Producţia de energie electrică în România va continua să se bazeze, cel puțin până în anul 2030, atât pe combustibili fosili (cărbune și gaz natural) și energie nucleară, cât şi pe resurse regenerabile. Fără îndoială, îndeplinirea țintelor de decarbonare impune creșterea graduală a ponderii energiei cu emisii scăzute de GES, respectiv a gazului natural în detrimentul cărbunelui, se precizează într-un Raport intermediar publicat de Minsiterul Energiei înainte de elaborarea Strategiei Energetice a României.
“Cea mai mare parte a capacităților de producție pe bază de combustibili convenționali se vor închide în perioada acoperită de strategie (2016 -2030, cu perspectiva anului 2050). Sunt necesare investiții substanțiale în noi capacități de producție, moderne, flexibile, eficiente și nepoluante, care să garanteze securitatea aprovizionării la cost minim, cu îndeplinirea țintelor de mediu. Este anticipat un grad ridicat de competitivitate a gazului natural, cel puțin în comparație cu unitățile de producție în bandă pe bază de cărbune. Este de așteptat o creștere a capacităților fotovoltaice instalate la nivelul consumului individual, ceea ce va acutiza pe termen scurt și mediu problema reglementării echitabile și eficiente a accesului la rețea. Pentru a asigura un nivel ridicat al adecvanței SEN, investiția în noi capacități nucleare ar trebui sincronizată cu retragerea capacităților ineficiente pe bază de cărbune și, în măsura necesităților, înlocuirea lor cu unități ce pot funcționa la vârful curbei de sarcină”. Mixul energiei electrice este astfel prezentat în Raportul consolidat al sesiunilor de lucru din cadrul procesului consultativ al etapei de analiză calitativă a sectorului energetic românesc, publicat de Ministerul Energiei.
Poți accesa Raportul AICI
Reprezentanții ministerului fac precizarea că raportul prezintă o armonizare a pozițiilor părților interesate, dar nu reprezintă, în acest stadiu, poziția oficială a Ministerului Energiei. Acesta este un document intermediar în elaborarea noii Strategii Energetice a Romaniei. Modelarea cantitativă va oferi indicații cu privire la tipurile principale de capacități ce vor fi construite în România în următorii 15 ani și chiar până în 2050.
Referitor la mixul energiei termice, în raport se menționează că o mare parte a energiei termice distribuite centralizat în România este bazată pe gaz natural, restul bazându-se predominant pe cărbune. Majoritatea locuințelor din mediul rural se încălzesc utilizând biomasa, în special lemn de foc nemarcat, în sobe ineficiente. Energetica rurală, inclusiv gradul redus de eficiență energetică și de confort termic, necesită reglementare și mecanisme de sprijinire a investițiilor. Statul român trebuie să încurajeze utilizarea pe scară cât mai largă a surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire.
„Suntem în grafic în ceea ce priveste elaborarea Strategiei Energetice Naționale … Punerea în dezbatere publică a rapoartelor Strategiei Energetice a fost un exercițiu impresionant pentru o instituție publică de calibrul Ministerului Energiei și faptul că am reușit să implicam aproape 300 de specialiști în elaborarea Strategiei este deja o performanță notabilă. Raportul consolidat pe care îl publicăm este disponibil publicului interesat și sper ca interacțiunea cu societatea civilă să ajute încă o dată la rafinarea ipotezelor finale”, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.
Aspecte importante rezultate în urma celor cinci sesiuni de lucru:
- sectorul energetic are nevoie de un cadru legislativ și de reglementare stabil, predictibil, coerent și transparent, pentru stimularea și sprijinirea investițiilor;
- trebuie adoptate cele mai bune practici de guvernanță corporativă în sectorul energetic, pentru a delimita fără echivoc activitatea statului ca legiuitor, reglementator și elaborator de politici de cea de deținător și administrator de active (fără ingerințe politice);
- eficientizarea companiilor energetice cu capital majoritar de stat prin management profesionist, cu închiderea treptată a celor ce nu mai pot fi profitabile din cauza activelor învechite, ineficiente și poluante. Politica de dividend trebuie să urmărească exclusiv interesele de dezvoltare pe termen mediu și lung ale companiilor, fără considerente de ordin politic;
- menținerea pe termen lung a unui mix energetic diversificat, creșterea eficienței energetice și creșterea calității guvernanței sectorului energetic;
- sistemele de transport și de distribuție a energiei necesită investiții în linii de interconectare, respectiv în modernizarea și informatizarea rețelelor, pentru a asigura fiabilitatea și reziliența în operare;
- este necesară modernizarea și extinderea capacităților de stocare a energiei;
- dezvoltarea susținută a sistemului energetic național are nevoie de un sistem de educație și de cercetare științifică modern și competitive;
- autoritățile competente trebuie să desfășoare acțiuni substanțiale de informare și educare a consumatorilor cu privire la drepturile și responsabilitățile lor.
