În ultima perioadă, observăm cu îngrijorare în spațiul public afirmații din partea reprezentanților unora dintre autoritățile si entitățile implicate în gestionarea sistemului energetic de a limita voit dezvoltarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile (SRE) în baza unor asumpții nejustificate, precizaeză Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) si Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA) într-un comunicat.
Asociațiile de profil solicită stringent autorităților asigurarea unui cadru legislativ predictibil, care să permită accesul echitabil pe piață al tuturor proiectelor de producere a energiei electrice.
La momentul actual, conectarea la rețea este una dintre principalele probleme cu care se confruntă industria, ca urmare atât a barierelor de natură legislativă, birocratică și de finanțare, cât și a dezvoltării insuficiente a rețelelor de transport și distribuție, așa cum identifică studiul[1] realizat de Consiliul Concurenței și ANRE. În acest context, în care conectarea la rețea este deja un proces dificil, orice modificări menite să încetinească ritmul de dezvoltare pot conduce, în final, la stoparea investițiilor în sector. Reiterăm că până în 2030, România trebuie să adauge în mixul energetic cel puțin 15 GW de proiecte de energie fotovoltaică și eoliană pentru a se alinia țintelor asumate la nivel european, prezintă RWEA și RPIA..
Potrivit asociațiilor, unul dintre argumentele principale ale limitării dezvoltării proiectelor SRE este presiunea suplimentară asupra rețelei generată de numărul considerabil de GW aflați în diferite stadii ale procesului de avizare. Cu toate acestea, nu putem vorbi în mod real, de o problemă cauzată de proiectele fotovoltaice și eoliene – și aici subliniem că este vorba de proiecte, nu de capacități de producție în operare – care, în cazul in care vor ajunge la faza de construcție, vor plăti toate lucrările necesare pentru accesul la rețea din fonduri proprii. Pentru gestionarea acestei situații, RWEA si RPIA, au propus în nenumărate rânduri introducerea unor măsuri care să conducă la o piață competitivă, bazată pe criterii clare de acces la rețea – și aici enumerăm doar introducerea garanțiilor pentru conectarea la rețea, transparentizarea procedurilor de racordare și a actualizarea situației la zi.
Dezvoltarea SRE este un proces competitiv care implică o serie de factori, precum considerații economice, disponibilitatea terenurilor, impactul asupra mediului și securizarea conectării la rețea, pe fundalul unui cadru legislativ impredictibil. Drept urmare, numărul GW în avize nu este un indicator al proiectelor care vor fi construite și operaționale, lucru evident și din situația similară întâlnită în perioada de dezvoltare de la începutul anilor 2010.
Energia regenerabilă este pilonul principal al decarbonizării, cu o contribuție semnificativă la economia națională, estimată de RWEA și RPIA pentru perioada 2020-2023 la peste 200 de milioane de euro doar din taxele achitate în diferitele etape ale procesului de avizare, la care se adaugă un câștig net de 1,3 milioane euro pentru fiecare 1 milion euro investit în sector și un aport incomensurabil la securitatea energetică, atât la nivel național, cât și regional, prin furnizarea de energie Republicii Moldova și Ucrainei. Pentru a capitaliza beneficiile tranziției energetice, este necesar ca România să adopte un model flexibil și descentralizat, așa cum se întâmplă deja la nivel european, nu să mențină acest model rigid, care afectează toți actorii implicați, de la dezvoltatori la OTS, OD și, inclusiv, la consumatorii finali, precizează asociațiile.
[1]Studiu-privind-racordarea-noilor-capacitati-de-producere-a-energiei-electrice-din-surse-regenerabile.pdf (consiliulconcurentei.ro)