Continuă consultarea publică pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. În varianta notificată Comisiei Europene, ținta pentru regenerabile a rămas 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32%

Publicat pe Categorii Actual, Energie, Esential, Opinii / Analize, Regenerabile, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Continuă consultarea publică pentru Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. În varianta notificată Comisiei Europene, ținta pentru regenerabile a rămas 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32%
  • Principalele politici și măsuri vizate de România în atingerea țintei de energie regenerabilă în 2030 se vor concentra pe adaptarea cadrului legislativ primar și secundar în conformitate cu prevederile noilor Directive, dar și asupra asigurării unui regim fiscal stabil și predictibil, care să limiteze apariția unor taxări ulterioare neprevăzute sau nejustificate, se precizează în document;
  • Ministerul Energiei invită pe cei interesați să vină cu propuneri, recomandări până la data de 15 martie 2019;
  • Energy Policy Group (EPG) a sesizat deficiențe, cele mai importante fiind estimarea excesiv de optimistă a creșterii cererii de energie la nivel național în deceniul viitor și asumarea unei ținte privind ponderea energiilor regenerabile cu mult sub ținta colectivă decisă la nivelul Uniunii Europene;
  • PATRES a făcut apel la autorități să ia măsuri corecte astfel ca energia regenerabilă să fie o prioritate pentru România, așa cum este pentru toate țările UE.

Ministerul Energiei a decis să continue procesul de consultare publică cu privire la proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, varianta care a fost notificată Comisiei Europene la sfârșitul lunii decembrie 2018. Potrivit Regulamnetului UE, fiecare stat membru trebuie să finalizeze Planul până la finele anului 2019.

Reprezentanții Ministerului Energiei invită pe cei interesați să vină cu propuneri, recomandări la proiectul PNIESC până la data de 15 martie 2019.

Energy Policy Group (EPG) a analizat documentul de importanțaă strategică, considerând că are o serie de deficiențe, cele mai importante fiind estimarea excesiv de optimistă a creșterii cererii de energie la nivel național în deceniul viitor și asumarea unei ținte privind ponderea energiilor regenerabile cu mult sub ținta colectivă decisă la nivelul Uniunii Europene. EPG a sesizat deficiențe în PNIESC transmis spre avizare CE: ținta pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32% și o amânare suspectă, până în 2025, pentru contractele pentru diferență.

Citește și:

EPG sesisează deficiențe în PNIESC transmis spre avizare CE: Ținta pentru SRE de doar 27,9% pentru 2030, față de ținta UE de 32%; amânare suspectă, până în 2025, pentru contractele pentru diferență

Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES a făcut apel la autorități să ia măsuri corecte, atrăgând atenția că în timp ce Uniunea Europeană nu concepe viitorul fără energie regenerabilă și își propune să devină lider mondial în domeniul E-SRE (unul din rezultatele concrete, urmărite prin Pachetul Energie curată pentru toți europenii Europa), România – țară europeană –  face un pas înapoi, urmând să se prezinte în fața Comisiei Europene cu o țintă asumată de doar 27,9%, ce reprezintă ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, la orizontul anului 2030.

Citește și:

PATRES, apel la autorități să ia măsuri corecte. De ce energia regenerabilă nu este o prioritate pentru România, așa cum este pentru toate țările UE?

În varianta notificată Comisiei Europene, la capitolul Energia din surse regenerabile se specifică: “În procesul de setare a obiectivelor în ceea ce privește energia din surse regenerabile, România a urmărit recomandările Comisiei Europene și prevederile pachetului “Energie Curată pentru Toți Europenii”. Având în vedere că ponderea globală a energiei regenerabile în consumul final brut de energie de 24% pentru anul 2020 a fost depășită (25% în 2016, conform Eurostat) precum și evoluția acesteia (estimată la 26,2% în anul 2020), proiecțiile realizate pe baza ipotezelor utilizate la realizarea acestui Plan indică atingerea unei ponderi globale de 27,9% SRE la nivelul anului 2030”.

În cazul energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, a fost setată o țintă la nivel european de 14% din consumul final de energie în transporturi la nivelul anului 2030, pentru fiecare stat membru. Proiecțiile planului indică o electrificare accelerată în sectorul transporturilor, pe baza setului de priorități identificat, precum și pe ipoteza convergenței costurilor vehiculelor ușoare electrice cu cele ale automobilelor cu combustie internă, la nivelul anului 2024, conform unor studii independente.

Principalele politici și măsuri vizate de România în atingerea țintei de energie regenerabilă în 2030 se vor concentra pe adaptarea cadrului legislativ primar și secundar în conformitate cu prevederile noilor Directive, dar și asupra asigurării unui regim fiscal stabil și predictibil, care să limiteze apariția unor taxări ulterioare neprevăzute sau nejustificate, se precizează în document.

Adaptarea cadrului legislativ va avea în vedere atât aspecte de ordin administrativ (referitoare la simplificarea procedurilor de obținere a autorizațiilor și, implicit, a perioadei de acordare a acestora), cât și cele privind funcționarea pieței de energie electrică, în sensul facilitării integrării surselor de energie regenerabilă, este obiectivul stabilit în PNIESC .

Se are în vedere o creștere a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic, prin dezvoltarea unor mecanisme de piață fezabile și transformarea rețelelor de transport și distribuție, luând în considerare proiecte de modernizare și digitalizare.

Proiectul prezintă mai multe acțiuni ce ar putea fi realizate în vederea stimulării consumului național de energie și a integrării SRE în condiții echitabile de piață:

  • introducerea posibilității stocării și a agregării producției între mai mulți producători și /sau consumatori;
  • introducerea de instrumente de asigurare împotriva riscurilor pe termen lung, în ceea ce privește energia și certificatele verzi;
  • adaptarea mecanismelor / regulilor aplicabile pieței de energie electrică, astfel încât acestea să ia în considerare prevederile din pachetul legislative “Energie Curată pentru Toți Europenii”;
  • introducerea unui mecanism unic de stabilire a prețului, care să compenseze dezechilibrele centralelor SRE neprogramabile, acestea aflându-se acum într-un regim dezavantajos față de operatorii tradiționali, cauzat de fluctuațiile disponibilităților resurselor SRE;
  • introducerea conceptului de centrală electrică virtuală, care-și propune să integreze un număr ridicat de unități regenerabile în sistemele energetice existente, prin flexibilizarea surselor conectate la rețea (spre exemplu, controlul frecvenței de livrare sau întrerupere a livrării cu energie, cu notificare cu termen scurt). Controlul inteligent al acestor elemente poate uniformiza predictibilitatea furnizării SRE, livrând energie într-un mod fluid și rentabil economic, fără a supraîncărca rețeaua;
  • adoptarea de tehnologii avansate în sectorul energetic, prin atragerea de investiții private, prin susținerea cercetării științifice și prin dezvoltarea parteneriatelor strategice.
  • organizarea de proceduri competitive de atribuire a executantului, în vederea realizării capacitaților instalate pentru energie eoliană și solară.

Potrivit PNIESC, până la nivelul anului 2025 se estimează că se vor elabora studii care să permită instituirea a cel puţin zece zone de dezvoltare a centralelor eoliene şi fotovoltaice  pe teritoriul naţional, fiecărei zone fiindu-i stabilită delimitarea şi capacitatea maximă ce poate fi instalată. În aceste zone de dezvoltare se vor institui proceduri simplificate pentru autorizarea lucrărilor, pentru racordarea la sistem, precum şi pentru autorizarea lor după punerea în funcțiune, se precizează în document.

Se vor dezvolta capacități și mecanisme de integrare a SRE intermitente în SEN, în sisteme de acumulatori electrici, inclusiv mici capacități de stocare la locația prosumatorului.

La capitolul Integrarea piețelor , sunt enumerate măsurile de sporire a flexibilității sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, respective: rețelele inteligente, agregarea, răspunsul la variațiile cererii, stocarea, producerea distribuită, mecanismele pentru dispecerizare, redispecerizare și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv  introducerea cuplării piețelor intrazilnice și a piețelor de echilibrare transfrontaliere

Pentru îndeplinirea obiectivelor din PNIESC, necesarul de investiţii în sectorul energetic, în perioada 2021 – 2030, este de 22 miliarde de euro. Menţinerea gradului actual de diversitate a surselor de energie internă reprezintă un obiectiv prioritar pentru perioada 2021 – 2030. În ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale, România are în vedere dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA) şi, de asemenea, “Dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de transport pentru preluarea gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre. Interconectările existente vor continua să fie utilizate pe direcţia Nord Vest (Medieşul Aurit), Sud Est (Isaccea) cu Ucraina, pe direcţia Vest cu Ungaria, pe direcţia Sud cu Bulgaria şi pe direcţia Est cu Republica Moldova.

Puteți accesa documentul pe site-ul Ministerului Energiei, secțiunea Transparență decizională.

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*