- Modificările legislative bruște, precum Ordonanța „trenuleț”, creează incertitudine în industrie, atât prin introducerea taxei pe stâlp, cât și prin eliminarea facilităților fiscale pentru construcții. În lipsa unor norme de implementare clare, impactul final rămâne incert, însă este deja evidentă o criză a forței de muncă în sectorul energetic;
- Creșterea accelerată a sectorului regenerabilelor necesită specialiști în inginerie, construcții și operare, iar autoritățile trebuie să sprijine formarea de tehnicieni, ingineri, mașiniști, operatori sau project manageri prin programe educaționale și parteneriate cu industria;
- Gândiți-vă cum ar fi ca zecile de depozite de deșeuri municipale conforme să fie transformate în centrale electrice din surse fotovoltaice. La fel și cu haldele de steril sau rezervele de apă din orașe…
„Anul 2025 va aduce aproape 2.500 MW de capacități noi din surse eoliene și solare, conform estimărilor ANRE. Un nivel record pentru România. Echipele Parapet sunt implicate în aproximativ 15% din aceste proiecte la nivel național, oferind soluții BoP, BoS și servicii de construcții civile, electrice și instalații. Acest lucru demonstrează un grad ridicat de implementare a investițiilor anunțate în anii anteriori. Totuși, pentru a menține acest ritm și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, este esențial ca acest trend să fie consolidat prin politici stabile și predictibile”, spune Andrada MOLDOVAN, CEO PARAPET, într-un interviu InvesTenergy.
Parapet este o companie românească fondată în 2012, ce își desfășoară activitatea în România și în alte țări. Brandul Parapet este vizibil în piață printr-un portofoliu consistent, de peste 1,5 GW instalați în Europa prin proiecte de EPC (Inginerie, Achiziții, Construcție), BoS, BoP, construcții civile, construcții electrice sau instalații.
– După cum probabil știți, InvesTenergy pune Oamenii din Energie în Lumină. Mă bucur să cunosc și să prezint o Doamnă care conduce o companie românească cu o activitate complexă în construcții, domeniul energetic și cercetare, în țară și în alte state ale lumii. Mulțumesc Andrada Moldovan pentru această oportunitate. Mai întâi, vă rog să vă prezentați: spuneți-ne despre dvs. și activitatea profesională? Cât de mult vă place ceea ce faceți?
– Îmi place enorm ceea ce fac! Steve Jobs spunea că „singura modalitate de a face o treabă extraordinară este să iubești ceea ce faci”. Nu știu dacă munca mea este extraordinară, dar știu sigur că o fac cu pasiune.
De profesie economist, am început drumul antreprenorial încă din timpul facultății, explorând diverse industrii – de la HoReCa la sectorul bancar. Fiecare experiență m-a ajutat să îmi definesc viziunea de business și să mă dezvolt profesional. Astăzi, mă regăsesc pe deplin în ceea ce fac, activând în domenii esențiale pentru economie: energie, construcții și infrastructură rutieră. Trecerea de la antreprenoriat la scalarea afacerii – prin creșterea operațiunilor și extinderea națională și internațională – a fost plină de provocări, dar cum se spune, „un marinar priceput nu se formează pe o mare liniștită.” Încetul cu încetul, am transformat dificultățile în reușite și ideile schițate pe hârtie în realitate.
Adaptarea la piață a fost mereu esențială – fie prin diversificarea portofoliului de servicii, fie prin deschiderea unor noi piețe. Suntem astăzi prezenți în două țări, România și Germania, iar în această primăvară sperăm să anunțăm deschiderea unui punct de lucru într-o altă țară europeană, consolidând astfel expansiunea internațională.
Pentru mine, cel mai valoros lucru este creșterea continuă – atât a business-ului, cât și a echipei pe care am construit-o. Evoluția constantă, dezvoltarea profesională și depășirea propriilor limite sunt cele care mă motivează în fiecare zi.
– Este greu pentru o femeie să se impună în business, mai ales în sectorul energetic?
– Într-adevăr, sectorul energetic și cel al construcțiilor sunt domenii dominate de bărbați, însă acest lucru nu este un obstacol pentru ca femeile să își găsească locul, să inoveze și să construiască la fel de bine.
Sunt multe exemple remarcabile în acest sens în Parapet: Alexandrina Coșobea, coordonator al echipei de proiectare. Inginer constructor la bază, Alexandrina a coordonat proiectarea și construcția primului parc de cercetare în energie din România. Tot ea gestionează proiecte de infrastructură de sute de MW, cu maximă eficiență și responsabilitate. Este, fără îndoială, unul dintre cei mai pasionați și dedicați structuriști cu care am avut plăcerea să colaborez. Un alt exemplu este Violeta Sâmbotelecan, unul dintre topografii noștri de bază. Munca ei presupune săptămâni întregi pe teren, în condiții meteo dificile – rezistând vântului și frigului iarna, temperaturilor ridicate vara. Violeta își face treaba impecabil, în orice condiții.
Privindu-le pe ele, pe toate celelalte colege din echipă și analizându-mă pe mine, nu cred că este dificil să fii femeie într-un astfel de mediu. Adevăratele provocări în aceste industrii nu țin de gen, ci de complexitatea proiectelor, dinamica pieței, capacitatea de adaptare și leadership.
– Remarc, uitându-mă pe site-ul companiei, că lucrați cu o echipă de oameni tineri, profesioniști cu experiență vastă în asigurarea de soluții și servicii. Mă gândesc că este cheia succesului companiei…
Foto: Ciprian Bodiu, Alexandrina Coșobea, Andrada Moldovan, Paul Moldovan
Am înțeles de la început faptul că păstrarea unei echipe și, mai ales, a unei echipe unite nu se rezumă doar la oferirea unor salarii competitive. Oamenii au nevoie de mai mult – de conexiune autentică, de sentimentul că sunt valorizați și susținuți nu doar profesional, ci și în momentele importante din viața lor, fie ele bune sau mai puțin bune. Este esențial să le oferim un mediu în care să simtă că fac parte din companie, nu doar că sunt simpli angajați.
– Parapet este o companie românească fondată în 2012, ce își desfășoară activitatea în România și în alte țări. Cum v-ați impus ca business?
– Parapet a început ca o companie de construcții în domeniul siguranței rutiere. Pe măsură ce sectoarele economice s-au diversificat iar capacitatea noastră de a gestiona proiecte tot mai complexe a crescut, interesul nostru pentru tehnologiile inovatoare a fost mai mare. Problemele energetice si de mediu la nivel global au devenit mai evidente, la fel și dorința noastră de a pătrunde în zone noi de business, având deja flota și resursa umană extraordinară necesare în construcția de proiecte din surse regenerabile. În prezent, activitatea principală a grupului Parapet se desfășoară în România și Germania. Spun „în prezent” pentru că vizăm o extindere mai mare la nivel european și chiar global.
Îmi place să cred că în business ne-am impus în primul rând prin experiența și expertiza acumulate în ani. Brandul Parapet este vizibil în piață printr-un portofoliu consistent, de peste 1,5 GW instalați în Europa prin proiecte de EPC, BoS, BoP, construcții civile, construcții electrice sau instalații. La momentul interviului, echipele noastre din țară, din Germania sau Austria lucrează la construcția de parcuri fotovoltaice, eoliene sau hibride de peste 470 de MW – atât construcții, cât și proiectare. Am pus accent pe construirea nu doar a unor centrale electrice durabile, dar și a unui nume solid în piață, astfel încât să rămânem în atenția companiilor cu care am colaborat, transformându-le, în timp, în parteneri recurenți.
– Aveți un portofoliu de sute de proiecte fotovoltaice realizate în 15 ţări din Europa. Câte proiecte fotovoltaice aveți la activ, câte sunt în România?
– În prezent, avem în implementare peste 470 MW, atât în România, cât și la nivel internațional. Cele mai multe proiecte sunt la nivel local, aflate în etape avansate de construcție. Un exemplu relevant este parcul fotovoltaic de aproximativ 110 MW în Ghimpați, județul Giurgiu. Sau punerea în funcțiunea a centralei electrice fotovoltaice de 32 MW din Călărași.
Ca element de noutate, lucrăm în paralel la instalarea a două parcuri eoliene în Brăila, precum și la o capacitate de stocare a energiei electrice într-un parc hibrid din Tulcea.
În Germania, avem în construcție trei proiecte fotovoltaice și suntem în proces de semnare a unor noi contracte, consolidând astfel prezența noastră pe piața europeană. Continuăm să ne extindem și să diversificăm portofoliul, trecând dincolo de centralele fotovoltaice și integrând soluții de stocare a energiei. Aceste proiecte sunt implementate cu echipele Parapet din România, alături de experții noștri din Germania. Misiunea noastră este să oferim clienților soluții personalizate, adaptate nevoilor și cerințelor specifice fiecărui proiect.
– Parapet a proiectat și construit cel mai complex proiect dedicat cercetării energiei regenerabile, la Cluj. Include o turbină eoliană, 1.771 de panouri fotovoltaice și un sistem de stocare a energiei , de 110 KWh. În prezent, activează ca un laborator construit pentru testarea în condiții reale a eficienței energetice produse de panouri fotovoltaice și de instalații eoliene moderne. Prezintă interes acest laborator pentru studenți și elevi, precum și pentru cei care activează în domeniu?
– Acest proiect a stârnit un interes deosebit atât în rândul specialiștilor din domeniu și al mediului de afaceri, cât și printre studenți și elevi pasionați de energie. Oferă oportunitatea unică de a observa și testa funcționarea fiecărei componente a unui parc de energie regenerabilă, de a analiza eficiența sistemelor implementate și de a înțelege cum acestea interacționează pentru a produce energie curată.
La un an și jumătate de la inaugurare, ne bucură să vedem un număr tot mai mare de workshop-uri și prezentări organizate la fața locului pentru studenți. Parcul a fost vizitat inclusiv de elevi de gimnaziu, oferindu-le ocazia să descopere ce înseamnă energia verde, cum este produsă și cum ajunge în locuințele sau școlile lor. Astfel de inițiative trebuie susținute și dezvoltate, contribuind la educația și conștientizarea noilor generații cu privire la energia regenerabilă.
Pentru mediul de business din energie, un astfel de laborator de cercetare reprezintă o oportunitate uriașă. Datele colectate până acum prin monitorizarea activității din parc oferă informații valoroase despre eficiența fiecărui sistem fotovoltaic și a bateriilor instalate. De exemplu, analizele arată o performanță superioară a sistemelor fotovoltaice de tip carport în comparație cu cele de tip tracker și fix. În ansamblu, mixul dintre aceste sisteme a condus la o creștere a eficienței producției de energie solară. Mai mult, energia stocată în baterii acoperă consumul de electricitate pe timp de noapte, fiind utilizată pentru iluminatul perimetral al centrului de cercetare și iluminatul de siguranță.
Un alt aspect important este că, pe perioada verii, peste 40% din consumul energetic al centrului de cercetare a fost asigurat din sursele regenerabile din parc. În plus, autobuzele electrice care circulă pe ruta centrului și vehiculele electrice ale instituțiilor publice folosesc stațiile de încărcare din parc.
– Ce vă diferențiază de alte companii din domeniu?
– Cred că ceea ce ne diferențiază de alte companii EPC pe plan local este, în primul rând, expertiza și experiența echipei, dobândite atât pe șantiere din România, cât și din afara țării. Un rol esențial l-a avut și colaborarea strânsă cu colegii noștri din Germania, care ne-a ajutat să adoptăm cele mai bune practici internaționale. Organizarea riguroasă, respectarea termenelor, atenția pentru calitate și implicarea totală a fiecărui membru al echipei sunt aspecte pe care le-am consolidat de-a lungul anilor și care se reflectă direct în portofoliul nostru.
Un avantaj major al Parapet este faptul că avem internalizate toate etapele construcției unui parc fotovoltaic sau eolian. Gestionăm atât partea de TESA (proiectare, achiziții, management de proiect, suport tehnic), cât și execuția propriu-zisă și avem propria flotă de utilaje. Spre deosebire de companiile care contractează proiecte EPC mari fără a avea componenta de execuție in-house, noi eliminăm riscul de a omite aspecte esențiale în procesul de construcție, mai ales în ceea ce privește calitatea și expertiza tehnică. Experiența practică acumulată pe teren este un atu esențial, deoarece ne permite să îmbunătățim constant procesele și să optimizăm fiecare etapă a construcției de la un proiect la altul.
– Ce proiecte aveți în derulare? Dar în pregătire?
– În acest moment, avem proiecte în derulare ce vizează construcția de centrale electrice din surse fotovoltaice și eoliene și, în pregătire, proiecte pe mai multe segmente, inclusiv pe cel al hidrogenului verde. Urmează să integrăm și proiecte de stocare a energiei în parcuri fotovoltaice deja construite, precum și în parcuri eoliene.
2024 a fost anul în care ne-am consolidat business-ul și, în egală măsură, ne-am extins. Piața a intrat într-o etapă de stabilizare, iar proiectele despre care se discuta în anii trecuți au început să prindă contur, atât în faza de construcție, cât și în cea de contractare. Această dinamică se reflectă direct în activitatea noastră pentru 2025.
Pe parcursul anului 2024, ne-am concentrat pe pregătirea echipei pentru a face față volumului crescut de proiecte și pe atragerea de noi profesioniști. Am extins echipa de ingineri, răspunzând cererii tot mai mari din sectorul regenerabil, și am întărit echipa de management, prin alăturarea unor noi directori tehnic și de dezvoltare. De asemenea, am deschis biroul din București, extinzând departamentele și acolo. În plus, am intrat pe noi segmente de piață – energia eoliană, prin servicii de BoP, și stocarea de energie, marcând o etapă importantă pentru activitatea noastră.
Hibridizarea parcurilor fotovoltaice și eoliene reprezintă un domeniu în care am investit expertiză încă din 2023. Experiența acumulată ne aduce astăzi un avantaj semnificativ: deja lucrăm la un proiect de instalare a 2 MW în baterii, într-un parc eolian și fotovoltaic, beneficiind de expertiza partenerilor noștri din Germania în BESS.
Pe termen lung, ne propunem dezvoltarea accelerată a business-ului în zona de EPC, atât în România, cât și pe piețele internaționale. În prezent, implementăm aproximativ 470 MW în regim EPC, BoS și BoP, iar obiectivul nostru pentru următorii 10 ani este să atingem o cotă anuală de 1.000 MW.
– Colegul de echipă Ciprian Bodiu mi-a vorbit, la un moment dat, despre soluții solare aplicate de Parapet în alte țări. Mi-a spus că lucrați cu infrastructuri critice, precum rezerve strategice de apă, gropi de gunoi ecologizate, halde de steril. Sunt astfel de proiecte și în România?
– Sunt proiecte pe care ne-am dori să le vedem implementate la scară largă și în România, însă, din păcate, asta nu se întâmplă în ritmul așteptat. E adevărat, procesul de închidere și ecologizare a gropilor de gunoi neconforme este în desfășurare. Ceea ce ne dă speranțe că situația s-ar putea îmbunătăți în țară.
În Germania, centralele electrice din surse curate instalate pe astfel de terenuri își pun amprenta asupra unor comunităti întregi. Și aici pot da exemplu Falkenau, localitate din estul Germaniei, unde am instalat o centrală electrică fotovoltaică care acoperă acum o bună parte din consumul de electricitate al instituțiilor publice de acolo: școli, grădinițe, unități medicale. În total, avem cel puțin 10 MW instalați pe gropi de gunoi ecologizate în Germania și continuăm astfel de proiecte în 2025.
Modelul poate fi replicat cu succes și în România. Gândiți-vă cum ar fi ca zecile de depozite de deșeuri municipale conforme să fie transformate în centrale electrice din surse fotovoltaice. La fel și cu haldele de steril sau rezervele de apă din orașe, toate acestea fiind terenuri ce nu pot fi folosite în agricultură sau în alte domenii.
– Care sunt, în opinia dvs, trei urgențe/provocări pe piața de energie pe care să le adresați autorităților?
– Aș începe cu nevoia unui cadru predictibil fiscal și de reglementare. Poate suna șablonar, căci e tema recurentă a sectorului economic, însă ultimele modificări fiscale apărute peste noapte arată actualitatea acestui subiect.
O altă prioritate este forța de muncă specializată în proiecte regenerabile. Creșterea accelerată a sectorului necesită specialiști în inginerie, construcții și operare, iar autoritățile trebuie să sprijine formarea de tehnicieni, ingineri, mașiniști, operatori sau project manageri prin programe educaționale și parteneriate cu industria. Fără o resursă umană bine pregătită, prin programe de învățare adaptate cu adevărat nevoii din piață, ritmul de dezvoltare al regenerabilelor va fi afectat. Și vin cu un exemplu concret: avem tractoriști și mecanici auto cu pregătire și certificate de calificare în acest sens. Nu avem însă operatori de utilaje și nici programe de pregătire pentru astfel de meserii. Noi investim enorm în digitalizarea utilajelor pe care le folosim pe șantiere și nu avem oameni care să le manipuleze, să le folosească la capacitatea lor reală. Ori degeaba investim în tehnologii performante dacă nu adaptăm și programele de formare, nomenclatorul de meserii la noua realitate din teren.
În plus, este esențială crearea unui cadru legislativ clar pentru stocarea energiei și soluțiile hibride. Proiectele care combină energia fotovoltaică și eoliană cu sisteme de stocare, fie baterii, fie hidrogen verde, trebuie sprijinite prin reglementări precise și mecanisme de susținere adaptate. În prezent, integrarea stocării în proiectele mari este într-un vid legislativ, ceea ce frânează investițiile. O clarificare rapidă în această direcție ar putea accelera considerabil tranziția energetică a României.
– Cum sună viitorul în energie în România? Ce oportunități sunt, care sunt așteptările investitorilor?
– Viitorul energiei în România este, fără îndoială, conturat de tranziția către regenerabile, digitalizare și dezvoltarea infrastructurii. Oportunitățile sunt considerabile, nu doar în ceea ce privește capacitățile de producere a energiei, ci și în sectoare-cheie precum stocarea, hibridizarea și producția de hidrogen verde. Aceste direcții sunt susținute de fondurile europene dedicate investițiilor verzi și de mecanisme precum PPA (Power Purchase Agreements) sau CfD (Contracte pentru Diferență).
Conform estimărilor ANRE, anul 2025 va aduce aproape 2.500 MW de capacități noi din surse eoliene și solare, un nivel record pentru România. Echipele Parapet sunt implicate în aproximativ 15% din aceste proiecte la nivel național, oferind soluții BoP, BoS și servicii de construcții civile, electrice și instalații. Acest lucru demonstrează un grad ridicat de implementare a investițiilor anunțate în anii anteriori. Totuși, pentru a menține acest ritm și pentru a atinge obiectivele de decarbonizare, este esențial ca acest trend să fie consolidat prin politici stabile și predictibile.
Din perspectiva noastră, a unui EPC, principalele așteptări vizează un cadru legislativ stabil și o fiscalitate predictibilă. Modificările legislative bruște, precum Ordonanța „trenuleț”, creează incertitudine în industrie, atât prin introducerea taxei pe stâlp, cât și prin eliminarea facilităților fiscale pentru construcții. În lipsa unor norme de implementare clare, impactul final rămâne incert, dar două aspecte sunt deja evidente:
- Criza forței de muncă în sectorul energetic: Deficitul de specialiști și de muncitori calificați este o realitate cunoscută, iar recrutarea și retenția personalului sunt esențiale. Angajamentele salariale trebuie respectate, însă schimbările fiscale bruște afectează direct veniturile angajaților. La nivelul Parapet, am decis să compensăm imediat impactul acestor modificări prin creșterea bugetului de salarii, astfel încât niciun coleg să nu fie afectat. Totuși, astfel de măsuri luate peste noapte, fără o consultare prealabilă, descurajează mediul de afaceri și planificarea pe termen lung.
- Impactul taxei pe stâlp asupra investițiilor în regenerabile: Sectorul regenerabilelor a beneficiat de un interes crescut din partea investitorilor în ultimii ani. Deși au existat provocări, dezvoltatorii sunt dispuși să continue investițiile dacă au parte de un cadru legislativ stabil. Introducerea unei taxe de 1% la finalul anului 2024 pune însă sub semnul întrebării viabilitatea proiectelor aflate în fază de dezvoltare. Investitorii care au început proiecte în 2024, bazându-se pe un anumit model economic, trebuie acum să-și regândească strategia și structura costurilor. În cele din urmă, se ridică o întrebare esențială: cine va suporta acest cost suplimentar?
România are un potențial uriaș în energia fotovoltaică și eoliană. Dacă vom avea un cadru fiscal și de reglementare predictibil și dacă infrastructura energetică va ține pasul cu noile tehnologii, vom asista la un ritm accelerat de investiții și dezvoltare sustenabilă.
– Vă mulțumesc.
