InvesTenergy derulează împreună cu FEL România, parte a CNR-CME, un proiect de “Informare și conștientizare cu privire la energie și sistemul energetic”. Continuăm să publicăm articole, sub semnătura membrilor FEL România, pe teme de maximă actualitate și interes pentru consumatori, actorii pieței și, totodată, și pentru autorități.
Autori: Daniel Ene şi de Alisa Fleancu, FEL România
Astăzi, despre Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe înţelesul tuturor.
Se poate afirma fără dubii că energia nucleară, alături de energia hidraulică, reprezintă coloana vertebrală a producției de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon la nivel global, cele două asigurând împreună trei sferturi din producția globală de energie fără emisii de dioxid de carbon din prezent. Deși controversată, energia nucleară este mai sigură decât majoritatea surselor de energie și este o sursă fără de care dezvoltarea tehnologică și economică din prezent nu ar fi posibilă. La scară largă, energia nucleară este singura sursă de productie a energiei electrice fără emisii de carbon, pe care o țară o poate extinde pentru a produce cantități mari de energie.
În prezent, energia nucleară este produsă în urma procesului de fisiune nucleară, care constă în scindarea nucleelor de uraniu. Energia nucleară este o componentă esențială a mixului energetic în mai mult de jumătate dintre statele membre ale UE. Totuşi, în urma dezastrelor de la Cernobîl din 1986 și a celui de la Fukushima din 2011, energia nucleară a ajuns să fie foarte controversată.
În România, aproximativ 20% din necesarul de energie electrică se asigură prin Centrala Nucleară de la Cernavodă. Aceasta are în prezent două reactoare, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 de MW, care funcţionează în bandă. Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost dată în exploatare comercială în anul 1996 şi va intra într-un proces de retehnologizare în 2027, urmând a fi oprită pentru lucrări timp de 2 ani, proces în urma căruia, durata de viață a reactorului va fi prelungită cu încă aproximativ 3 decenii. O eventuală retehnologizare a Unităţii 2 de la CNE Cernavodă va putea fi programată abia începând din anul 2037, considerând anul în care a intrat în funcţiune, 2007.
România are în plan să mai construiască pe amplasamentul din Cernavodă încă două reactoare, care se preconizeaza că vor produce aproximativ 720 MW fiecare, și a semnat deja un acord de cooperare cu Canada și parteneri din SUA și Franța. Unitatea 3 ar urma să intre în exploatare la finalul anului 2030, iar un an mai târziu, în 2031, Unitatea 4. Ambele vor dubla contribuțiile energiei nucleare în sistemul energetic național (SEN), astfel că ponderea va creşte de la 20% la 36%. Beneficiile utilizării energiei nucleare sunt multiple, iar pe lângă faptul că centralele nucleare sunt fiabile și rentabile, acest tip de energie are una dintre cele mai mici amprente de carbon, contribuind astfel la îndeplinirea țintelor climatice de tranziție energetică. O centrală nucleară ajută considerabil sistemul energetic prin faptul că este constantă și stabilă, acoperind astfel deficitul de energie.
În continuarea acestui articol sunt demontate succint 5 dintre miturile cel mai des întâlnite atunci când se face referire la energia nucleară.
1. Mitul reactorului nuclear care poate exploda ca o bombă nucleară
Adevărul: Este imposibil ca un reactor să explodeze ca o armă nucleară; aceste arme conțin materiale speciale în configurații foarte particulare.
Un reactor nuclear este o instalație în care energia termică este generată prin intermediul unei reacții de fisiune nucleară în condiții controlate, astfel încât să poată fi transformată în energie electrică. Această energie controlată este utilizată în generarea de electricitate, dar poate fi folosită și pentru producerea izotopilor radioactivi, utilizaţi în tratamentul și cercetarea cancerului în domeniul medical. În loc de combustibili fosili, combustibilii reactoarelor sunt atomii de uraniu. Neutronii emisi rapid lovesc un nucleu radioactiv, cum ar fi Uraniu-235, provocând scindarea nucleului. Acest proces de scindare este cunoscut sub numele de fisiune. În procesul de fisiune, se eliberează o cantitate enormă de energie, radiații și neutroni liberi. Neutronii eliberați în urma acestui proces lovesc alte nuclee și așa mai departe, provocând o reacție în lanț. Întreg procesul și reacția de fisiune este reținută, controlată și racită prin intermediul mai multor sisteme dedicate. Într-o bombă nucleară există un dispozitiv cu o putere distructivă masivă provenită din reacții necontrolate de fuziune (atomi ușori, precum izotopii de hidrogen) și fisiune (atomi grei, precum uraniu), procese care generează o cantitate enormă de energie cu o cantitate mică de materie.
2. Mitul conform căruia energia nucleară este dăunătoare pentru mediu înconjurător
Adevărul: Reactoarele nucleare nu emit gaze cu efect de seră în timpul funcționării. Pe parcursul întregii durate de viață, ele au ca rezultat emisii comparabile cu formele regenerabile de energie, cum ar fi eolianul și solarul. Din punct de vedere al utilizării terenului disponibil, ca suprafaţă, energia nucleară necesită mai puțin decât majoritatea celorlalte forme de producere a energiei.
3. Mitul energiei nucleare care te radiază
Adevărul: Energia nucleară este la fel de sigură sau mai sigură decât orice altă formă de energie disponibilă. Niciun membru al personalului care a lucrat într-o centrală nucleară nu a fost vreodată rănit sau ucis de radiații, în operare normală, în toată istoria de 50 de ani a energiei nucleare comerciale în lume. De fapt, studii recente au arătat că este mai sigur să lucrezi într-o centrală nucleară decât într-un birou.
Spre exemplu, verificările efectuate de experţii Comisiei Europene la CNE Cernavodă au reflectat faptul că programele de monitorizare a radioactivităţii efluenţilor şi mediului elaborate sunt în conformitate cu cerinţele articolului 35 al Tratatului de Instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, EURATOM.
4. Mitul inexistenţei unei soluții pentru cantități uriașe de deșeuri nucleare generate
Adevărul: Tot combustibilul nuclear uzat generat în fiecare centrală nucleară în ultimii 50 de ani ar umple un teren de fotbal la o adâncime de mai puțin de 10 metri, iar 96% din acest combustibil uzat poate fi reciclat. În prezent, combustibilul uzat este depozitat în siguranță şi exista tehnologii pentru reciclarea acestuia. În conformitate cu documentul „Normele fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive (NDR-01)” emis de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), fluxul deşeurilor radioactive cuprinde o etapă de depozitare intermediară şi o etapă de depozitare definitivă. Depozitarea intermediară a deşeurilor radioactive implică menţinerea deşeurilor radioactive astfel încât să fie asigurate izolarea, protecţia populaţiei şi a mediului, respectiv monitorizarea acestora, dar şi să fie asigurate acţiuni precum tratarea, condiţionarea sau depozitarea definitivă. Depozitarea definitivă este ultima etapă din sistemul de gospodărire a deşeurilor radioactive. Aceasta constă în principal în plasarea deşeurilor radioactive în instalaţii de depozitare cu asigurarea unei securităţi rezonabile, fără intenţia de a fi mutate pe termen lung. Securitatea este în principal realizată prin concentrare şi reţinere care implică izolarea deşeurilor radioactive condiţionate în depozitul definitiv.
5. Mitul conform căruia deșeurile nucleare nu pot fi transportate în siguranță pentru ca explodează
Adevărul: Combustibilul uzat este transportat în siguranță cu autovehicule, pe cale feroviară sau folosind nave de marfă. Până în prezent, mii de încărcături au fost transportate fără eliberari sau fisuri ale containerelor special concepute.
Legislația UE urmărește îmbunătățirea standardelor de siguranță a centralelor nucleare și asigurarea unei eliminări și manipulări a deșeurilor nucleare în condiții de siguranță, dar decizia de a include sau nu energia nucleară în mixul energetic le revine în totalitate statelor membre UE.
Articol realizat de Daniel Ene şi de Alisa Fleancu, alături de echipa de proiect Energy101 – FEL România, formată din Andrei Nistoreanu, Bogdan Roşca, Cezar Axintescu, Daniel Pascale, Daniela Goreacii, David Robert, George Tecuşan, Georgian-Florentin Albu, Livia Marica, Lucian Pamfile, Luminiţa Ioana Vlaicu, Mihai Armăşel, Olivian Savin, Radu Răuţă, Răzvan Cristian Varlam, Sabina Strimbovschi, Silviu Tiron, Ştefan Gaftonianu, Tatiana Fiodorov, Teodora Mîndra şi Vasi Vâlcu.
Dr. Daniel-Dumitru ENE este absolvent al școlii doctorale în domeniul Relaţiilor Internaționale la SNSPA – București, lucrarea de cercetare și teza de absolvire fiind în domeniul diplomației nucleare. Domeniul său de expertiză este în principal în aria diplomației, a științelor politice și a energiei. De-a lungul anilor, a lucrat în sfera administrației publice guvernamentale, ocupând funcția de consilier personal pentru Ministrul Afacerilor Externe, Ministrul Energiei și Vicepreședintele Camerei Deputaților. S-a alăturat echipei FEL în septembrie 2021.
Alisa Fleancu este doctor inginer în inginerie energetică, fiind absolventă ca şef de promoţie al Facultăţii de Energetică din cadrul UPB, cu specializarea în Informatică Industrială. Este membru al comunităţii FEL încă din anul 2014. În prezent este inginer în departamentul de Prognoză şi Management Congestii din cadrul Unității Operaționale Dispecerul Energetic Național (UNO DEN) la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice, „Transelectrica”. Anterior, a lucrat ca Asistent Universitar în departamentul de Sisteme Electroenergetice din Facultatea de Energetică, UPB.
In articolul de mai sus exista cateva inexactitati care denota lipsa unui specialist in energetica nucleara, sau macar fizica nucleara, din echipa de redactare. Aceste inexactitati duc la informarea eronata a publicului larg ceea ce poate face mai mult rau decat bine pe termen lung. Informarea corecta este primul pas in diseminarea unor informatii in scopul sustinerii unei cauze.