EPG sesisează deficiențe în PNIESC transmis spre avizare CE: Ținta pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32%; amânare suspectă, până în 2025, pentru contractele pentru diferență

Publicat pe Categorii Energie, Regenerabile, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal EPG sesisează deficiențe în PNIESC transmis spre avizare CE: Ținta pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32%; amânare suspectă, până în 2025, pentru contractele pentru diferență

“Un termen atât de prelungit este de neînțeles și de neacceptat. El stârnește suspiciunea că CfD poate fi utilizat ca mijloc de promovare selectivă a anumitor    tipuri de energie cu emisii scăzute și de întârziere deliberate a altora. Nu există nici un motiv tehnic sau administrativ pentru ca un astfel de studiu de nivel național să nu poată fi elaborat de către Ministerul  Energiei și dezbătut public în cursul anului 2019, astfel încât cel târziu în 2020 să  fie organizate primele licitații de capacitate pentru SRE-E pe bază de CfD”

Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice  – PNIESC 2021-2030, publicat de autorități la finele lunii noiembrie 2018, are o serie de deficiențe, cele mai importante fiind estimarea excesiv de optimistă a creșterii cererii de energie la nivel național în deceniul viitor și asumarea unei ținte privind ponderea energiilor regenerabile cu mult sub ținta colectivă decisă la nivelul Uniunii Europene.

De la bun început, frapează ținta propusă pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, mult sub potențialul național de dezvoltare în condiții de eficiență economică a SRE și, de asemenea, mult sub ținta colectivă la nivel de UE de 32%, sesisează Energy Policy Group (EPG),  într-o analiză a Planului, un document de 169 de pagini, ce a fost transmis spre avizare Comisiei Europene.

Sursele de energie regenerabile ar putea fi impulsionate de introducerea „contractelor pentru diferență” (CfD) și Ministerul Energiei are în vedere utilizarea acestora pentru organizarea de licitații pentru noi capacități    de energie eoliană și fotovoltaică. EPG remarcă însă “propunerea unei amânări suspecte, până în 2025, a termenului de la care CfD ar urma să fie utilizate pentru capacități de SRE”.

“Un termen atât de prelungit este de neînțeles și de neacceptat. El stârnește suspiciunea că CfD poate fi utilizat ca mijloc de promovare selectivă a anumitor    tipuri de energie cu emisii scăzute și de întârziere deliberate a altora. Nu există nici un motiv tehnic sau administrativ pentru ca un astfel de studiu de nivel național să nu poată fi elaborate de către Ministerul Energiei și dezbătut public în cursul anului 2019, astfel încât cel târziu în 2020 să  fie organizate primele licitații de capacitate pentru SRE-E pe bază de CfD”, precizează experții EPG.        În analiză se oferă drept exemplu Polonia, care a realizat acest lucru cu success în noiembrie 2018 pentru o capacitate eoliană de 182 MW.

În PNIESC se menționează anul 2025 ca termen până la care se estimează că se vor elabora studii care să permit instituirea a cel puțin10 zone de dezvoltare a centralelor eoliene și fotovoltaice pe teritoriul național, fiecărei zone fiindu-i stabilită delimitarea și capacitatea maximă ce poate fi instalată.

Totodată, EPG recomandă pentru, stimularea investițiilor în SRE și a coborî costul integrării lor în sistem, introducerea PPA-urilor (Power Purchase Agreements), contracte necesare     în regiunile cu nivel ridicat de dezvoltare al sectorului regenerabilelor, care să fie  accesibile  tuturor  participanților la piața de      energie.

Pe de altă parte, potrivit analizei EPG, sectorul cărbunelui se va confrunta cu obstacole și restricții tot mai severe: prețul în creștere al certificatelor EU ETS, excluderea unităților noi pe bază de cărbune de la piața de capacitate după 2025 (prin limitarea la 550g CO2/kWh a emisiilor admise), precum și limitele tot mai severe ale emisiilor de noxe. De asemenea, în absența unor noi reglementări intempestive, contrare politicilor UE, prețul ridicat al ETS va facilita substituirea cărbunelui de către gazele naturale în mixul de producere a energiei electrice.

EPG consideră că draftul PNIESC suferă de o lipsă de transparență și de rigoare în ceea ce privește baza analitică și necesarele clarificări metodologice. În realizarea draftului, nu au avut loc nici consultări publice cu experți și cu părțile interesate, și nici nu a fost realizată o modelare nouă, dedicată, deși aceasta ar fi fost pe deplin justificată, ținând cont de modificarea țintelor UE, de modificările de legislație și de reglementare din ultimii doi ani, precum și de evoluțiile de pe piețele internaționale ale combustibililor și tehnologiilor, se remarcă în analiză.

EPG recomandă autorităților ca  proiectul PNIESC,  ce urmează a fi finalizat în      2019, să se bazeze pe o nouă modelare cantitativă dedicată, amplă, realizată pe baza celor mai   recente date  statistice și rezultate științifice. Astfel, fie și numai recentele modificări prin  OUG din 21decembrie sunt atât   de ample în consecințe încât este pe deplin justificată includerea lor în scenariul de     referință al unei noi modelări cantitative pentru 2021-2030, susțin experții EPG.

PNIESC 2021-2030 oferă o sinteză amplă a datelor despre sistemul energetic românesc, incluzând sursele emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Totodată, draftul stabilește obiectivele naționale pentru 2030 în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final de energie și creșterea eficienței energetice.

Asociația Energy Policy Group (EPG) este un think-tank  independent, non-profit,  specializat în politici energetice, analiza piețelor de  energie și strategie energetică.

 

 

 

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*