Decizie de ultimă oră: Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi aprobată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență. Cu ce explicații vine MEEMA

Publicat pe Categorii Flux energetic, Opinii / Analize
Prima Pagina Actual Flux energetic Decizie de ultimă oră: Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi aprobată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență. Cu ce explicații vine MEEMA
  • Proiectul de OUG, în consultare publică timp de 10 zile

Guvernul va aproba, prin Ordonanță de Urgență, Strategia Energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050. Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din Legea energiei  electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, se aprobă Strategia energetică a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050,  prevăzută în anexa, care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, este prevăzut la primul articol din proiectul de act normative, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, timp de 10 zile.

Avizul de mediu pe forma finală a Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, a fost obținut pe 04.11.2020.

Având în vedere întârzierea în procesul elaborării și stabilirii unei forme finale agreate a Strategiei, urmare și a procesului de consultare publică internă și de consultare transfrontieră se impune  adoptarea Strategiei energetice a României prin ordonanță de urgență, pentru a evita consecințele negative, precizează inițiatorul actului normativ – MEEMA, prezentându-le:

 – blocarea accesării fondurilor europene pentru investiții în sectorul energetic, începand cu 1 ianuarie 2021;

– declanșarea împotriva României, de către Comisia Europeană a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, de Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a  17 microhidrocentrale (MHC) din România și care face obiectul  Cauzei 2015/4036. De asemenea, trebuie menționat faptul că neadoptarea unui act normativ , la nivelul ordonantei de urgenta și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și obligarea la plata unor amenzi și/sau penalități cauzate de imposibilitatea României de solutionare a problemei MHC-urilor;

– corelarea proiectelor de investitii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru urmatoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 ;

– încadrarea și demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, în vederea obținerii avizului de mediu și ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050,

Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgență si extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, susțin reprezentanții MEEMA.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2020-2030 și orizontul de timp al anului 2050.  Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030:

•        43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005;

•        30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie;

•        40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei Energetice sunt:

– Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; – Energie curată și eficiență energetică;

– Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;

– Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;

– Realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;

– Creșterea calității învățământului în domeniul  energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;

– Obținerea statutului de furnizor regional de securitate energetică;

– Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *