Iulia Dorobanțu și Teodora Mîndra, FEL România: Clădirile inteligente – un avantaj sau doar o altă provocare?

Publicat pe Categorii Comunicarea în energie, Eficienta energetica, Esential, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Iulia Dorobanțu și Teodora Mîndra, FEL România: Clădirile inteligente – un avantaj sau doar o altă provocare?

InvesTenergy derulează împreună cu FEL România, parte a CNR-CME, un proiect de “Informare și conștientizare cu privire la energie și sistemul energetic”. Continuăm să publicăm articole, sub semnătura membrilor FEL România, pe teme de maximă actualitate și interes pentru consumatori, actorii pieței și, totodată, și pentru autorități. Astăzi, despre Clădirile inteligente – un avantaj sau doar o altă provocare?

Articol realizat de Iulia Dorobanțu şi Teodora Mîndra

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), un om își petrece aproximativ 90% din viață în interiorul clădirilor, restul timpului fiind petrecut în automobile sau în spațiul liber. Fie că ne dedicăm familiei și ne petrecem timpul în clădiri rezidențiale (acasă), ori vieții profesionale, unde intrăm în contact cu clădiri – comerciale, guvernamentale sau de birouri – cu toții ne dorim un mediu care ne îmbunătățește nivelul de energie, sănătatea, starea de bine și productivitatea.

În ultimii ani, auzim din ce în ce mai des termenul de „clădire inteligentă”. Ce înseamnă acest lucru?

Cu siguranță, sintagma de „clădire inteligentă” nu are nicio legătură cu IQ-ul unei clădiri… O clădirile inteligentă prezintă trei puncte care oferă beneficii net superioare față de clădirile tradiționale: economie, securitate și durabilitate.

În ciuda contextului global al incertitudinii generate de pandemia de COVID-19, amplificată ulterior de războiul din Ucraina, sectorul construcțiilor a evoluat și s-a adaptat rapid la noile cerințe și așteptări, având în 2022, în România, o creștere anuală de 13%. Concomitent, multe industrii fac tranziția clădirilor existente în „clădiri inteligente”, folosind informații în timp real prin intermediul sistemelor de control  implementate.

Pentru prima dată, industria construcțiilor nu mai implică doar elemente constructive și decorative. Aducerea de beneficii suplimentare pe durata de viață a unei clădiri, a redefinit misiunea actorilor implicați – arhitecți, constructori, instalatori, investitori, chiar și rezidenți. Noul obiectiv stă în căutarea unui nivel optim: al creșterii nivelului de confort și siguranță, realizării de acțiuni de reducere a consumului, amprentei emisiilor de carbon, introducerii de elemente de economie circulară, norme legislative, sociale și economice, elementelor de tehnologie – toate aceste lucrări fiind urmate de noi certificări.

Economie. Clădirile inteligente aduc un impact din punct de vedere financiar. Iată de ce: în dorința de a optimiza resursele, „clădirile inteligente” sunt alimentate de tehnologie ce folosește elemente de inteligență artificială (engleză – AI) și de învățare automată (engleză – ML).

Noile tehnologii ajută la reducerea consumului de energie pentru încălzire, ventilație și aer condiționat (engleză – HVAC), dar și pentru sistemele electrice. Cum? Prin alinierea preferințelor și programelor clădirii la temperatură, iluminare și alte comenzi. Acest fapt face posibilă transformarea unei clădiri într-un organ adaptabil „viu”, iar sistemul de management al acesteia să devină capabil să reacționeze și să intervină în mod automat, după cum este necesar.

Aceste tehnologii se traduc în echipamente și dispozitive implementate în spațiile construite – de la senzori de calitate a aerului, la dispozitive ce măsoară temperatura aerului. Costurile de întreținere a clădirilor pot fi, de asemenea, reduse la minimum prin abordări inteligente, proactive și predictive.

2. Securitate. Capacitatea de a economisi resurse, a avea acces la date și de a minimiza costurile oferă valoare tangibilă construcțiilor, iar tehnologia permite monitorizarea și analiza în timp real a datelor.

În plus, securitatea se traduce în acces, pe termen lung, la materiale locale și resurse cu impact în mediu redus. O clădire ce aduce după sine posibilitatea de a produce energie – prin implementarea de panouri fotovoltaice sau a altor soluții – a încărca vehicule electrice din surse locale, a minimiza costurile de întreținere sau pur și simplu o clădire ce ține cont de orientarea Nord-Sud pe teren – va fi mereu un loz câștigător pe termen lung din punct de vedere al autonomiei pe care o oferă rezidenților săi.

3. Sustenabilitate. Multe clădiri în prezent se uită mai departe la ceea ce înseamnă eficiență energetică și reducerea consumului – fie din punct de vedere al impactului în mediu sau financiar.

„Clădirile inteligente” ajută la diminuarea emisiilor prin reducerea utilizării resurselor precum electricitatea și apa. O alegere sustenabilă pentru o clădire se traduce în multiple feluri: iluminat, sisteme de încălzire și răcire a aerului, surse de energie electrică (instalarea de panouri fotovoltaice, sisteme geotermale etc.), încălzirea apei (instalarea de panouri solare etc.), realizarea de spații verzi sau posibilitatea de a accesa contextul urban în care construcția există cu transportul în comun sau prin piste de bicicletă.

În concluzie, indiferent că privim „clădirile inteligente” drept un avantaj, sau o provocare, ceea ce trebuie să reținem este că ne confruntăm cu  o oportunitate nouă – aceea de a avea acces la date și informații. Scopul final este acela de a asigura o tranziție cât mai lină spre construcții „verzi”, autonome și interconectate, care pot comunica și răspunde constant la nevoile mereu dinamice ale rezidenților săi.

Articol realizat de Iulia Dorobanțu şi Teodora Mîndra, alături de echipa de proiect Energy101 – FEL România, formată din Alisa Fleancu, Andrei Nistoreanu, Bogdan Roşca, Cezar Axintescu,  Daniel Pascale, Daniela Goreacii, David Robert, George Tecuşan, Georgian-Florentin Albu, Livia Marica, Lucian Pamfile, Luminiţa Ioana Vlaicu, Mihai Armăşel, Olivian Savin, Radu Răuţă, Răzvan Cristian Varlam, Sabina Strimbovschi, Silviu Tiron, Ştefan Gaftonianu, Tatiana Fiodorov şi Vasi Vâlcu.

Arhitect, antreprenor și, din 2021, co-fondator al Charger.ro. Iulia DOROBANŢU este absolventă a Ecole d’Architecture de Paris-Belleville, cât și a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, la București. Printre pălăriile purtate de-a lungul timpului sunt și cele de Climate Pact Ambassador în programul Comisiei Europene, dar și în cadrul GYCN – Global Youth Climate Network. În 2022, printre alte distincții, Iulia a fost inclusă în lista „33under33 Secrets of Success”, de către Comisia Europeană și finalistă în cadrul CIVITAS Young Champion Award.

Teodora MÎNDRA este inginer automatist în cadrul SIS SA și doctorand la Facultatea de Automatica și Calculatoare, iar după finalizarea studiilor de licență și masterat la Facultatea de Energetică, a urmat domeniul automatizărilor industriale în sectorul energetic. În prezent face parte din conducerea Departamentului de Cercetare, Dezvoltare și implementare software în proiecte atat comerciale, ci și cu fonduri Innovation Norway, EraNet, Eureka etc destinate microretelelor inteligente.


Publicat de

Redacția

Echipa InvesTenergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *