public îmbunătăţirea gradului de informare a consumatorilor de energie electrică şi gaze naturale prin revizuirea cadrului de reglementare privind cerinţele impuse furnizorilor,
– instituirea de reguli privind soluţionarea plângerilor adresate furnizorilor, respectiv împotriva operatorilor de distribuţie, operatorilor de transport şi de sistem, precum şi a divergenţelor faţă de proprietarii de reţele/sisteme de transport;

– Sunteți mulțumit de cum funcționează bursa gazelor? Daca da, exemplificați. Daca nu, care sunt motivele?

– Aş dori, dacă îmi premiteți, să vă amintesc de o discuție pe care am avut-o cu dumneavoastră pe această temă, prilej cu care mi-aţi adresat întrebarea dacă sunt optimist în privința funcționării burselor de gaze. V-am răspuns atunci că da, şi iată că, după al doilea an de funcţionare, în ciuda “tinereţii’’ei, bursa de gaze naturale din România s-a dovedit a fi funcţională, flexibilă dar, în același timp, mereu perfectibilă. Dovadă stau atât tranzactiile care se desfășoară acum prin intermediul a două platforme bursiere, cât și numărul de participanţi pe piaţa gazelor naturale din România, mai ales în sectorul furnizării de gaze naturale, și care a crescut în mod constant.

După cum probabil știți, în baza unui act normativ (OUG 35/2014) a fost stabilită obligația pentru producători și furnizorii licențiați de a tranzacționa cantități minime de gaze naturale prin intermediul platformelor centralizate, cantitățile minime obligatorii variind de la an la an conform reglementărilor adoptate de ANRE în acest sens (Ordinul 62/2014 si Ordinul 118/2014). Îndeplinirea acestor obligații este monitorizată de către ANRE cu scopul impulsionării realizării de tranzacții în mod transparent și nediscriminatoriu, furnizării unor informații corecte asupra prețurilor din aceasta piață, având în vedere și finalizarea liberalizării pieței, dar și continuării aplicării calendarului de liberalizare a prețurilor pentru clienții casnici.

În paralel cu aceste măsuri, ANRE a lansat în dezbatere publică procedurile de tranzacţionare şi regulamentul pentru o nouă platformă de tranzacţionare a gazelor prin Bursa Română de Mărfuri (BRM). Procedura stabileşte instrucţiunile cu privire la accesul, participarea, organizarea şi administrarea tranzacţiilor comerciale cu gaze naturale în aplicaţia electronică STEG (Sistemul de Tranzacţionare Electronică Gaze Naturale) deţinută şi administrată de BRM. Prin implementarea aplicaţiei electronice STEG, BRM intenţionează să pună la dispoziţia participanţilor la piaţa gazelor naturale un instrument de facilitare a tranzacţiilor comerciale, un serviciu îmbunătăţit, care să asigure accesul rapid şi transparent la sursele de gaze naturale şi un mediu concurenţial variat şi stabil, iar operatorii vor putea accesa nomenclatorul actualizat al participanţilor la piaţa centralizată şi vor avea posibilitatea, dacă este cazul, să blocheze acei parteneri cu care nu doresc, din motive întemeiate, să încheie tranzacţii.

Și pentru că am amintit de BRM, aș dori să menționez că, la sfârșitul anului 2014, numărul participanților înscriși la această platformă (STEG) era de 15, dintre aceștia doar 5 manifestându-și interesul de a participa activ pe această piață. Sesiunile de tranzacționare s-au finalizat fără atribuirea de contracte, fiind însă de așteptat ca anul 2015, prin coerența măsurilor de reglementare adoptate, să sprijine concret procesul de tranzacționare transparentă pe piața centralizată de gaze naturale. În acest sens, pe data de 30 decembrie 2014, ANRE a publicat un proiect de ordin care vine să crească transparența în tranzacțiile cu gaze desfășurate pe cele două platforme autorizate: OPCOM și Bursa Română de Mărfuri. Dupa modelul pieței de energie electrică, unde tranzacțiile pot fi urmărite atât din punct de vedere al cantității cât și al prețului, platformele de tranzacționare cu gaze vor fi obligate să publice pe site-ul propriu, după încheierea fiecărei sesiuni de licitație, dar nu mai târziu de finele zilei în care aceasta a fost organizată, următoarele informții:
a) lista participaților la sesiunea de licitație, daca aceasta cuprinde cel puțin 3 participanti;
b) pentru fiecare tranzacție încheiată pe termen mai mare sau egal de o lună, rezultatele sesiunii de licitație, precizând următoarele elemente: tipul de produs tranzacționat, prețul de pornire, prețul de adjudecare, cantitatea contractată şi perioada de livrare;
c) pentru tranzacțiile încheiate pe termen mai scurt de o lună, cotațiile din ziua precedentă la deschiderea zilei bursiere şi cotatiile curente înregistrate la închiderea zilei bursiere (media ponderată a prețurilor înregistrate), precum şi totalul volumelor tranzacționate în ziua respectivă”.

Mai mult decât atât, operatorii pieței centralizate au obligația de a publica pe site-ul propriu toate tarifele și comisioanele practicate, ceea ce ne poate ajuta și pe noi să înțelegem și chiar să putem discuta despre un preț al pieței. Acest Ordin al ANRE este deocamdată în faza de proiect și este mai mult decât necesar pentru transparentizarea tranzacțiilor.

– Considerați că piața energiei a ajuns la o maturitate? Daca da, sunteți pentru reintroducerea contractelor bilaterale? Ați reluat discuțiile in cadrul Comitetului interministerial pentru modificarea articolului 23 din Legea energiei?

– Odată cu lansarea – în luna iulie a anului 2005 – a noului model de piaţă bazat pe existenţa pieţei spot voluntare, cu ofertare de ambele părţi şi decontare bilaterală, a pieţei de echilibrare obligatorii, având operatorul de sistem ca singură contraparte și pe repartizarea responsabilităţilor financiare ale echilibrării către părțile repsonabile cu echilibrare (PRE), piața de energie din România a prins din ce în ce mai mult contur, culminând cu lansarea, în noiembrie 2014, a proiectului de cuplare a pieţelor CZ-SK-HU-RO, care integrează pieţele de energie electrică pentru ziua următoare din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria şi România.

Putem, deci, afirma că, în tot acest timp, piața de energie s-a dezvoltat și a progresat în mod constant, fiind, în prezent, o piață matură, caracterizată printr-o concurenţă tot mai puternică, dacă avem în vedere numărul mare al participanților cu activitate pe piața angro și pe cea cu amănuntul. În luna decembrie a anului 2014, de exemplu, existau 28 de furnizori de energie electrică cu activitate exclusivă pe piaţa angro și 64 de furnizori cu activitate și pe piaţa cu amănuntul, inclusiv furnizorii de ultimă instanță (FUI).

O dată cu intrarea în vigoare a Legii energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012, structura pieţei angro a fost modificată substanţial, prin introducerea obligativităţii desfăşurării transparente, publice, centralizate şi nediscriminatorii a tuturor tranzacţiilor de pe piaţa concurenţială de energie electrică. Astfel, tranzacţiile încheiate între participanţii la piaţa angro de energie electrică după intrarea în vigoare a Legii se încheie exclusiv în urma participării la una din pieţele centralizate organizate la nivelul operatorului de piaţă de energie electrică (Opcom SA), singurul deţinător de licenţă ANRE pentru derularea respectivei activităţi. Pieţele centralizate funcţionale în prezent sunt PZU – piaţa pentru ziua următoare, PCCB – piaţa centralizată a contractelor bilaterale cu cele două modalităţi de tranzacţionare prin licitaţie publică sau printr-un proces combinat de licitaţii şi negociere, PI – piaţa intrazilnică, PMC – piaţa de energie electrică pentru clienţii finali mari şi PC-OTC – piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică. În afara pieţelor centralizate existente, care asigură caracterul transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu al pieţei concurenţiale de energie electrică stipulat în Lege, se mai derulează tranzacţii pe bază de contracte bilaterale negociate direct încheiate înainte de intrarea în vigoare a Legii şi aflate încă în derulare, contracte de export şi respectiv import de energie electrică şi contracte de vânzare-cumpărare cu cantităţi şi preţuri reglementate încheiate între producători şi furnizori de ultimă instanţă.

În ceea ce privește problematica legată de introducerea contractelor bilaterale, aș dori să reamintesc faptul că ANRE nu are competență legislativă pentru inițierea de modificări ale actelor normative ale legislaţiei primare, rolul său fiind acela de elaborare a legislației secundare în domeniu. Dacă legiuitorul va decide să introducă acest tip de contracte, cu obligativitatea ca procesul de vânzare să fie unul competitiv și transparent, ANRE își va adapta cadrul de reglementare în mod corespunzator.

– Președintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, dl. Iulian Iancu, consideră că trebuie regândită legislaţia în domeniul distribuţiilor de gaze naturale şi energie electrică, pentru a permite înfiinţarea mai multor distribuţii de gaze şi electricitate într-o anumită zonă. Dvs. ați declarat că: „În România, nu poate exista decât un singur concesionar al serviciului de distribuţie de energie pe regiuni, altfel nu ar mai putea exista piaţă reglementată şi s-ar produce şi dezechilibre majore pe piaţa de echilibrare”. Vă rog sa explicați care este situația actuală, ce permite legislația în vigoare. Agreați opinia dlui Iancu?

– Activitatea în domeniul distribuțiilor de gaze naturale și energie electrică sunt activități care, potrivit legislației actuale, se desfășoară în regim de monopol natural. Bineînțeles, cu obligaţia asigurării accesului nediscriminatoriu la reţele pentru toţi consumatorii, furnizorii şi producătorii de energie electrică care solicită acest lucru, obligaţiile şi drepturile operatorilor fiind stabilite prin condițiile asociate licenţelor de distribuţie emise de ANRE.

Spre deosebire de monopolul legal, unde limitarea concurenței nu se datorează caracteristicilor tehnologice ale industriei ci mai degrabă prevederilor de ordin legislativ, monopolul natural apare într-un domeniu de activitate în care condițiile sunt de asemenea natură încât este mai economic să se asigure un bun sau un serviciu necesar de către o singură companie decât de mai multe (cu cât întreprinderea este mai mică cu atât mai mari sunt costurile). Altfel spus, economia de scară realizată în anumite domenii contribuie la scăderea costurilor de producție într-o măsură atât de mare încât alte firme, cu un volum mai redus de activitate, nu ar putea ajunge la o atare performanță. În același timp, în anumite domenii, nici tehnologic și nici economic nu ar fi posibilă existența mai multor întreprinderi concurente, deoarece aceasta ar însemna cheltuieli de investiții prea mari. Exemplele clasice sunt rețelele de distribuție a energiei electrice, a gazelor naturale și a apei, rețelele de termoficare, sistemele de irigații, rețeaua de căi ferate. Dublarea sau triplarea acestor rețele, numai din dorința de a exista întreprinderi concurente, nu ar fi rațională din punct de vedere economic, întrucât pe de o parte, ar necesita o dublare sau triplare a volumului de investiții (care s-ar reflecta în costurile la consumatori), iar pe de altă parte, între aceste întreprinderi s-ar putea încheia înțelegeri secrete pentru fixarea prețurilor, ceea ce ar însemna că problema restaurării concurenței tot nu s-ar rezolva.

Aceasta nu înseamnă însă că monopolurile naturale sunt imune la inovarea tehnologică și că acest lucru nu se va întâmpla în viitor. Adică, în loc să fie mai multe companii mici care să concureze între ele pentru a oferi un singur serviciu, să avem tehnologii competitive care să concureze în încercarea de a oferi un serviciu de calitate.

Domeniul telefoniei este elocvent în acest sens. Domeniul telefoniei a reprezentat mult timp exemplul clasic de monopol natural și nu mă refer aici doar la România. O singură companie de telefonie asigura acest serviciu printr-o rețea de cabluri telefonice conectate fiecărui abonat (casă, apartament). Odată cu apariția noii tehnologii care a permis înlocuirea firelor telefonice între companie și client cu semnalele radio (apariția telefoanelor mobile) această situație s-a schimbat radical, iar abonații nu au mai depins de cablurile telefonice ale unei companii care-și desfășura activitatea în regim de monopol natural.

Până la introducerea de alternative tehnologice competitive care să poată fi aplicabile și sectorului energiei electrice/gazelor naturale sau până la apariția unor circumstanțe care să determine necesitatea modificării legislației primare, pentru minimizarea costurilor sociale rezultate din exploatarea puterii de monopol natural este indicat ca acest domeniu să rămână deocamdată unul reglementat.

– Cum stați la ANRE cu pregătirile pentru REMIT?

– În conformitate cu prevederile art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie, participanţii la piaţă care efectuează tranzacţii care trebuie raportate la ACER în conformitate cu art. 8 alin. (1) au obligaţia de a se înscrie în REGISTRU înainte de a efectua o tranzacţie. Termenele privind obligația de raportare a tranzacțiilor sunt prevăzute la art. 12 al Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014 al Comisiei din 17 decembrie 2014 privind raportarea de date, pentru punerea în aplicare a art. 8 alin. (2) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1227/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind integritatea şi transparenţa pieţei angro de energie.

În categoria de participant la piaţă intră orice persoană fizică sau juridică, inclusiv operatori de transport şi sistem, care se angajează în tranzacţii cu produse energetice angro cu livrare în Uniunea Europeană, inclusiv prin plasarea de ordine de tranzacţionare, pe una sau mai multe pieţe angro de energie. Conform prevederilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2014, nu au obligaţia înscrierii în REGISTRU participanţii la piaţă care se angajează numai în tranzacţii care nu sunt încheiate pe pieţe organizate şi care sunt legate de:
– contractele cu livrare fizică a energiei electrice produse de o singură unitate de producţie cu o capacitate de producţie instalată mai mică sau egală cu 10 MW sau de unitaţi de producţie cu o capacitate instalată totală mai mică sau egală cu 10 MW;
– contractele cu livrare fizică a gazelor naturale produse de o singură instalaţie de producţie de gaze naturale cu o capacitate de producţie mai mică sau egală cu 20 MW.

Pentru a veni în sprijinul pentru participanţii la piaţă care efectuează tranzacţii care trebuie raportate potrivit Regulamentului, ANRE a creat la pagina proprie de Internet o rubrica specială, intitulată Info REMIT, modalitate prin care sunt puse la dispoziția părților interesate documente și informații detaliate privind calendarul de activități și sarcinile aferente REMIT.

Rubrica poate fi accesata la pagina de internet www.anre.ro, domeniile Energie electrica/Gaze naturale, sectiunea Informații de interes public, iar persoanele fizice și/sau juridice care consultă această rubrică vor găsi publicate în cuprinsul ei reglementările europene și naționale aplicabile, alături de informații ajutătoare privind înscrierea participanţilor la piaţa angro de energie în Registrul naţional al participanţilor la piaţa angro.

Pentru facilitarea accesării și completării Anexelor care sunt parte integrantă a Ordinului ANRE nr. 01/2015, au fost publicate formatul cererii de înregistrare în Registrul național al participanților la piața angro de energie și formatul declarațiilor privind corectitudinea informațiilor furnizate, atât pentru persoane fizice, cât și pentru cele juridice.

Totodată, prin intermediul Ghidului de completare a formularului de înregistrare în Registrul national al participanților la piața angro de energie sunt oferite informații detaliate și explicații cu privire la modalitățile de înscriere în registrul național (obținere cont și parolă de acces, transmitere machete, completare anexe etc) și la infomațiile care trebuie completate în formularul de înregistrare aferente participantului la piaţa angro de energie, persoanelor fizice responsabile de deciziile de tranzacţionare, operaţionale şi de comunicare informații, beneficiarului final, structurii corporatiste, părţilor delegate pentru a raporta în numele participantului la piaţa angro de energie.

De asemenea, persoanele fizice și juridice pot apela și două nr. de telefon, care au fost puse la dispoziție pentru cazurile în care sunt solicitate clarificări vizând informațiile publicate la rubrica Info REMIT de la pagina de internet.

– În ce procese cu participanții la piață este implicată ANRE în momentul de față? Ați făcut recurs la procesul cu GdF SUEZ ?

– Cadrul de reglementare elaborat de ANRE şi implementat prin ordine şi decizii are un impact major asupra realităţilor economice şi sociale, având în vedere că acesta are caracter de obligativitate pentru persoanele juridice şi fizice reglementate.

De aceea, posibilitatea de contestare în justiţie a actelor administrative cu caracter individual sau normative ale reglementatorului de către persoanele fizice sau juridice care consideră că, prin aplicarea reglementărilor respective, le-au fost încălcate anumite drepturi constituie un factor important în asigurarea responsabilităţii acestuia faţă de consumatori.

Și, pentru că am la îndemână un centralizator pentru anul 2014, as dori să spun câteva cuvinte legate de situația litigiilor gestionate de ANRE în faţa instanţelor de judecată la sfârșitul anului trecut, în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale şi al eficienţei energetice.

Printre operatorii economici care au contestat în instanţă ordinele şi deciziile care au făcut obiectul dosarelor de contencios administrativ s-au numărat Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Radet, Electrica Furnizare, OMV Petrom, GDF, E.ON Energie, TRANSGAZ, producători de energie electrică din surse regenerabile ş.a. , iar în ceea ce priveşte procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, o parte dintre acestea au vizat sancţionarea pentru tranzacţionarea/acceptarea la tranzacţionare a unor oferte de vânzare/cumpărare de energie electrică neconforme cu legislaţia în vigoare (de ex. OPCOM, Complexul Energetic Oltenia, Axpo Energy România S.A. etc.). Cu privire la domeniul contravenţional, un exemplu important l-a reprezentat sancţionarea şi dispunerea de măsuri pentru intrarea în legalitate a SNGN ROMGAZ S.A. pentru neîndeplinirea obligaţiei de separare legală a activităţii de înmagazinare a gazelor naturale.

Raportat la obiectul de activitate al ANRE, toate ordinele şi deciziile ANRE care au fost contestate în instanţă de către operatorii economici din domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale şi care au făcut obiectul dosarelor de contencios administrativ au fost soluţionate 100 % în favoarea ANRE şi toate plângerile contravenţionale formulate împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor care au fost soluţionate în cursul anului 2014 au fost, de asemenea, favorabile ANRE.

În anul 2015, până în prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti au fost înregistrate aproximativ 75 dosare, avand ca obiect acţiuni în contencios administrativ şi plângeri contravenţionale.

În ceea ce priveste dosarul cu GDF, după ce sentinţa civilă va fi redactată şi comunicată ANRE – lucru care nu s-a întâmplat până în prezent – institutiţa noastră va formula un recurs.

– Ce ați realizat din ce v-ați propus la preluarea mandatului de președinte ANRE? Care sunt prioritățile Dvs. în continuare?

– La preluarea mandatului meu de președinte al ANRE (iunie 2012), instituția trecuse printr-un moment destul de dificil, autonomia sa ca organism de reglementare independent politic și financiar fiind mult diminuată, ca urmare a aplicării prevederilor OUG nr. 2/2010 (care a redefinea statutul autorității prin trecerea acesteia în subordinea primului ministru și cu finanțarea integrală de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului).

Prin adoptarea, de către Parlamentul României, a Legii nr. 160/2012 privind organizarea si funcţionarea ANRE, care i-a conferit instituției statutul de autoritate administrativ autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și a legiferat caracterul acesteia de instituţie independentă decizional, organizatoric şi functional, au fost asigurate dimensiunile reglementării de care aminteam la începutul convorbirii noastre, și anume cadrul instituţional şi legal pe baza căruia reglementatorul să poată decide în mod independent cu privire la măsurile specifice activității de reglementare și care să asigure funcţionarea corespunzătoare a pieţelor de energie electrică şi gaze naturale, în condiții de eficiență, concurență, transprență și protecție a consumatorului.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, mi-ar fi greu să fac o trecere în revistă a tuturor realizărilor obținute de ANRE sub mandatul meu, dar m-aș opri doar la trei dintre ele, care, în opinia mea, sunt și cele mai vizibile.

Astfel, una din cele mai importante realizări obținute de ANRE sub mandatul meu și totodată una din cele mai dificile prin complexitatea ei, o reprezintă emiterea cadrului de reglementare necesar dezvoltarii pieţelor concurenţiale de gaze naturale, după mai mulţi ani de amânări. Prin infiintarea a două burse de gaze, anume Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale “OPCOM” S.A. si de Bursa Romana de Marfuri și emiterea reglementărilor conexe privind cadrul organizat de tranzacţionare pe pieţele centralizate, legislaţia secundară emisă de ANRE a făcut posibilă tranzacţionarea gazelor naturale în sistem bursier, pentru prima dată în România.

O altă realizare importantă pe care doresc să o menționez este certificarea Companiei Naționale „Transelectrica” în calitate de operator de transport şi de sistem al sistemului electroenergetic naţional şi a Societăţii Naţionale “Transgaz” în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale, ca urmare a îndeplinirii cerințelor de certificare legale (Legea nr. 117/2014) şi în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale privind certificarea operatorilor de transport şi de sistem în domeniul energiei electrice/gazelor naturale, respectiv Directivele 2009/72/CE şi 2009/73/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul energiei electrice/gazelor naturale transpuse în Legea nr. 123/2013 a energiei electrice şi gazelor naturale. În vederea îmbunătăţirii și integrării pieţelor de energie competitive, prin directivele menţionate sunt stabilite norme comune referitoare la organizarea și funcţionarea sectorului energiei (energie electrică şi gazelor naturale), accesul deschis la piaţă, precum și dispoziţii privind protecţia consumatorilor.

Iar o a treia realizare, aș spune că este incheierea procesului de liberalizare a pieței de energie pentru consumatorii noncasnici, odată cu finalizarea implementării etapelor calendarului de eliminare a prețurilor reglementate pentru consumatorii noncasnici de energie electrică și gaze naturale, stabilit prin Memorandum. Ca urmare a acestui fapt, începând cu 01.01.2014, procentul de achiziţie a energiei electrice din piaţa concurenţială pentru clienții finali noncasnici care nu au uzat de eligibilitate a devenit 100 % din consumul lor, astfel că din anul 2014 nu au mai fost aprobate tarife reglementate de energie electrică aferente acestei categorii de clienți. De asemenea, pentru clienții noncasnici de gaze naturale, furnizarea la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru s-a efectuat până la data de 31 decembrie 2014, iar începând cu 1 ianuarie 2015, prețurile reglementate pentru această categorie de consumatori au fost eliminate.

Cât privește prioritățile noastre, acestea sunt legate de contextul transpunerii integrale si implementării legislaţiei europene prevăzută în cel de-al treilea pachet legislativ energetic si în legislaţia complementară.

Necesitatea atingerii ţintelor la nivel european privind finalizarea pieţei interne de energie au determinat Comisia Europeană să adopte un plan de acţiune care vizează o serie de direcţii principale cum sunt implementarea legislaţiei europene prin transpunerea integrală si implementarea prevederilor celui de-al treilea pachet legislativ de către fiecare stat membru, aplicarea riguroasă a regulilor de piaţă si concurenţă, realizarea unui sistem energetic unic European ș.a.

Prioritățile avute în vedere la planificarea reglementărilor care urmează să fie elaborate pentru anul în curs sunt în concordanță cu planul de acțiune pentru atingerea acestor obiective și vizează, în principal, următoarele:
– promovarea pieţei interne europene de energie electrică şi gaze naturale sigură, competitivă şi durabilă din punct de vedere al mediului şi al unei deschideri efective a acesteia în beneficiul tuturor clienţilor şi furnizorilor din Uniunea Europeană fiind poate cea mai importantă.
– facilitarea accesului la reţea pentru capacităţile noi de producţie, în special prin eliminarea obstacolelor care împiedică accesul noilor participanţi la piaţa de energie electrică şi gaze naturale sau utilizarea surselor regenerabile de energie,
– creşterea gradului de transparenţă prin respectarea de către operatorii economici din sectorul energiei şi gazelor naturale a obligaţiilor ce le revin, ca și dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur și fiabil, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie.
– creşterea eficienţei funcţionării sistemelor de transport şi distribuţie a energiei şi pentru a accelera integrarea în piaţă pe baza asigurării de stimulente operatorilor de reţea electrică/sisteme de gaze naturale şi celorlalţi utilizatori de reţele electrice/sisteme de gaze naturale,

Și nu în ultimul rând, protecția consumatorului, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului de reglementare privind cerințele impuse furnizorilor în vederea creșterii gradului de informare a consumatorilor de energie electrică și gaze naturale, precum și prin instituirea unor reguli privind soluționarea plângerilor adresate furnizorilor, respectiv împotriva operatorilor de distribuție, operatorilor de transport și de sistem, precum și a divergențelor față de proprietarii de rețele/sisteme de transport.

Și tot în domeniul protecției consumatorului, programul de reglementări pentru acest an prevede elaborarea și aprobarea unui set de reglementări care vizează, în principal adaptarea cadrului de reglementare aferent pieței cu amănuntul de gaze naturale la modificările legislative privind structura pieței gazelor naturale din România ca urmare a implementării calendarului de liberalizare a prețurilor, continuarea procesului de renunțare la prețuri reglementate corelat cu gestionarea optimă a consumurilor de energie, finalizarea implementării Serviciului Universal pentru energie electrică, revizuirea cadrului de reglementare referitor la furnizarea de ultimă instanță în cazul gazelor naturale, susținerea contorizării inteligente și a modalităților practice de utilizare eficientă a energiei.

Una din provocările majore actuale pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, deci și pentru Romania, se referă la modul în care se poate asigura securitatea energetică cu energie competitivă şi „curată”, ţinând cont de limitarea schimbărilor climatice, escaladarea cererii globale de energie şi de viitorul nesigur al accesului la resursele energetice.

Pentru a găsi soluții pentru problemele energetice și climatice ale tării noastre și pentru a garanta aprovizionarea cu energie furnizată la prețuri accesibile și în condiții de securitate a gospodăriilor și a întreprinderilor, România are nevoie de o piață a energiei care să fie competitivă, integrată și fluidă, și care să ofere un pilon de bază solid pentru a asigura direcționarea electricității și a gazului acolo unde este necesar.

– Vă mulțumesc.

Nota Redacţiei: Vom reveni cu a doua parte a interviului, cu răspunsuri acordate de preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la alte întrebari de interes pentru participanţii la piaţa energiei.