Fără să țină seama de directivele europene și recomandările Consiliului Concurenței, Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să majoreze abuziv prețul apei uzinate cu 23% pentru producătorii de energie. Ca să asigure venituri suplimentare AN„Apele Române”!

Publicat pe Categorii Energie, Esential, Exclusiv, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Fără să țină seama de directivele europene și recomandările Consiliului Concurenței, Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să majoreze abuziv prețul apei uzinate cu 23% pentru producătorii de energie. Ca să asigure venituri suplimentare AN„Apele Române”!
  • Inițiativa legislativă a ministerului, contestată vehement de producătorii de energie electrică și asociațiile de profil
  • CJUE a decis că taxarea apei uzinate în țările UE este o practică abuzivă

Toţi utilizatorii resursei de apă – producători de energie electrică, operatori de gospodărire comunală, operatori economici industriali, irigaţii, acvacultură-piscicultură – ar putea plăti tarife mai mari cu 23% către Administraţia Naţională „Apele Române” pentru utilizarea resursei de apă.

Înainte de a fi schimbată, actuala echipă conducere de la Ministerul Apelor și Pădurilor a pregătit un proiect de hotărâre privind reactualizarea cuantumului contribuțiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor și penalităților, cu aplicarea în 2019 a unui indice de creștere de 23%. Potrivit explicațiilor oferite în nota de fundamentare, astfel s-ar recupera indicele prețurilor de consum (17%), aferent perioadei corespunzătoare ultimei actualizări, comunicat de Ministerul Finanţelor Publice, cumulat cu un procent de 6% din reducerea veniturilor, raportat la extinderea administrării lucrărilor din exploatare, cifrat în sumă totală de aproximativ 30%, valoare care ar avea un impact financiar major, rezultând necesitatea recuperării integrale etapizate. Astfel, recuperarea prognozată pentru următorul interval de 5 ani, generează un indice de creștere anuală de cca 6%, justificându-se astfel indicele de creștere solicitat prin prezenta propunere, respectiv 23%, susțin reprezentanții ministerului.

De ce vor șefii de la Ministerul Apelor și Pădurilor să crească taxa pe apa uzinată? “Majorarea tarifelor va asigura Administrației Naționale „Apele Române”  venituri suplimentare pentru menţinerea în siguranţă a Infrastructurii Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor şi a Sistemului Naţional de Veghe Hidrologică şi Hidrogeologică, ceea ce duce la reducerea riscurilor în situaţii excepţionale: inundaţii, secete, poluări accidentale, accidente la construcţii hidrotehnice, dar şi la protecţia şi conservarea stării bune şi foarte bune a apelor”, se explică în nota de fundamentare.

Producătorii de energie electrică contestă vehement inițiativa legislativă a Ministerului Apelor și Pădurilor. Creșterea contribuției pentru utilizarea de apă pentru producătorii de energie electrică prin hidrocentrale de la 1,1 RON/ 1000 m3 la 1,35 RON/ / 1000 m3 este o nouă măsură, considerată abuzivă, în detrimentul producătorilor de energie, se atrage atenția în adresele transmise de companii și asociațiile de profil  la Ministerul Apelor și Pădurilor, solicitându-se să se renunțe  la proiectul de lege promovat.

O majorare cu 23% a tarifului (contribuţiei) pentru hidrocentrale, aplicată uniform la toţi producătorii de energie hidro, este împovărătoare (mai ales pentru capacităţile cu debit mare şi cădere mică), ajungând să pună în dificultate atât microhidrocentralele, cât şi hidrocentralele mari, susțin specialiștii.

Hidroelectrica a plătit, în 2018, taxe pe apa uzinată în valoare de 360 de milioane de lei, potrivit datelor  companiei. Iar, în ultimii șapte ani, taxele pe apa uzinată au fost în valoare totală de 2,34 miliarde de lei.

“Creşterea preţului apei ȋn 2010 ȋn România a fost abuzivă, și va fi abuzivă și în 2019. Apa se plătește deja ȋn România, ȋn timp ce ȋn majoritatea ţărilor europene, pentru microhidrocentrale, aceasta nu se plăteşte. Dacă urmărim principiile prevăzute ȋn Directiva Europeană 60/2000/CE, microhidrocentralele nu ar trebui să plătească deloc apa brută, ci să o folosească așa cum centralele eoliene şi cele fotovoltaice folosesc vântul, respectiv soarele”, remarcă producătorii în adresele transmise la minister.

Se sesisează și faptul că atât Ministerul Apelor și Pădurilor, cât și AN Apele Române nu țin cont de recomandările făcute de Consiliului Concurenţei, în urma unei investigaţii sectoriale referitoare la gestionarea resurselor de apă de suprafaţă şi efectele produse asupra pieţelor situate în aval (energie electrică şi irigaţii. Scumpirea cu 300% a apei folosite pentru generarea de energie de către Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau CEO a fost un abuz, au considerat inspectorii Consiliului Concurenței, care au recomandat ca preţul apei să fie ajustat pe temeiuri reale de piaţă, în urma negocierilor dintre actorii implicaţii. Până la această dată, nu s-a făcut nimic în acest sens, iar Ministerul Apelor și Pădurilor vine acum și vrea să crească semnificativ taxa pentru apa uzinată…

De notat și că, această taxa se plătește de societățile din România în condițiile în care Directiva 60/2000 a Parlamentului și Consiliului European precizează că apa folosită în scop energetic și pentru irigații nu poate fi taxată. Iar CJUE a decis că taxarea apei uzinate în țările UE este o practică abuzivă.

Hidroelectrica a apelat la Curtea Europeană cu solicitarea de anulare a acestei taxe, pe care o încasează Administrația Națională Apele Romane. Asociațiile de profil au semnalat, în repetate rânduri, că dacă microhidrocentralele s-ar fi ȋncadrat ȋn acele categorii cu impact negativ asupra apelor – “poluatori”- cu siguranţă acestea ar fi fost taxate şi ȋn Germania, Finlanda, Irlanda, Suedia, Austria, Cehia, Anglia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, etc. Potrivit acestora, o aplicare corectă a Directivei Europene ar consta ȋn luarea unor măsuri de decontaminare a apelor poluate cu recuperea costurilor de la poluatori, bineȋnţeles; curaţarea apelor de gunoaie menajere, gunoaie care ȋneacă majoritatea râurilor din România şi care ȋngreunează exploatarea MHC, limitarea sau ȋngrădirea construirii de baraje ȋn zonele protejate sau cu un ecosistem bogat, ȋntocmirea unor hărţi ȋn care râurile să fie catalogate şi clasificate ȋn funcţie de potenţialul lor ecologic etc


Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *