Raportul Comisiei parlamentare de anchetă: În perioada 2005-2017, decizii administrative la nivelul legislației au dus la creșterea prețului la consumatorul final și distorsionarea pieței. ANRE a călcat pe bec

Publicat pe Categorii Business, Opinii / Analize, Semnal
Prima Pagina Actual Semnal Raportul Comisiei parlamentare de anchetă: În perioada 2005-2017, decizii administrative la nivelul legislației au dus la creșterea prețului la consumatorul final și distorsionarea pieței. ANRE a călcat pe bec
  • Pe motiv că Raportul circulă în spațiul public, președintele Iulian Iancu, a anunțat, pe Facebook, că parlamentarii au decis să secretizeze datele și informațiile deținute de Comisie până la adoptarea raportului final

După aproape 4 luni de la înființare, Comisia parlamentară de anchetă, condusă de deputatul Iulian Iancu, este în stadiul final cu raportul cu concluziile audierilor și cu recomandări cu privire la piața de energie și gaze și activitatea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE. Un raport stufos, de 181 pagini, în care se prezintă situația sectorului energiei electrice și  sectorul gazelor naturale, precum și recomandările Comisiei pentru modificarea/completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

După ce au constatat că “în spațiul public au fost prezentate în mod trunchiat și manipulatoriu informații care au fost analizate, dar care nu au fost adoptate de Comisia de anchetă”, cu încălcarea regulamentului, parlamentarii au decis să secretizeze datele și informațiile deținute de Comisie până la adoptarea raportului final, în speranța asigurării unui cadru de analiză și dezbateri, liber de orice constrângeri pentru fiecare membru al Comisiei de anchetă, potrivit declarației președintelui Iulian Iancu, preluată de pe pagina sa de facebook.

Fără a face o  analiză, InvesTenergy vă prezintă, în cele ce urmează, principalele concluzii/propuneri din Raportul  Comisei de anchetă, pe considerentul că acestea vor rămâne baza de dezbateri, la care face referire deputatul Iulian Iancu.

„În perioada 2005-2017 s-au înregistrat decizii administrative atât la nivelul legislației primare, secundare și guvernamentale care au contribuit în mod direct la creșterea prețului la consumatorul final, distorsionarea pieței, discriminarea consumatorului român, afectarea concurenței și diminuarea încasărilor la Bugetul de Stat”, se evidențiază în raport. În acest sens, se vine și cu exemple: modificarea Legii petrolului, Hotarâri de Guvern, Ordine ale președinților ANRM și ANRE, cele mai grave fiind modificarea formulei de calcul prețului la redevența datorate statului român pentru gazele naturale și respectiv transferul obligației de plată a redevenței pentru distribuitorii de gaze naturale de la operatori la consumatorul final precum și introducerea unei noi taxe începând cu data de 1 februarie 2013, intitulată ”taxă de monopol” aplicată operatorilor de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale dar plătită tot de consumator.

Parlamentarii Comisiei cer reanalizarea legislației cu privire la rolul statului în companiile cu capital majoritar privat astfel încât acesta să fie mult mai activ, mandatele reprezentanții statului să fie mult mai clare, mai precise și să apere interesele statului român ca acționar, precum și stabilirea unor măsuri clare în cazul în care se constată că reprezentanții statului reprezintă, prin noncombat tot interesele operatorului privat și nu reprezintă interesele statului român. Totodată, se cere o analiză a cauzelor pentru care Transelectrica, Transgaz, Romgaz, OMV Petrom sunt anchetate de diverse organe ale statului român sau la nivelul Uniunii Europene pentru suspiciuni începând de la organizarea și/sau realizarea unor lucrări de achiziții și până la modalități de tranzacționare în piață.

Comisia de anchetă a activității ANRE consideră necesară o extindere a verificărilor Curții de Conturi a României asupra redevenței petroliere calculate și raportate la ANRM începând cu anul 2011, în vederea identificării cazurilor de redevență stabilită prin luarea în calcul a unui preţ de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, stabilit în alte condiții decât cele conform legislației în vigoare. Pentru cazurile identificate se recomandă recalcularea nivelului redevenţelor petroliere, stabilirea diferențelor datorate bugetului de stat, precum și întreprinderea de măsuri pentru virarea acestora la bugetul de stat, inclusiv sesizarea ANAF. Se recomandă, totodată, inițierea demersurilor legale în vederea încheierii unor protocoale de colaborare între Curtea de Conturi a României, ANAF și ANRE în vederea corelării prețurilor de valorificare la petrol (declarate de titulari de acorduri petroliere la ANRM), cu cele constatate în controalele efectuate de ANAF, precum și cu prețurile stabilite pentru piaţa reglementată la gaze naturale de către ANRE.

În raport se mai precizează că este necesară analiza preluării de către SN Nuclearelectrica a CNU pentru asigurarea independenței în achiziția combustibilului de către producătorul de energie electrică și realizarea unui cadru legislativ pentru crearea statutului României ca țară cu ”ciclu nuclear închis”.

În condițiile creerii Fondului suveran de investiții acest fond ar putea să asigure sursele financiare de cca.1,2 mld.$ pentru crearea unui proiect distinct, de interes strategic, prin care România să construiască un terminal de gaze lichefiate, consideră parlamentarii Comisiei de anchetă a activității ANRE.

Alte concluzii/propuneri, preluate din Raport:

  • Trecerea acţiunilor deţinute de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice “Transelectrica” – S.A. la Societatea “Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” – S.A. în proprietatea privată a statului şi administrarea Ministerului Economiei;
  • Lege specială pentru reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara;
  • Creșterea capacității de interconexiune în reiunea centrală și sud-est europeană și dezvoltarea interconexiunilor cu Bulgaria, Serbia, Croația, Ucraina și Moldova. România ar fi avantajată dacă ar crește gradul de interconectare cu aceste state, cunoscut fiind faptul că energia electrică ”curge de la prețul mic la prețul mare”, se argumentează în Raport;
  • Reanalizarea de către Consiliul Concurenței a impactului asupra regimului concurențial de de nediscriminare, precum și intervenția ANAF pentru identificarea sumelor cu care a fost prejudiciat bugetul de stat;
  • Sectorul comercial din România funcționează după un Cod comercial din 2004, situațiile nou apărute și dezechilibrele generate impun modificarea Codului comercial;
  • Se impun teste de stres pe modelul aplicat de Banca Națională a României în sistemul bancar pentru a evita rolul dominant și avantaje necuvenite pentru o parte din actorii din piață;
  • Se impune actualizarea planului național pentru eficiență energetică cu responsabilități deopotrivă atât pentru operatori cât și pentru consumatori, impunerea tarifului de solidaritate socială și a conceptului de eficiență socială;
  • Se impune modificarea OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor;
  • Redefinirea prin lege a cantităților stocate de siguranță pentru gaze naturale și produse petroliere, precum și de redefinire a noțiunii de securitate și siguranță energetică;
  • Termen pentru îndeplinirea măsurilor impuse în Sinteza Raportului de audit al performanţei privind piaţa de energie electrică în perioada 2010 – 2014 a Curții de Conturi a României, rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Constatările Comisiei de anchetă cu privire la activitatea ANRE

Urmare a analizei răspunsurilor formulate de ANRE la întrebările transmise cu privire la domeniul energetic și activitatea desfășurată, Comisia parlamentară de anchetă  a constatat că Autoritatea:

  • nu a respectat în integralitate prevederile Legii 123/2012, referitoare la transparență, nediscriminare și reflectarea costurilor justificate, în elaborarea Metodologiilor care stau la baza stabilirii preţurilor şi tarifelor reglementate pentru activităţile desfăşurate în sectorul energiei electrice;
  • nu a respectat în integralitate prevederile din Legea nr.123/2012, referitoare la „cotele rezonabile de profit”, în elaborarea Metodologiilor pentru stabilirea preţurilor reglementate pentru activităţile de producere şi furnizare energie electrică, respectiv pentru stabilirea tarifelor reglementate pentru transport/distribuţie a energiei electrice;
  • a adoptat cu întârziere sau chiar nu a adaptat cadrul de reglementare în concordanță cu legislația primară, înregistrându-se depășiri de termen chiar și de 5 ani;
  • a stabilit valori ale tarifelor reglementate pentru operatorii de distribuție, la niveluri posibil a fi considerate discriminatorii între operatori, prin asigurarea unor valori extreme ale profiturilor;
  •  a stabilit valori ale tarifelor reglementate pentru operatorii de rețea, care au realizat valori foarte mari ale profiturilor, pe perioade lungi de timp, în condițiile în care nu au realizat nici investițiile prognozate și nici  lucrările de mentenanță necesare (nerealizări confirmate chiar de ANRE);
  • nu a asigurat prin sistemul de tarife și prețuri protecţia consumatorului, prin asigurarea unei pieţe concurenţiale eficiente;
  • a elaborat unele reglementări, în baza unor situații favorabile ale pieței de energie electrică (preț mic pe Piața pentru Ziua Următoare, o perioadă lungă de timp), fără a lua în analiză și situațiile în care se înregistrează prețuri mai mari pe PZU (vezi situația din ianuarie 2017);
  • nu a luat măsurile necesare de adaptare a reglementărilor conform semnalelor primite din piață, urmare a monitorizării rezultatelor;
  • a  refuzat, sistematic, încă din luna septembrie 2016, auditul Curții de Conturi (instituție publică deasemenea sub control parlamentar) privind performața pieței de gaze naturale;
  • întârzieri în implementarea/adaptarea cadrului de reglementare pentru sectorul energiei electrice;
  • cadrul de reglementare aprobat de către ANRE în sectorul gazelor naturale nu a stabilit reguli uniforme care să fie aplicate în mod nediscriminatoriu și transparent de către operatorii de piață licențiați de către ANRE; “Modul de reglementare de către ANRE a condițiilor de monitorizare, supraveghere și raportare a datelor referitoare la tranzacțiile cu gaze naturale pe piețele centralizate este de natură să inducă confuzie și să conducă la promovarea de către operatorul unei piețe centralizate a unor informații incoerente și înșelătoare pentru părțile interesate. Piața de gaze naturale din România nu dispune de cotații apropiate de momentul livrării care să fie calculate pe baza unor informații publice și care să confere referințe sau semnale de preț solide pentru mediul de afaceri”, au constatat parlamentarii.

ANRE și-a dat avizul pentru liberalizarea prețului la gaze naturale în avans cu 4 ani de zile și nu a realizat obligațiile ce-i reveneau din OUG 64/2016 privind realizarea regulilor de piață, platformelor de tranzacționare și mecanismelor de transparentizare, nediscriminare și concurență reală în piata gazului natural. A încurajat astfel escaladarea abruptă a prețului la gaze naturale și expunerea consumatorului final la riscul creșterii rapide a prețului energiei, a mărit gradul de vulnerabilitate în cazul consumatorului casnic, respectiv a accelerat pierderea competitivității pentru consumatorul industrial, al producătorilor care se adresează piețelor concurențiale din Uniunea Europeană și globală, se concluzionează în Raport.

NOTA BENE, preluată din Raportul Comisiei: „Liberalizarea prețului la gaze naturale în aprilie 2017 cu 4 ani mai repede decât calendarul negociat inițial cu Uniunea Europeană, a favorizat în mod direct Gazprom la fel cum au favorizat Gazprom și țintele de creștere a prețului impuse prin Hotărâre de Guvern în mod arbitrar, fără nici o legătură cu evoluția prețurilor din piața de petrol și gaze naturale.

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă:

  • Iancu Iulian (deputat) – președinte
  • Zamfir Daniel (senator) – vicepreședinte
  • Cupă Ion (deputat) – secretar
  • Bode Lucian Nicolae (deputat)
  • Bota Marius Sorin-Ovidiu (deputat)
  • Marin Gheorghe (senator)
  • Mocanu Adrian (deputat)
  • Nistor Laurențiu (deputat)
  • Oprea Ștefan Radu (senator)
  • Popescu Virgil-Daniel (deputat)
  • Prună Cristina-Mădălina (deputat)
  • Smarandache Miron-Alexandru (senator)
  • Tánczos Barna (senator).

 


Publicat de

Redacția

Echipa InvestEnergy

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*