Transelectrica în vreme de pandemie. De vorbă cu specialiștii. Se lucrează la foc continuu, cu 200 angajați în izolare, s-a mers mai departe cu investițiile. „Ne facem munca cu responsabilitate pentru că aşa este normal, ţine de etica profesională, nu de faptul că eşti obligat să o faci”

Publicat pe Categorii Actual, Esential, Exclusiv, Semnal
Prima Pagina Actual Esential Transelectrica în vreme de pandemie. De vorbă cu specialiștii. Se lucrează la foc continuu, cu 200 angajați în izolare, s-a mers mai departe cu investițiile. „Ne facem munca cu responsabilitate pentru că aşa este normal, ţine de etica profesională, nu de faptul că eşti obligat să o faci”

De mai bine de o lună, în întreg sectorul energetic se lucrează în condiții speciale. În vreme ce multe sectoare din economie și-au suspendat parțial sau total activitățile din cauza epidemiei de Coronavirus, în energie s-a lucrat la foc continuu, s-au implementat măsuri de izolare preventivă la locul de muncă pentru personalul care ocupă funcții esențiale, s-a mers mai departe cu investițiile. Asemenea medicilor și personalului din spitale, specialiștii din energie se află la muncă zi și noapte pentru a asigura buna funcționare și siguranța sistemului energetic și a întregii societăți.  Într-un articol pe care l-am publicat la finele lunii martie i-am numit “eroi tăcuți” pe profesioniștii din energie și le-am adresat mulțumiri. Mulți dintre aceștia ne-au răspuns/transmis, cu modestie și onestitate: Ne facem datoria! Așa este, dar cu toate acestea știm cu toții că este o muncă care cere sacrificiu și nu se acceptă greșeli, care se face cu dedicare și profesionalism și,  de aceea, specialiștii din energie trebuie prețuiți pentru munca lor.

Mai sunt câteva zile și România iese din starea de urgență. Am dorit să aflăm cum s-a gestionat activitatea la Transelectrica în această perioadă. Peste 200 de oameni au fost izolați la locul de muncă, departe de familie, iar pe șantierele lucrărilor de infrastructură energetică  s-a muncit în continuare, s-a înaintat fără pauză, cu respectarea măsurilor de prevenție, ne-au spus reprezentanții companiei. Cum s-a realizat operarea sistemului energetic în vreme de pandemie? Cum au continuat investițiile la Transelectrica pe perioada stării de urgență și cum se vor realiza acestea mai departe?  Regulile stricte  de protecție și siguranță sanitară impuse nu dau bătăi de cap angajaților societății, nu îngreunează lucrările? Cum se va derula activitatea în continuare? Ce spun specialiștii din companie?

Sunt doar câteva din întrebările adresate de InvesTenergy. Am primit răspunsuri de la Directorul General Executiv al CNTEE Transelectrica, Cătălin Nițu, și de la patru dintre specialiștii cu experiență din companie: Marius Şetran, șeful Dispecerului Energetic Teritorial (DET) Bucureşti, Maria Oprea, inginer principal specialist și diriginte de șantier în cadrul Sucursalei de Transport Timișoara, Ioana Predescu, diriginte de șantier din cadrul Sucursalei de Transport București și de la Silviu Nebunu, șeful Stației 400 kV Țânțăreni.

Încă de la începutul stării de urgență, Transelectrica a pus în aplicare un plan de acțiuni clare, elaborat în conformitate cu toate prevederile legale, recomandările şi măsurile anunţate de autorităţi în vederea limitării răspândirii Coronavirusului. Acest plan a fost actualizat continuu pentru a asigura gestionarea corespunzătoare a rețelei și securitatea alimentării cu energie electrică în România. Odată cu necesitatea izolării personalului esențial la locul de muncă, compania a implementat măsuri speciale astfel încât angajații-cheie să fie protejați. „Planul de acțiuni a prevăzut încă de la început posibilitatea izolării la locul de muncă pentru continuitatea activității operaționale și a inclus măsura utilizării unor spații speciale destinate personalului-cheie, pentru odihnă, hrană și igienă”, au precizat reprezentanții companiei.

Pandemia nu a oprit investițiile la Transelectrica 

“Pe perioada stării de urgență, Transelectrica a continuat proiectele de investiții cu responsabilitate, dar și cu reguli stricte  de protecție și siguranță sanitară. Angajamentul nostru pentru investiții și performanță este ferm chiar și în condiții speciale precum cele impuse de pandemie. Considerăm că pentru un viitor sănătos al companiei și al economiei românești este necesară susținerea unui program intensiv de investiții”, susține Cătălin Nițu, Directorul General Executiv al CNTEE Transelectrica.

Pentru anul 2020, Transelectrica și-a propus un plan de investiții de peste 265 de milioane de lei.

În această perioadă, specialiștii implicați în execuția lucrărilor și proiectelor de investiții nu interacționează cu personalul izolat în stații. Au intrări şi ieşiri separate. Accesul la locul de muncă se face prin căi bine delimitate, pentru a nu pune în pericol personalul indispensabil care asigură buna funcționare a Sistemului Energetic Național și a Rețelei  Electrice de Transport. Angajații din stații sunt izolați la locul de muncă timp de 7 zile, apoi pot merge acasă, unde stau 14 zile, timp în care următorul schimb vine să le ia locul.

În vremea pandemiei, solidaritatea și colegialitatea au devenit cuvinte-cheie la Transelectrica, precizează Cătălin Nițu.

Maria Oprea, Doamna Mia, cum îi spun colegii: O zi de pandemie ca diriginte de șantier implică sute de kilometri făcuți în fiecare zi: Deva – Hunedoara – Timișoara – Porțile de Fier și înapoi

Pe teritoriul întregii țări, Transelectrica are deschise 30 de șantiere pentru lucrări de investiții, care sunt gestionate de managerii de proiect și monitorizate cu ochi critici de diriginții de șantier. Particularitatea acestor proiecte de investiții este dată de anvergura și complexitatea lor, fie că este vorba despre retehnologizarea unei stații sau despre construcția unei linii electrice aeriene.

Maria Oprea este inginer principal specialist în domeniul construcțiilor și instalații aferente construcțiilor și diriginte de șantier în cadrul Sucursalei de Transport Timișoara. Urmărește lucrările de investiții ale Sucursalei din patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, fiind responsabilă de lucrări ce implică parte de construcții, de la stații la linii electrice sau clădirile aferente. Odată cu instaurarea stării de urgență, munca ei a pornit în noi direcții. Într-o perioadă în care totul tinde să se oprească, investițiile din energie trebuie să accelereze. Dar cum se poate face asta când regulile se schimbă în mijlocul jocului? Doar cu ajutorul profesioniștilor!

Doamna Mia, cum îi spun colegii, are 58 de ani și este fericită că nu a intrat în categoria de risc. Știe că, înainte de orice, proiectele trebuie să continue și trebuie să fie monitorizate atent, lucru care implică să ia contact cu oamenii în fiecare zi. O zi de pandemie ca diriginte de șantier implică sute de kilometri făcuți în fiecare zi: Deva – Hunedoara – Timișoara – Porțile de Fier și înapoi. 

„Este o perioadă care cere sacrificii și în care trebuie să oferim ajutor colegilor care nu mai pot veni la muncă, ajutor economiei și ajutor nouă, în sensul că munca în mai puțini oameni implică o responsabilitate mai mare și atenție sporită. Pentru a putea verifica orice lucrare, trebuie să fii acolo, să vezi cu ochii tăi, să măsori și abia apoi să iei o decizie”, explică Mia Oprea. Pe ea o motivează dorul de cei dragi. Are doi nepoți pe care nu i-a mai văzut de la începutul pandemiei, dar se mulțumește cu apelurile pe Skype şi cu weekend-urile pe care le petrece împreună cu soţul ei. La lucru o motivează colegii, care – spune ea – au mereu un tonus bun. „Te-ai fi aşteptat ca în perioada asta oamenii să fie descumpăniți, dar la noi este fix invers. Sunt mai motivaţi pentru că ştiu că şi responsabilitatea este mai mare, dar vor ca lucrările să aibă recepţie cu felicitări.”

Da, recepţie cu felicitări, așa cum a avut la prima staţie retehnologizată, când s-a angajat la Transelectrica, acum 12 ani: retehnologizarea Stației 220 kV /110 kV Peştiş. De atunci, n-a fost proiect de investiţii din zonă pe care să nu-l măsoare la pas, în lung şi-n lat. Şi multe altele care vor urma, este speranța doamnei Mia.

Construcția unei linii de 400 kV în vreme de pandemie, cu Ioana Predescu, diriginte de șantier 

Pe șantierul Liniei Electrice Aeriene 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu și racord în stația Gura Ialomiței, proiect cu o finanţare europeană de 27 de milioane de euro, lucrările se desfășoară în ritm alert, sub atenta monitorizare a dirigintei de șantier Ioana Predescu, din cadrul Sucursalei de Transport București. „Am demarat proiectul pe 3 martie 2020, de la borna 540 amplasată în faţa Staţiei Stâlpu, din județul Buzău. Linia Electrică Aeriană Cernavodă-Stâlpu are o lungime de 160 de kilometri. De la începutul lunii martie, în două luni, s-au realizat 100 de borne pentru 100 de stâlpi și s-au înălțat 24 de stâlpi de construcție specială. Este un efort uriaş care este susţinut de mult profesionalism şi dedicare şi din partea executantului”, spune Ioana Predescu.

În toată această perioadă, Ioana Predescu s-a asigurat că lucrările pe șantier sunt în parametri, respectând toate regulile de siguranță impuse de pandemie. „Pe șantier lucrurile se desfăşoară la fel. Proiectele de investiţii se întâmplă natural şi funcţionează foarte bine. Efortul meu a fost să-mi înving teama şi să asigur continuitatea investiţiei LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă-Stâlpu și racord în stația Gura Ialomiței, aceasta fiind una foarte importantă în cadrul SEN. I-am avut alături și pe cei 120 de oameni din şantier, din partea executantului: muncitori, maiştri, ingineri”, spune Ioana Predescu.

Izolare acolo unde nu este loc de greșeală

În categoria personalului izolat la locul de muncă intră și angajații esențiali din Dispecerul Energetic Național. Aici, oamenii au devenit elementul care ţine balanţa energetică în echilibru. Marius Şetran (47 de ani), șeful Dispecerului Energetic Teritorial (DET) Bucureşti, care gestioneză 11 judeţe, inclusiv Municipiul Bucureşti, şi aproximativ 90% din centralele eoliene ale României, ne povestește cum arată munca în Dispecer pe timp de pandemie.

„La DET Bucureşti, de când ne confruntăm cu pandemia, nici măcar personalul de curățenie nu mai are acces în Camera de Comandă. Ne gospodărim singuri şi limităm contactul cu oamenii din exterior”, explică Marius Şetran, care are o experiență de 20 de ani de activitate în cadrul Transelectrica.

Dispecerii au în faţă zeci de monitoare pe care sunt prezentate scheme electrice, grafice, date de consum, instalaţii şi parametri. Dacă ceva nu funcţionează, ei ştiu imediat ce trebuie făcut. Acţionează rapid, cu prezenţă de spirit şi atenţie. Nu este locul unde să poţi ezita. „Nu oricine poate fi dispecer. Trebuie să ai atenţie distributivă, să fii un analist bun şi să poţi lua decizii într-un timp foarte scurt. Uneori de ordinul minutelor. Munca lor nu este niciodată o rutină. Sistemul este dinamic, iar asta se reflectă şi în munca dispecerilor”, explică Marius Șetran.

Trebuie să reuşeşti să fii calm şi să poţi privi clar în orice moment. Erau aşa de dinainte de pandemie. Face parte din fişa postului. Însă lucrurile s-au schimbat şi pentru ei, dar asta nu-i împiedică să-şi facă treaba ca la carte.

Dispecerii, mereu în alertă. Marius Şetran, șeful Dispecerului Energetic Teritorial (DET) Bucureşti: „Situaţia actuală ne-a învățat că suntem capabili să ne depășim limitele”

Nici înainte de pandemie, munca dispecerilor nu era una uşoară, dar acum trebuie să fie mereu în alertă indiferent de ora din zi sau din noapte. „Pe lângă responsabilităţile de zi cu zi, cea mai mare grijă a mea sunt oamenii. Ştiu că fără ei lucrurile nu pot funcţiona, de aceea ne ocupăm să îşi poată face munca la fel la înainte, deşi contextul s-a schimbat”, susține Marius Șetran.

Dispecerii sunt însă obişnuiţi cu munca sub stres. „Situaţia actuală ne-a învățat că suntem capabili să ne depășim limitele. Conştientizăm şi mai bine importanţa muncii noastre. Prin natura job-ului, suntem şi mai atenţi şi punem siguranţa noastră pe primul plan, pentru că vrem să ne întoarcem sănătoşi la cei dragi”, completează Marius Şetran. 

Izolarea într-o stație electrică de transformare

Am avut curiozitatea să vedem și cum este gestionată munca în vreme de pandemie în stațiile electrice de transformare. Transelectrica are 81 de stații electrice de transformare pe întreg teritoriul țării, însă nu în toate a fost implementată măsura izolării la locul de muncă, pentru că unele sunt complet retehnologizate și sunt operate prin teleconducere, fără personal.

Stația 400 kV Țânțăreni este condusă de Silviu Nebunu. Munca într-o staţie electrică de transformare nu este ușoară, iar într-una cu tensiunea de 400 kV implică și o responsabilitate mai mare. La Ţânţăreni, într-o zi normală trece prin staţie în jur de 5% din consumul zilnic al ţării. Primeşte curent de la Urecheşti, tot o staţie de 400 kV. Toată energia produsă în 6 grupuri de la Rovinari, modernizate, plus cea produsă în Hidrocentrala Porţile de Fier şi debitată pe două linii ajunge în Stația Țânțăreni. 

Când s-au anunţat măsurile de izolare la locul de muncă, chiar dacă nu avea obligativitatea izolării, Silviu a ales să rămână alături de colegii lui. Are alături o echipă tânără care a înţeles că are responsabilitatea să rămână pe metereze în perioada pandemiei. „Colegii mei au înţeles ceva ce eu n-am fost învăţat în școală: responsablitatea civică. Până la urmă, despre asta este vorba. Este responsabilitatea noastră să ne facem munca, iar dacă ne-am apucat, trebuie să o facem cât de bine putem. Trebuie să faci un lucru pentru că aşa este normal, ţine de etica profesională, nu de faptul că eşti obligat să o faci”, spune șeful Stației 400 kV Țânțăreni.


Publicat de

Cristina Trefaș

Director Editorial

4 comentarii la “Transelectrica în vreme de pandemie. De vorbă cu specialiștii. Se lucrează la foc continuu, cu 200 angajați în izolare, s-a mers mai departe cu investițiile. „Ne facem munca cu responsabilitate pentru că aşa este normal, ţine de etica profesională, nu de faptul că eşti obligat să o faci””

  1. Foarte frumos.
    Dar …. despre SMART, cei care efectuează mentenanță pentru Transelectrica nici un cuvânt.

  2. Poate era onest ca sa aflam si numele unitatilor pe care doamnele diriginte le-au amintit ca realizatori de importante proiecte ce se derulează de TRASELECTRICA

  3. La Ţânţăreni, într-o zi normală trece prin staţie în jur de 5% din consumul zilnic al ţării. Primeşte curent de la Urecheşti, tot o staţie de 400 kV. Toată energia produsă în 6 grupuri de la Rovinari, modernizate, plus cea produsă în Hidrocentrala Porţile de Fier şi debitată pe două linii ajunge la Tantareni.

    Serios?
    6 grupuri la Rovinari?
    toata energia din PdF ajunge la Tantareni?

    astea cam suna “de la Dragnea” citire!

  4. Spuneți si de cei ce construiește se numește Electromontaj BACĂU cu echipe din BACĂU Galati Iasi p

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *