Dan Drăgan, secretar de stat Ministerul Energiei: Programul PNIESC urmează să fie actualizat în anul 2022, iar hidrogenul va avea un loc important România

Publicat pe Categorii Esential, Evenimente
Prima Pagina Actual Esential Dan Drăgan, secretar de stat Ministerul Energiei: Programul PNIESC urmează să fie actualizat în anul 2022, iar hidrogenul va avea un loc important România
  • Iulian Iancu, președintele CNR – CME: Astăzi, hidrogenul este văzut ca o soluție pentru producție, stocare, transport în procesele de decarbonare și se preconizează ca în anul 2050 să reprezinte 20-22% din purtătorii de energie

România are posibilitatea să se regăsească în Europa ca un factor cheie pe plan european în producția de hidrogen și poate fi un hub pentru hidrogen, a precizat Iulian Iancu, președintele CNR – CME, la Conferința „Hidrogenul – O soluție sustenabilă pentru tranziția energetică spre atingerea neutralității climatice”, organizată de CNR-CME în parteneriat cu FEL România. “Suntem în fața unor provocări, dar sunt și oportunități. În acest peisaj, România poate promova hidrogenul în multe domenii și prin multe modalități. El trebuie să se regăsească cu un volum asumat de investiții în toate palierele lanțului valoric. Astăzi hidrogenul este văzut ca o soluție pentru producție, stocare, transport în procesele de decarbonare și se preconizează ca în anul 2050 să reprezinte 20-22% din purtătorii de energie”,  a subliniat Iancu, în deschiderea conferinței.

Programul PNIESC urmează să fie actualizat în anul 2022, iar hidrogenul va avea un loc important, a afirmat Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, cu următoarele precizări. „România și-a asumat ca până în anul 2032 să renunțe la sursele de cărbune. Dezvoltarea producției de hidrogen și utilizarea pentru celule cu combustibil se află în atenția Ministerului Energiei, iar proiectele actuale vor fi pregătite pentru utilizarea gazelor naturale în amestec cu hidrogen. La minister a fost creată o direcție de tehnologii noi și un grup de lucru pentru promovarea utilizării hidrogenului. La nivelul anului 2023 planificăm aprobarea cadrului de reglementare privind hidrogenul, corelat cu Strategia care va fi creată în acest sens. În PNNR este inclusă o investiție pentru 2000 km de conducte care pot fi folosite pentru transportul hidrogenului. Noile centrale electrice trebuie să fie pregătite pentru utilizarea amestecului cu hidrogen. Transgaz are în derulare câteva proiecte de injectare a hidrogenului în rețeaua de transport gaze. Se produce și se consumă hidrogen, se constată un interes deosebit din partea investitorilor pentru soluții cu hidrogen, iar legislația primară și secundară privind hidrogenul trebuie să fie actualizată”.

Alexandru Floriștean,  Hydrogen Europe, Manager Departament Intelligence, a menționat că tehnologia hidrogenului este esențială pentru programele de decarbonare și subliniază: „Sistemul energetic global este în reconstrucție fundamentală. Ne aflăm în etapa a treia a dezvoltării industriale, în care sursele regenerabile de energie și hidrogenul vor fi esențiale. La 30 iunie 2021, a fost emis „certificatul de naștere” al hidrogenului în Europa, prin conceptul de neutralitate climatică. Hidrogenul va avea o pondere importantă în toate domeniile industriale. Realizarea strategiilor este esențială pentru producția și utilizarea hidrogenului, iar pentru atingerea obiectivelor este necesară o finanțare corespunzătoare”.

Petru Rușeț, CEO Siemens Energy, a precizat: „Materiile prime sunt acum sub o presiune importantă și determină duratele de livrare. Instrumentul principal pentru decarbonare este prețul certificatului de emisie. Siemens a reușit să certifice soluții pentru proiecte cu hidrogen. Ținta Siemens este de 100% pentru utilizare a hidrogenului în centralele electrice”.

Andreas Lier, președinte  AHK – Camera de Comerț România – Germania, a evidențiat „Hidrogenul este o soluție sustenabilă pentru tranziția energetică și, de asemenea, un vector energetic esențial pentru decarbonarea industriei. România trebuie să elaboreze urgent o strategie pentru hidrogen. Este foarte important să se realizeze un preț competitiv al hidrogenului. Obiectivul constă în electrificarea economiei cu energie verde. Clasificarea pe bază de culori a producției de hidrogen nu oferă o caracterizare clară a acestuia. BASF produce mari cantități de hidrogen, dar utilizează o tehnologie cu emisii ridicate de CO2, astfel încât sunt dezvoltate soluții pentru reducerea importantă a emisiilor de CO2. Industria chimică poate produce hidrogen „curat”.

Gyorgy Szilagyi, director Departament Soluții noi și Proiecte, E.ON, a afirmat că prețurile actuale la energie pot face ca hidrogenul să devină competitive. El a spus:„ România are avantajul unui sistem larg de conducte de gaze care vor putea fi utilizate pentru transportul hidrogenului. Toate sectoarele economice pot beneficia de producția de hidrogen, pentru că acesta poate asigura rezolvarea problemelor de congestii în rețelele electrice. Delgaz este pregătit să asigure transportul unor amestecuri cu 20% hidrogen, iar E.ON este pregatit să fie partener pe tot lanțul tehnologiei de hidrogen. De altfel, Grupul E.ON are mai mult de 50 proiecte în diferite stadii de dezvoltare, unele fiind în stadiul de implementare. În prezent sunt posibile transferul și utilizarea unui amestec de 20% hidrogen, iar barierele de la trecerea conductelor de gaze la amestec cu hidrogen pot fi depășite. Urmează a fi testate și în România tehnologii de transfer de amestecuri cu 20% hidrogen. Proiectele actuale devin competitive dacă există și suport financiar”.

Zoltan Nagy-Bege – vicepreședinte ANRE a afirmat: „La nivel mondial se vorbește despre hidrogen ca posibil combustibil alternativ. Sunt proiecte care permit validarea și există proiecte privind utilizarea amestecurilor cu hidrogen în domeniul producerii de energie”

Panelul de discuții din partea a doua a Conferinței a fost moderat de dl Cătălin Stancu, expert senior asociat, Horvath&Partners, care a evidențiat  importanța temei conferinței și a subliniat faptul că „Hidrogenul este un subiect în topul preocupărilor industriei energetice și nu numai, dacă ne gândim la ceea ce înseamnă tranziția energetică, definită la finalul anului 2019 de Green Deal. La 8 iulie 2020 a fost lansată Strategia hidrogenului în Europa, strategie care stabilește un rol central pentru hidrogenul curat în tranziția energetică, de la o economie cu emisii considerabile la dorința și ținta de a se ajunge la zero emisii până în anul 2050. Sunt însă o serie de aspecte legate de costuri foarte ridicate, până la aspecte legate de siguranța în exploatare sau securitatea transportului pe distanțe medii și mari”.

Cristina Bădică, director Departamentul de Finanțare Europeană, RomCapital Invest, apreciază că „Tranziția la hidrogen verde pare bruscă și greu fezabilă. Este un moment al analizei finanțărilor necesare, dar nu avem încă o strategie de realizare a politicii. Țările din jurul nostru au deja strategii privind hidrogenul”,  iar dl Ioan Iordache – director executiv AEHR și cercetator în cadrul ICSI Râmnicu Vâlcea spune: „Culorile afectate hidrogenului nu sunt clare și se preferă noțiunea de hidrogen cu conținut redus de carbon. Dar, fără oameni care se pricep la hidrogen, nu vom avea planuri viabile. Resursa umană specializată este cea mai importantă pentru punerea în practică a proiectelor”

La rândul său, Răzvan Grecu, director Departament Strategie și Studii de Piață, ENGIE, a afirmat că „Strategia UE trebuie luată ca un document programatic. Planurile sunt ambițioase, dar trebuie considerate și costurile, și mijloacele avute la dispoziție. Hidrogenul nu poate fi privit izolat față de alte soluții pentru gaze cu un conținut redus de CO2. Strategia pentru hidrogen trebuie integrată în cadrul unor strategii mai generale privind dezvoltarea sectorului energetic. Dezvoltarea tehnologiilor cu hidrogen este impulsionată de condițiile de decarbonare. Sursele de finanțare sunt esențiale pentru atingerea țintelor, iar acestea trebuie să fie realiste”.

Elisabeta Ghidiu, Director Strategie Transgaz a menționat: „Sunt obiective foarte clare pentru transportul hidrogenului în conducte și există pași concreți pentru dezvoltarea activităților de cercetare în domeniu. Trebuie să fim la masa discuțiilor toții cei interesați pentru realizarea strategiei pentru hidrogen. Drumul spre hidrogen trebuie trecut prin gazul metan. Transgaz lucrează la proiecte de injecție a hidrogenului în conductele de gaz”.

Georgian Albu, director general FEL România, a declarat că „România se poate dimensiona ca un hub pentru hidrogen. Trebuie gândite coridoarele de transfer de gaz pentru transport de hidrogen”.

Au fost remarcate două concluzii importante: conferința a evidențiat faptul că strategia privind realizarea, până în 2050, a nivelului zero de emisii de gaze cu efect de seră, prevede investiții de 700 miliarde de dolari în urmatoarea decadă, dintre care 300 miliarde de dolari pentru producție, 200 miliarde pentru transport și distribuție și 200 miliarde pentru utilizare finală. De asemenea a fost evidențiat faptul că a fost atins deja pragul de 71 EUR / certificat de emisie și se va atinge foarte curând și pragul de 100 EUR / certificat de emisii.

În cadrul conferinței au fost prezentate și principalele idei ale Studiului elaborat de către Consiliul Mondial al Energiei – Europa, intitulat „Decarbonized Hydrogen Imports into the European Union- Challenges and Opportunities”, care, printre alte aspecte, a relevat și că faptul că sustenabilitatea economică a pieței hidrogenului în UE depinde de coordonarea statelor membre și de integrarea sa în strategiile energetice naționale.  De asemenea, studiul a arătat și existența opiniei ca UE să nu poată satisface necesarul de consum de hidrogen în perspectiva anului 2050. Riscul securității în aprovizionare cu hidrogen poate fi diminuat prin utilizarea unui mix de resurse și tehnologii, iar încheierea unor parteneriate pentru asigurarea necesarului de hidrogen poate reduce semnificativ costurile și ameliorează riscul securității în aprovizionare.

Concluzia generală a evenimentului organizat de către CNR-CME privind hidrogenul, ca o soluție sustenabilă pentru tranziția energetică în România,  este aceea că este nevoie de colaborare, comunicare și de implicarea tuturor părților interesate, precum și a autorităților, pentru realizarea acestui deziderat.

Asociația Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) cuprinde cea mai mare rețea națională de specialiști din domeniul energiei şi este principala organizaţie din domeniul energiei din România, membru fondator al Consiliului Mondial al Energiei, din anul 1924. CNR-CME este o organizatie profesională, apolitică, neguvernamentală, fără scop lucrativ sau patrimonial, CNR-CME concentrează interesele diferitelor instituții și organizații din România interesate în problemele energiei și ale relației acesteia cu economia și cu mediul înconjurator, ale specialiștilor și ale societății civile.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *