Recomandări de criză. Cristian SECOȘAN, Expert în energie și management: În sectoarele în care volumul de muncă a scăzut, să se instituie un sistem de muncă flexibil. Companiile își păstrează toți angajații, dar cu program de lucru redus și o susținere din partea statului

Publicat pe Categorii Exclusiv, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Recomandări de criză. Cristian SECOȘAN, Expert în energie și management: În sectoarele în care volumul de muncă a scăzut, să se instituie un sistem de muncă flexibil. Companiile își păstrează toți angajații, dar cu program de lucru redus și o susținere din partea statului
  • Criza ne arată că, în următorii ani, digitalizarea trebuie să devină o prioritate și în sistemul energetic

Sectorul energetic înainte, în timpul și după pandemie. Am apelat la Dl. Cristian Secoșan,în calitatea de expert în domeniul energetic și management, să ne prezinte – din punctul său de vedere – care sunt oportunitățile crizei pentru domeniul energetic și să vină cu recomandări. Totodată, să ne prezinte cum ar trebui sa fie gândit un plan de întoarcere la muncă după finalizarea stării de urgență în care se află România. Vasta experiență în sectorul energetic – a condus companii importante care derulează proiecte complexe în domeniul energetic și a fost responsabil pentru activitatea de gaze și energie la două dintre cele mai importante societăți energetice din România – îl recomandă pe Dl Secoșan ca specialist în energie și management.

Dl Cristian Secoșan: Înainte de criză exista o preocupare pentru digitalizare, dar încă sub formă de tatonări, proiecte pilot. În momentul de față nu am ajuns, din punct de vedere epidemiologic, într-o situație critică în care riscurile pentru echipele de teren (intervenție sau mentenanță) să fie majore, dar soluțiile de monitorizare și control digital pentru rețeaua de distribuție a energiei electrice ar putea fi foarte utile în cazul în care situația s-ar agrava. Criza ne arată că, în următorii ani, digitalizarea trebuie să devină o prioritate și în sistemul energetic.  

Ar trebui abordate cu mare atenție facilitățile de plată ale facturilor pentru consumatorii vulnerabili, pentru că există un risc foarte mare al destabilizării marilor furnizori de utilități, și de aici o reacție economică în lanț pe care este posibil să nu o mai putem controla. Dar cel mai important este că, în perioada următoare, autoritățile să ia măsuri pentru repornirea economiei, treptat, respectând regulile de prevenție. De asemenea, în sectoarele în care volumul de muncă a scăzut, recomand punerea la punct, împreună cu autoritățile, a unui sistem de muncă flexibil. Pe scurt, companiile își păstrează toți angajații, dar cu program de lucru redus și o susținere din partea statului cu un procent din veniturile nerealizate de angajat. În acest mod, nu pierdem competențele, reducem atât impactul social al crizei cât și cheltuielile statului cu șomajul tehnic.

– Cum ar trebui sa fie gândit un plan de întoarcere la muncă după finalizarea stării de urgență?

Dl Cristian Secoșan: Obiectivul central al unui plan de reîntoarcere în activitate trebuie să fie sănătatea și siguranța echipei, ca și a partenerilor și a clienților. Un astfel de plan trebuie gândit pornind de la reglementările impuse de către autorități și personalizat, în funcție de tipul de activitate, în cel mai mic detaliu. De exemplu, activitatea de birou va fi organizată diferit de cea în producție, construcții sau servicii. Planul, odată conceput de către echipa de conducere, să fie discutat cu reprezentanții salariaților, dar și cu partenerii sau clienții companiei. Activitatea trebuie monitorizată cu atenție, iar măsurile să fie îmbunătățite constant, în așa fel încât să putem veni cu toții cu încredere la muncă și să ne adaptăm la noua situație cât mai bine.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *